1
.
2
.
3,
4,
5.
6
.
Facies inexpresiv.
Grimase bizare şi groteşti.
Vorbire explozivă.
Lentoare în vorbire.
Rigiditate musculară.
Mers „săltător" sau „dansant"
Asociaţi literele cu cifrele:
a. Reacţia encefalică.
b. Epilepsie,
1
.
Este de scurtă durată şi aproape întotdeauna se
termină cu bine.
Accese precedente {generalizate şi absenţe).
Accesele epileptice din primele ore ale stării de rău
epileptic se desfăşoară după un scenariu unic.
Convulsiile nu respectă un stereotip oarecare şi se
manifestă în apogeul hipertermiei.
Acidoză metabolică.
Alcaioză metabolică.
Traseul EEG poartă un caracter nespecific.
Traseul EEG denotă activitate paroxistică de focar.
Examenele neuroimagistice denotă modificări de
focar.
10, Examenele neuroimagistice denotă modificări de
tipui tumefierii cerebrale.
2
,
3.
4.
5.
6
.
7.
8
,
9.
Asociaţi semnele clinice cu suferinţa în care au fost descrise:
Maladia:
a. Encefalita
reumatică.
b. Stadiul preparalitic
al poliomielitei
acute anterioare.
Manifestările clinice:
1. „Furtună motorie”.
2. Semne clinice de „coloratură nervoasă”.
3. „Inerţia cefei”.
4. Semnul indicelui Kreindler.
5. Semnul pronator Willson.
6
. Semnul de migraţie a ombilicului.
7. Probe de forţă continuă egală.
8
. Semnul sărutului.
9. Semnul trepiedului.
10. Fenomenul Gordon,
6
. Asociaţi formele clinice cu perioada de evoluţie a neurosifilisului:
Neurosifilis:
Forma clinică:
a. Precoce.
1
. Neurosifilis meningovascular.
b. Tardiv.
'ф : Tabes dorsalis.
3.
Meningită asimptomatică precoce.
4,
Meningoencefalită.
5,
Meningomielită.
6
. Meningită asimptomatică tardivă.
7.
Paralizie generală progresivă.
8
. Mononevrită.
9.
Polinevrită.
10. Afectare gumoasă a encefalului.
11
. Afectare gumoasă a măduvei spinale.
Asociaţi bolile determinate direct cu virusul HIV cu cele determinate de infecţii
oportuniste în cadrul infecţiei SIDA:
a. Boli determinate direct cu
1
. Leucoencefalita multifocală progresivă.
virusul HIV.
2
. Sifilisul.
b. SIDA cu infecţii oportuniste.
3. Alte infecţii virale (virusul varicelozosteri-
an, virusul herpesului simplu tip
1
şi
2
).
4.
Infecţii cu micobacterii atipice.
5.
Infecţia cu Cryptococcus neoformans.
6
. Toxoplasmoza.
7. Complexul cognitiv-motor.
8
. Mielopatia HIV.
9.
Neuropatia HIV.
10
. Miopatia cauzată de SIDA.
Asociaţi:
a. Metode de laborator directe
1
. Tehnica Western-blot.
de detectare a spirochetelor
2
. Testul imunoenzimatic (ELISA).
#
în maladia Lyme.
3.
Izolarea directă din piele, sânge, lichid si-
b. Metode de laborator indirec
novial.
te de detectare a spiroche
4.
Reacţia de polimerizare în lanţ.
telor în maladia Lyme.
5.
Reacţia de imunofluorescenţă indirectă.
IV. RELAŢIE CAUZÄ-EFECT
A - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele;
В - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele;
С - dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este faisă;
D - dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;
E - dacă ambele afirmaţii sunt false.
1
. Sistemul nervos centrai posedă o anumită autonomie imună graţie existenţei
barierei hematoencefalice.
2. Durata antibioterapiei în meningita meningococică depinde de starea pacien
tului şi de viteza de sanare a lichidului cefalorahidian.
3. Deoarece infecţia enterovirală este foarte contagioasă, meningitele enterovi-
rale, de regulă, se manifestă sub formă de epidemii, mai frecvent la copii.
4. în primele două luni, chimioterapia de atac a meningitei tuberculoase trebuie să
cuprindă trei sau patru medicamente antituberculoase, deoarece modificarea
barierei hematoencefalice în stadiul activ al meningitei tuberculoase permite
intrarea în cantitate suficientă a lor şi distrugerea microorganismelor.
5. Izoniazidul iniţiază insuficienţa de piridoxină în organism, fapt pentru care
este necesar a indica piridoxină câte 30 mg/24 de ore.
6
. La maturi, encefalita herpetică este provocată de virusul herpesului simplu tip
2
, iar la copii - de virusul herpesului simplu tip
1
.
7. Rezonanţa magnetică nucleară cerebrală este metoda neuroimagistică de
elecţie în detectarea focarelor de encefalită, deoarece le depistează încă în
faza de infiamaţie şi edemaţiere, când la administrarea tratamentului e posi
bilă regresia completă a procesului patologic.
8
. Debutul encefalitei reumatice este cu stare de nelinişte motorie, cu neînde-
mânare, irascibilitate, inatenţie, randament intelectual scăzut; din acest mo
tiv, copiii deseori suportă sancţiuni disciplinare atât din partea părinţilor, cât şi
a învăţătorilor.
9. Forma delirioasă a reacţiei encefalice este proprie, de obicei, vârstei fragede
a copilului, iar cea febrilă - vârstei mature.
10. Deşi este greu de închipuit, nu este exclus ca epidemiile de encefalită letar
gică să mai survină.
11. Rata mortalităţii de encefalită de căpuşe în Europa Centrală este înaltă (40-
50%), iar sechelele postencefalitice sunt rare.
Răspunsurile se vor nota cu:
12. Leziunile în poliomielita acută anterioară sunt prezente nu numai în nevrax,
ci şi în alte organe (inimă, plămâni, ficat etc.).
13. De tratament medicamentos beneficiază în special arahnoiditele spinale adezi-
ve, pe când cele chistoase se supun exclusiv intervenţiilor neurochirurgicale.
14. Neuropatia craniană este o manifestare de suferinţă a sistemului nervos în
bruceloză, deoarece, ca şi în tuberculoză sau sarcoidoză, suferă predomi
nant baza encefalului.
to
RĂSPUNSURI
1.C, p. 276.
2. A, p. 277.
3. A, p. 277.
4. B, p. 278.
5. B, p. 278.
6
. C, p. 279.
7. D, p. 280.
8
. D,p. 281.
9. A, p. 281.
10
. D, p. 282.
11. B, p. 283.
12. E, p. 283.
13. C, p. 284.
14. D, p. 284.
15. A, p. 284.
16. C, p. 284.
1/. B, p. 285.
18. D, p. 286.
19. B, p. 286.
20. B, p. 286.
21. A, p. 286.
22. E, p. 286.
23. D, p. 287.
24. A, p. 287.
25. C, p. 288.
26. B, p. 288.
27. C, p. 288.
28. E, p. 289.
29. E, p. 289.
30. A, p. 290.
31. B, p, 290.
32. D, p. 291.
33. A, p. 291.
34. D, p. 292.
35. C, p. 292.
36. B, p. 293.
37. B, p. 294.
38. B, p. 294.
39. A, p. 295.
40. A, p. 296.
41. A, p. 297.
42. E, p. 299.
43. A r p. 299.
44. C, p. 300.
45. E, p. 301.
1,
II.
III.
1
1. B, C. D, p. 277.
2. A, B, C, D, p. 277.
3. B, E, p. 277.
4. A, B, C, p. 278.
5. A, C, E, p. 278.
6
. B, C. p. 278.
7. A, B, C, p. 279,
8
. A, B, D, E, p. 280.
9. B, D, E, p. 281.
10. A, B.C. D, p. 281.
11. A, B, p. 281-282,
12. A, B, D, E, p. 282.
13. B, C, D, E, p. 282.
14. A, C, E, p. 282.
15. D, E, p. 282.
16. B, C, D, p. 282.
17. A, B, C, D, p. 282.
18. A, B, p. 282.
19. A. B, D, E, p. 282.
20. B, C, D, E, p. 282-283.
21. A, C, p. 283.
22. B, D, p. 283.
23. A, B, C, D, p. 284.
24 B, C, D, p. 284.
25. A, B, p. 284.
26. A,B, p. 284,
27. C, D, E. p. 285.
28. A, B .C .D .p . 285,
29. A, B, C, D, p. 286.
30. B, C, D, E, p. 286.
31. B, DT p. 287.
32. A. B, C, D,p. 287.
33. B, C, E, p. 287.
34. C, D, E, p. 287.
35. A, C, p, 289.
36. A, B, C, p. 289.
37. A, B,C, D, p. 290.
38. C, D, E, p. 290.
39. A, Cr D, p. 290.
40. A, B, C. E, p, 291.
41.B, C, D, E, p. 292,
42.
B, D, E, p, 293.
43. C, D, E, p. 293.
44. A, D, p. 294.
45. A, B, p. 294.
1
.
a. 4r 5,
6
, 7,
8
.
b. 9, 10, 11.
c. 1,2, 3, p. 276.
2
.
a. 1,3.5, 7,9, 10,
p. 278.
b. 2,4,
6
,
8
,
p. 219-220.
2, 3,
6
, p. 285.
1 4 5
p. 485-486,
1
-A, p
2. B, p
3. А, в
4. A, p
5. A, p
6
. E ,f
7. B,p
8
. A, p
9. E, F
10. B,
11. D,
12. B,
13. B,
14. A,
4.
a.
1, 4, 5, 7, 10,
p. 291-292.
b .
2, 3,
6
,
8
, 9,
p .291-292.
5.
a,
1,4, 5, 7, 10,
p. 285, 286.
b. 2, 3,
6
,
8
, 9,
p. 297.
6
.
a. 3,4,5, 8,9, 10, 11,
p .
307.
b. 1, 2,6, 7, p. 307,
7.
a.
7,
8
, 9, 10,
p .
312
b .
1,2, 3,4, 5,6,
p .
312-313.
8
.
a. 3,4, p. 317.
b .
1, 2, 5, p. 317.
, 277.
I. 279.
. 280.
. 281.
. 281,
I. 282.
I. 283.
. 285.
i. 289.
p. 293.
p. 294.
p. 296.
p. 304.
p.304.
46. A
47. A
48. С
49. В
50. С
51. D
52. В
53. А
54. D
55. С
56. А
57. Е
58. Е
59. D
60. D
61. D
62. D
63. В
64. С
65. С
66
. В
67. А
68
. А
69. В
70. D
71. Е
72. В
73. D
74. Е
75. Е
76. А
77. С
78. В
79. С
80. А
81. А
82. А
83. В
84. С
85. D
86. Ь
o i . й,
88
. А,
89. А,
90. С,
р. 301.
р. 302.
р. 302.
р. 302.
р. 303.
р. 303.
р. 305.
р. 306.
р. 307.
р. 307.
р. 307.
р. 308.
р. 308.
р. 308.
р. 309.
р. 309.
р. 313.
р. 313.
р. 315.
р. 315.
, р. 316.
, р. 316.
, р. 316.
,р. 316.
р. 317.
р. 317.
р. 318.
р. 318.
р. 318.
р. 319.
р. 319.
р. 319.
р. 320.
р. 320.
р. 321.
р. 323.
р. 323.
р. 323
р. 324
р. 325.
р. 325.
р. о25.
р. 326.
р. 326.
р. 326.
46. А
47. А
48. А
49. С
50. В
51. А
52. В
53. В
54. С
55. А
56. А
57. В
58. А
59. В
60. А
61. В
62. А
63. А
64. А
65. А
66
. А
67. В
68
. С
69. С
70. D
71. В
72. С
73. А
74. С
75. А
76. А
77. В
78. А
79. А
80. D
81. D
82. В
83. А
84. В
85. А,
86
. А.
67. А,
88
. А,
89. А,
90. В,
91. А,
92. С,
93. А,
B, D, Е, р. 294.
C, Е, р. 294.
C, D, р. 294.
D, Е, р. 295.
D, Е, р. 295.
D, р. 296.
С, р. 296.
C, D, Е, р. 296.
D, Е, р. 296.
В, С, D, р. 297.
B, С, Е, р. 298.
C, D, р. 300.
B, р. 300.
C, Е, р. 301.
B, р. 301.
C, D, Е, р. 301.
B, С, D, р. 301.
C, D, Е, р. 302.
В, С, D, р. 302.
B, С, р. 302.
C, D, р. 302.
C, D, р. 303.
E, р. 303.
D, Е, р. 304.
E, р. 304.
C, D, Е, р. 304.
D, р. 304.
В, С, Е, р. 304.
D, Е, р. 304.
I, С, D, р. 305.
, С, р. 305.
D, Е, р. 305.
D, р. 305.
C, Е, р. 306.
р. 307.
р. 307.
D, р. 308.
D, Е, р 308.
E, р. 309.
В, р. 310.
B. С. Е. о 311.
C, Е, р. 311.
E, р. 311.
B, С, р. 313-314.
C, D, Е, р. 314.
В, С, D, р. 314-315.
D, р. 315.
В, D, Е, р. 315.
В
В
С
в
в
Е,
Е,
С,
В,
а
203
94. A, С, D, E, p. 315.
95. В, C, D, E, p. 315.
96. C, D, E, p. 315.
97. В, С, E, p. 316.
98. B,C, D, E, p. 316.
99. B.C, D, E, p. 316.
100. A, C, D, E, p. 317.
101. A, B, D, p. 318.
102. С, E, p. 318.
103. A, В, C, D, p. 319.
104. A, B, p. 319.
105. D, E, p. 319.
106. А,
В,
C, p. 319.
107. А,
В,
C, p. 320.
108. А,
В,
C, D, p. 322.
109. A, B, D, E, p. 322.
110. В, C, D, E, p. 323.
111. А. В, С, E, p. 324.
112. B.D, E, p. 326.
113. A, C, D, E, p. 326.
114. В, C, p. 326.
15.
B O LILE D E M IE L IN IZ A N T E A LE S IS T E M U L U I NERVOS
C E N TR A L
I. COMPLEMENT SIMPLU
1. Majoritatea pacienţilor care au suportat o encefalomielită acută diseminată su
pravieţuiesc, având ca urmare:
A. Vindecare completă.
B. Atacuri de panică frecvente.
C. Deficite neurologice persistente.
D. Anghinâ pectorală şi sindrom neurastenic persistent.
E. Tulburări de ritm cardiac.
2. Statisticile arată că în circa 80% din cazuri nevrita optică evoluează spre:
A. Pierderea completă a vederii.
B. înceţoşarea vederii.
C. Encefalomielită acută diseminată.
D. Scleroză multiplă.
E. Hemoragie subarahnoidiană spontană.
3. Boala Devie se întâlneşte în special la:
A. Latinoamericani.
B. Africani.
C. Australieni.
D. Japonezi.
E. Romi.
4. Indicaţi principala cauză a incapacităţii neurologice la persoanele de vârstă tânără:
A. Boala Devie.
B. Encefalomielita acută diseminată.
C. Scleroza multiplă.
*
D. Nevrita optică.
E. Ictusul ischemic cardioembolic.
5. Pentru prima dată a descris scleroza multiplă:
A. Charcot.
B. Babinski.
C. Marinescu.
D. Pavlov.
E. Friedreich.
6
. De unde provine denumirea bolii scleroză multiplă?
A. Are loc o microangiopatie aterosclerotică difuză a sistemului nervos central.
B. Suferă memoria recentă a bolnavilor.
C. Are loc sclerozarea importantă a spaţiilor perivasculare Virchov.
D. Se sclerozează căile conductoare motorii şi senzitive din cadrul encefalului şi
măduvei spinării.
E. Are loc o cicatrizare (sclerozare) a ariilor de demielinizare în substanţa albă
a sistemului nervos central.
7. Frecvenţa medie a cazurilor de scleroză multiplă la 100 000 locuitori, după
Kurtzke, este:
A. Peste 30.
B. între 20 şi 30.
C. între 15 şi 20
D. între 5 şi 15.
E. Sub 5.
8
. în Republica Moldova s-a înregistrat următorul indice de prevalenţă a cazurilor de
scleroză multiplă la
100
000
de locuitori:
A.
8
,
6
.
B. 6,3.
C. 6,5.
D. 7,5.
E. 9,9.
9. Alegeţi descrierea corectă a semnului Lhermitte:
A. Imposibilitatea flectării bărbiei spre piept, din cauza redorii occipitale.
B. Senzaţia de „descărcare electrică" la flectarea capului înainte.
C. Dureri violente la percuţia
apoftzelor cervicale posterioare,
d. Poziţia imobilă antalgică a
capului.
E. Flectarea picioarelor în articulaţiile coxofemurale şi ale genunchilor la încer
carea de a aduce bărbia la piept.
10. Primele simptome ale sclerozei multiple pot fi tulburările de sensibilitate, în spe
cial ale celei:
A. Algice.
B. Tactile.
C. Vibratorii.
D. Mioartrocinetice.
E. Stereognozice.
11. Oftalmofundoscopia la bolnavii cu scleroză multiplă arată:
A. O paliditate a jumătăţii nazale a papilei nervului optic.
B. Atrofia secundară a papilei nervului optic.
C. Leziuni vasculare şi retiniene cu aspect variabil.
D. O decolorare a papilei în sectorul temporal.
E. O tromboză de venă centrală a retinei.
12. La examenul prin oftalmofundosccpie, edemul papilei nervului optic (edemul pa
pilar) este rar întâlnit în cazul:
A. Unui proces intracranian înlocuitor de spaţiu.
B. Creşterii presiunii intracraniene.
C. Accidentelor vasculare cerebrale însoţite de edem cerebral acut.
D. Leziunilor extinse ale ambelor radiaţii optice.
E. Unui proces inflamator.
13. Indicaţi medicamentele cel mai des folosite în tratarea episoadelor acute ale scle
rozei multiple:
A. Corticosteroizii (metilprednisolonul).
B. Azatioprina (imuran, imurel).
C. Copaxonul.
D. Betaferoanele.
E. Baclofenul.
14. în prezent, cel mai eficient remediu de tratare a puseelor de scleroză multiplă
este:
A. Puls-terapia cu 500-1000 mg/zi metilprednisolon.
B. Plasmafereza.
C. Oxigenarea hiperbaricâ.
D. Transplantul de măduvă osoasă.
E. Administrarea celulelor stem.
15. Alegeţi imaginea cu rezonanţă magnetică cerebrală sugestivă pentru un bolnav
cu scleroză multiplă:
16. Indicaţi metoda terapeutică de la care se aşteaptă rezultate deosebite în trata
mentul sclerozei multiple:
A. Tratamentul imunosupresiv.
B. Plasmafereza.
C. Tratamentul de desensibilizare.
D. Transplantul de măduvă osoasă.
E. Inginerie genică.
17. Betaseronul se recomandă în tratamentul sclerozei multiple cu evoluţie:
A. în pusee.
B. în pusee-progresivă.
C. Progresivă.
D. Cronică.
E. Abortivă.
18. Indicaţi medicamentul cel mai eficace pentru reducerea tonusului muscular în
scleroza multiplă:
A. Betasercul.
B. Betaferonul.
C. Copaxonul.
D. Avonexul.
E. Baclofenul.
19. Dandrolene sodium (Dantrium) este utilizat în tratamentul tonusului muscular
crescut la bolnavii cu scleroză multiplă atunci când:
A. Pacientul nu are asigurare medicală (medicamentul este ieftin).
B. Medicul nu are experienţă în tratamentul sclerozei multiple.
C. Prognosticul clinic-imagistic este rezervat.
D. Poate apărea dependenţa de diazepam.
E. Celelalte medicamente nu au efect.
II. COMPLEMENT MULTIPLU
1. Indicaţi maladiile demielinizante:
*A. Encefalomielita acută diseminată.
B. Boala lacunară cerebrală.
C. Nevrita optică.
D. Boala Devie.
E. Scleroza multiplă.
2. Printre agenţii cauzali identificaţi ai encefalomielitei acute demielinizante se nu
mără:
A. Virusul ECHO.
B. Virusurile herpes.
C. Virusul Coxsackie.
D. Mycoplasma.
E. Treponema palidă.
3. Alegeţi particularităţile fiziopatologice ale encefalomielitei acute demielinizante:
A. Demielinizarea inflamatorie a sistemului nervos central depinde de pătrunde
rea limfocitelor activate prin bariera hematoencefalică.
B. Pătrunderea limfocitelor activate prin bariera hematoencefalică favorizează
contactul ţesutului cerebral perivascular cu toţi mediatorii imuni celulari.
C. Modificările microscopice sunt limitate iniţial la infiltraţia intensă perivenoasă
cu celule mononucleate şi la hemoragie.
D. în faza iniţială nu apare demielinizare.
E. Are loc infiltraţia parenchimului cerebral şi a celui medular cu celule limfoide;
se formează focare mari de necroză; are loc trombozarea venelor superficia
le şi profunde.
4. Tabloul clinic al encefalomielitei acute diseminate este variabil şi poate evalua
sub formă de:
A. Mielită.
B. Encefalomielită.
C. Opticoencefalită.
D. Opticoencefalopoliradiculonevrită.
E. Multinevrită craniană.
5. Debutează, de obicei, encefalomielita acută diseminată cu:
A. Paraplegie şi tulburări sfincteriene.
B.
Fenomene catarale.
C. Indispoziţie generală.
D. Cefalee.
E. Reacţii vegetative şi emoţionale.
6
. Lichidul cefalorahidian în encefalomielita acută diseminată conţine:
A. O cantitate diminuată de albumine.
B. Eozinofile.
C. Un amestec de polimorfonucleare şi limfocite.
D. O cantitate crescută de proteine.
E. Eritrocite proaspete.
7. Rezonanţa magnetică nucleară în encefalomielita acută diseminată arată:
A. Modificări similare celor care apar în scleroza multiplă.
B. Multiple chisturi mici conturate pe fondai de hidrocefalie comunicantă.
C. Leziuni mai întinse şi mai simetrice decât cele în scleroza multiplă, persistând
o
perioadă lungă.
D. Focare de inflamaţie şi edemaţiere, localizate predominant în lobul frontal al
creierului.
E. Afectarea selectivă a cortexului frontal.
8
. Pierderea tranzitorie a vederii poate apărea în:
A. Nevrita optică demielinizantă.
B. Neuropatia optică ischemică.
C. Sarcoidoză.
D. Compresiunea căilor vizuale în porţiunea anterioară.
E. Nevroza isterică.
•
9. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la boala Devie:
A. Are loc demielinizarea căilor auditive.
B. Morfopatologic, se manifestă prin demielinizare masivă şi confluentă la nive
lul căilor vizuale anterioare, asociată cu o demielinizare de egală severitate a
măduvei spinale.
C. Demielinizările pot să apară simultan sau secvenţial, indiferent de ordine,
episoadele fiind la intervale de săptămâni sau luni.
D. Este cauzată de o infiltraţie limfoidală de focar şi hiperplazie a endoteliului
arahnoidian bazai.
E. Se datorează unui proces chistos-adeziv pe suprafaţa convexului cerebral.
10. Morfologic, în scleroza multiplă au loc schimbări:
A. Iniţial, apar infiltraţii limfomonocitare perivenulare în substanţa albă a siste
mului nervos central, caracteristică unui proces inflamator nespecific.
B. Dezintegrarea mielinei pe arii diseminate, în substanţa albă, de forme şi di
mensiuni diferite (demielinizare).
C. Procesul începe prin apariţia macrofagilor, care fagocitează mielina.
D. Lezarea primară a axonilor sistemului nervos central, urmată de demieliniza
rea secundară.
E. Refacerea completă a ariilor de demielinizare prin fagocitoză.
11. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la scleroza multiplă şi sistemul imun:
A. în cazul sclerozei multiple există o reacţie neadecvată din partea sistemului
imun.
B. Are loc creşterea conţinutului de creatininkinază în ser.
C. Complexul major de histocompatibilitate este baza ce realizează nu determi
nanta genetică, ci doar susceptibilitatea la boală.
D. Iniţial, are loc o reacţie inflamatorie hiperergică a meningelor, care mai târziu
se transformă în proces proliferativ de cicatrizare.
E. Suferă două tipuri de celule: linia macrofag-monocit şi limfocitele T helper.
12. Selectaţi argumentele care pledează pentru originea virală a sclerozei multiple:
A. Studiile epidemiologice au constatat existenţa unei lungi perioade de latenţă
între expunerea subiectului la un presupus agent etiologic infecţios şi debutul
sclerozei multiple.
B. Observaţiile clinice indică evoluţia ondulantâ a bolii.
C. Studiile anatomo-patologice demonstrează existenţa demielinizării cu con
servarea iniţială a axonilor.
D. Există unele boli virale experimentale, în care o lungă perioadă latentă de
incubaţie este însoţită de evoluţia clinică cu remisiuni, recăderi şi demielini-
zare, ca principal model anatomopatologii
E. Studiile statistice {dublu-oarbe, randomizate) demonstrează eficienţa trata
mentului cu medîcaţie antivirală la bolnavii cu scleroză multiplă.
13. Tulburările principale de mişcare în ataxie sunt:
A. Instabiiitatea posturală.
B. Deficitul de coordonare a mişcării.
C. Tulburările de sensibilitate ce se încadrează într-un sindrom medular Brown-
Sequard.
D. Articularea insuficientă.
E. Rezonanţa nazală sau stridentă.
14. Tulburările neuropsihice din scleroza multiplă includ:
A. Anxietate accentuată.
B. Stare depresivă.
C. Labilitate emotivă.
D. Euforie, uneori psihoze.
E. Chemări imperioase la micţiune.
15. Primele simptome ale sclerozei multiple se manifestă prin:
A. Anosmie.
B. Nistagmus.
C. Tulburări de coordonare şi de statică.
D. Simptome piramidale.
E. Tulburări de sensibilitate.
16. Indicaţi formele clinice tipice ale sclerozei multiple:
A. Cerebrală.
B. Spinală.
C. Cerebro-spinală.
D. Hepato-cerebrală.
E. Retrobulbară.
17. Indicaţi tipurile de evoluţie a sclerozei multiple:
A. în pusee (recurentă).
B. în pusee progresivă (secundar progresivă).
C. Progresivă (primar progresivă).
D. în regres (primar regresivă).
E. Monofazică (de tipul encefalomielitei acute diseminate).
18. Indicaţi sinonimele termenului puseu:
A. Episod.
B. Estompare.
C. Atac.
D. Exacerbare.
E. Extensie.
19. După gradul de certitudine, distingem scleroză multiplă:
A. Verificată prin autopsie.
B. Verificată prin tomografie computerizată.
C. Definită clinic.
D. Clinic probabilă.
E. Clinic posibilă.
20. Examenul lichidului cefalorahidian în cursul puseelor de scleroză multiplă arată:
A. O componenţă normală.
B. O creştere moderată a numărului de celule.
C. O reducere uşoară a conţinutului de albumine.
D. O creştere moderată a albuminorahiei.
E. Electroforetic, o hipergamaglobulinorahie - benzi oligoclonale.
21. Potenţialele evocate în scleroza multiplă, în raport cu intensitatea leziunii, arată:
A. Diminuarea amplitudinii răspunsului evocat.
B. întârzierea latenţei răspunsurilor.
C. Absenţa răspunsului evocat.
D. Reducerea timpului de latenţă a răspunsului evocat la stimulare vizuală.
E. Blocuri de conducere severe.
22. Rezonanţa magnetică nucleară în scleroza multiplă arată:
A. Anomalii ale substanţei albe ventriculare şi ale nucleilor cenuşii.
B. O angajare occipitală.
C. Prezenţa ariilor de distrucţie a barierei hematoencefalice.
D. Prezenţa plăcilor de scleroză.
E. Cavităţi al căror semnal anormal este apropiat de cel al lichidului cefalorahi
dian.
23. Plăcile de scleroză, detectate prin examenul de rezonanţă magnetică nucleară
cerebrală, sunt localizate:
A. Periventricular.
B. în corpul calos.
C. în nervul optic.
O. în trunchiul cerebral.
E. în coarnele medulare posterioare.
24. în scleroza multiplă se aplică tratamentul medicamentos:
A. Imunosupresiv.
B. Imunomodulator.
C. Imunostimulator.
D. De desensibilizare.
E. Simptomatic.
25. Indicaţi efectele secundare ale metilprednisolonului utilizat în puls-terapia sclero
zei multiple:
A. Sindromul Cushing.
B. Ulcere trofice.
C. înroşirea feţei.
D. Edemul gleznelor,
E. Gust metalic în timpul perfuziei şi în orele următoare.
26. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la azatioprină:
A. Este o proteină din clasa interferonilor beta, produsă prin inginerie genetică.
B. Este un antagonist purinic ce intervine în metabolismul acizilor nucleici.
C. Poate fi administrată în doză de 2,5-3 mg/kg corp/zi, în 2-3 prize,
D. Tratament continuu pe termen lung (2-3 ani) al
sclerozei multiple.
E. Nu are efect secundar major.
27. Selectaţi efectele secundare ale betaseronului:
A. Cefalee.
B. Febră.
C. Senzaţie de oboseală.
D. Dureri musculare.
E. Reacţii uşoare în locul injectării.
28. Antidepresivele triciclice (amitriptilina) pot fi indicate în cazul:
A. Stărilor de anxietate nemotivată.
B. Sindromului algic violent, refractar la administrarea antalgicetor.
C. Labilităţii emotive.
D. Euforiei.
E. Demenţei, uneori psihozei.
29. Antidepresivele triciclice (amitriptilina) pot fi indicate în scleroza multiplă în cazul:
A. Stărilor depresive.
B. Labilităţii emoţionale.
C. Euforiei.
D. Spasticităţii severe (unele cazuri),
E. Demenţei şi psihozei.
III. ASOCIERE SIMPLĂ
proprii sindroamelor motor, senzitiv şi ataxiei din
1
. Instabilitate posturală.
2. Parapareză spastică.
3. Deficit de coordonare a mişcării.
4. Hemipareză.
5. Parestezii la membre.
6
. Monopareză.
7. Hiperreflexie osteotendinoasă.
8
. Dureri în regiunea lombară.
9. Modificarea direcţiei şi gradului miş
cării.
10. Semnul Lhermitte.
11
. Abolirea reflexelor abdominale.
12. Hipoestezii cu diverse topografii.
13. Reflexe patologice piramidale.
14. Deteriorarea echilibrului.
Asociaţi medicamentele utilizate în tratamentul de desensibilizare a bolnavilor cu
scleroză multiplă cu proprietăţile lor:
Medicamentul:
a. Copolimerul I (Cop I, Copaxone).
b. Betaseronul.
de scleroză multiplă cu evoluţie în pu-
Proprietăţile:
1. Preparat din creier de vacă.
2. Proteină din clasa interferonilor beta.
3. Poate fi administrat per os.
4. Produs prin inginerie genetică.
5. Are funcţii de regulator imun.
6
. Reacţionează încrucişat cu proteina
bazică mielinică.
7. Se recomandă numai pentru formele
Asociaţi manifestările clinice
cadrul sclerozei multiple.
a. Sindromul motor.
b. Sindromul senzitiv.
c. Ataxia.
IV. RELAŢIE CAUZĂ-EFECT
A - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele;
В - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele;
С - dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;
D - dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;
E - dacă ambele afirmaţii sunt false.
1, Encefalomielita acută diseminată are caracter monofazic, dar o parte din pa
cienţii care se recuperează după atacul iniţial fac recăderi ulterioare şi boala
!or nu poate fi diferenţiată de forma cerebrală a sclerozei multiple.
2, Frecvenţa cazurilor de scleroză multiplă are o corelaţie directă cu gradele
de latitudine din emisferele sudică şi nordica ale globului pământesc. Printre
persoanele care au părăsit zona geografică cu risc sporit de îmbolnăvire de
scleroză multiplă până la vârsta de 15 ani riscul de îmbolnăvire este identic
zonei unde s-au născut.
3, Plasmafereza este un procedeu ce se bazează pe ipoteza că plasma san
guină a bolnavilor cu scleroză multiplă conţine anticorpi ce lezează mielina.
Odată cu îndepărtarea plasmei, se îndepărtează şi aceşti anticorpi, obţinân-
du-se efecte favorabile în procesul evoluţiei bolii.
Răspunsurile se vor va nota cu:
RĂSPUNSURI
I.
II.
III.
IV.
1.C, p. 327.
1. A, С, D, E, p. 327,
1.
1.B, p. 327.
2. D, p. 328.
328, 329.
a. 2, 4,
6
, 7, 11, 13,
2. C, p. 328-329.
3. D, p. 328.
2. А, В, C, D, p. 327.
p. 330.
3. A. p. 332.
4. C, p. 328. 3. А, В, C, D, p. 327.
b. 5,
8
, 10, 12,
5. A, p. 328.
4. А, В, C, D, p. 327.
p. 330.
6
. E,
p. 328. 5. В, C, D, E, p. 327.
c. 1, 3, 9, 14, p. 330.
7. D, p. 328.
6
. C, D, p. 327.
8
. D, p. 329.
7. A, C, p. 327.
2.
9. B, p. 330.
8
. А, В, C, D, p. 328.
a. 1, 3,
6
, p. 332.
10. C, p. 330. 9. В, C, p. 328.
b. 2, 4, 5, 7, p. 333.
11. D, p. 331.
10. А, В, C, p. 328.
12. E, p. 331.
11. A, C, p. 329.
13. A, p. 331.
12. А, В, C, D, p. 329.
14. A, p. 331.
13. A, B, p. 330.
15. A, p. 332.
14. А, В, C, D, p. 330.
16. C, p. 332. 15. В, C, D, E, p. 330.
17. A, p. 333.
16. А, В, C, p. 330.
18. E, p. 333.
17. А, В, C, p. 331.
19. E, p. 333.
18. A, C, D, p. 331.
19. A, C, D, E, p. 331.
20. D, E, p. 331.
21. В, C, p. 331.
22. C, D, p. 331.
23. А, В, C, D, p. 331.
24. A, D, E, p. 331-333.
25. C, D, E, p. 332.
26. В, C, D, E, p. 332.
27. В, C, D, E, p. 333.
*
28. C, D, E, p. 333.
29. А, В, С, E, p. 333.
215
1 6 .
PATO LO G IA S IS T E M U L U I NERVOS DE O R IG IN E
EXO G ENĂ Ş l EN D O G EN Ă
I. COMPLEMENT SIMPLU
1. Manifestările neurologice cu caracter generalizat, nespecific în multe afecţiuni
somatice şi endocrine, aparţin sindromului:
A. Asteno-vegetativ.
B. Depresiv.
C. Neurasteniform.
D. Anxios.
E. Neurotic.
2. Indicaţi rata semneior de afectare cerebrală în infarctul miocardic:
A. 1-5% din cazuri.
B. 5-10% din cazuri.
C. 10-30% din cazuri.
D. 30-45% din cazuri.
E. 45-50% din cazuri.
3. Care este semnul clinic cel mai frecvent în infarctul miocardic?
A. Căderea tensiunii arteriale.
B. Pulsul filiform.
C. Somnolenţa.
D. Stupoarea.
E. Tulburarea de ritm.
4. Criteriul definitiv în diagnosticul encefalopatiei acute, ca o complicaţie neurologi
că a hipertensiunii arteriale, este:
A. Edemul papilar.
B. Manifestările clinice.
C. Modificările specifice pentru convulsii şi/sau sincope depistate la electroen-
cefalografie.
D. Lipsa modificărilor structurate la examenul prin tomografie computerizată ce
rebrală.
E. Răspunsul prompt ia terapia antihipertensivă.
5. Indicaţi rata pacienţilor cu endocardită bacteriană la care se dezvoltă semnele
neurologice:
A. 1/2,
B. 1/3,
C. 1/4.
D. 1/5.
E. 1/6.
6
. Indicaţi procentajul mortalităţii în endocardita cu complicaţii neurologice:
A. 50%.
B. 60%.
C. 70%.
D. 80%.
E. 90%.
7. Incidenţa complicaţiilor neurologice în endocardita bacteriană depinde în mod
direct de:
A. Vârsta pacientului.
B. Vechimea endocarditei.
C. Severitatea tulburării funcţiei cardiace.
D. Măsurile terapeutice aplicate.
E. Microorganismul care cauzează endocardita.
8
. Complicaţiile neurologice în endocardita bacteriană sunt foarte frecvente la bol
navii infectaţi cu:
A. Staphilococcus epidermidis.
B. Staphilococcus saprophyticus.
C. Staphilococcus aureus.
D. Streptococcus pyogenes.
E. Streptococcus pneumoniae.
9. Hemoragia subarahnoidiană, ca o complicaţie a endocarditei bacteriene, se in
stalează pe motiv de:
A. Embolism cerebral.
B. Multiple embolii bacteriene.
C. Erupţie a anevrismului micotic.
D. Reacţie metabolică a ischemiei.
E. Puseu de hipertensiune arterială.
10. Aproximativ 50% din toate complicaţiile neurologice ale endocarditei bacteriene
se manifestă prin:
A. Embolism cerebral cu dezvoltarea infarctului cerebral.
B. Encefalopatie difuză.
C. Crize epileptice.
D. Abces cerebral.
E. Meningoencefalită.
11. Stările sincopale se dezvoltă în special atunci când frecvenţa pulsului devine:
A. 45 pulsaţii/min.
B. 40 pulsaţii/min.
C. 35 pulsaţii/min.
D. 35-31 pulsaţii/min.
E. 30-10 pulsaţii/min.
12
. In sincopă poate apărea incontinenţa de urină:
A. Când accesul de sincopă trece în acces comiţial.
B. Când sincopa face parte din simptomatologia sindromului nefrotic în amiloi-
doză.
C. în cazul asocierii slăbiciunii sfincterului extern al uretrei.
D. Atunci când pacientul cu sincope are vezica urinară plină.
E. Atunci când pacientul cu sincopă suferă de incontinenţă paradoxală de urină.
j M
i
_
„
_____
_____ _________________ (217
13. Sincopele frecvente pot cauza:
A. Traumatisme craniocerebrale grave.
B. Dezvoltarea sindromului encefalopatie (lacunarism cerebral).
C. Demenţă.
D. Insuficienţă vertebro-bazilară.
E. Afazie amnestică.
14. Cea mai frecventă afectare a sistemului nervos în afecţiunile pulmonare cronice
este:
A. Encefalopatia hipertensivă acută.
B. Encefalopatia hipoxică cronică.
C. Sindromul hipotalamic-hipofizar.
D. Ataxia senzitivă.
E. Dissomnia.
15. Se numeşte betalepsie:
A. Criza de sincope la bolnavul cu hipoxie cronica.
B. Dereglările de memorie la bolnavul cu encefalopatie hipoxică cronică.
C. Crizele epileptiforme provocate de tuse.
D. Hiperestezia, hiperpatia sau hipoestezia în zonele Head-Zaharine.
E. Diminuarea bruscă a tonusului muscular la bolnavul cu encefalopatie hipoxi
că cronică la trecerea din ortostatism în clinostaîism.
16. Patogenia tulburărilor neurologice în bolile gastrointestinale, în afara perturbărilor
metabolismelor proteic, lipidic, glucidic, vitaminic, electrolitic, se datorează şi:
A. Intoxicaţiei provocate de azotemie.
B. Acidozei sau cetozei, din cauza oxidării proaste a grăsimilor.
C. Concentraţiei reduse {cel puţin de două ori) a hemoglobinei.
D. Impulsului patologic de la organele interne afectate,
E. Microinfarctelor vasculitice care lezează vasele cerebrale mici.
17. Impulsul patologic în ulcerul duodenal se proiectează sub formă de parestezii şi
dureri (zona Head-Zaharine) în:
A. Regiunea para vertebrală.
B. Porţiunea inferioară a omoplatului stâng.
C. Regiunile lombară, subscapulară, paraombilicală dreaptă.
D. Regiunea inferioară a abdomenului, lombară şi sacrată.
E. Regiunea cordului şi a abdomenului.
18. Deficitul de vitamina К poate conduce la:
A. Hemoragii intracraniene.
B. Delir.
C. Amnezie.
D. Ataxie.
E. Oftalmoplegie.
19. Pacienţii cu carenţă în vitamina B12, de obicei, dezvoltă:
A. Un accident vascular cerebral.
B. O degenerescenţă subacută spinală combinată - mieloză funiculară.
C. Comă metabolică.
D. Ictus ischemic medular (sindromul arterelor medulare posterioare).
E. Diplegie facială.
20. Carenţa în acid folie poate cauza:
A. Sindrom miopatic.
B. Sindrom de fatigabilitate patologică.
C. O polineuropatie manifestată prin parestezii, senzaţii de arsură şi slăbiciune
în porţiunile distale ale membrelor.
D. Sindrom de poliradiculonevrită acută.
E. Mielopatie vasculară cronică.
21. La baza encefalopatiei hepatice acute stă (stau):
A. Hipoperfuzia cerebrală.
B. Insuficienţa cardio-circulatorie.
C. Hipoxia cronică.
D. Perturbările metabolice.
E. Dereglările de ritm cardiac (bradicardia).
22. Examenul electroencefalografic în encefalopatia hepatică acută poate fi util prin
înregistrarea modificărilor caracteristice sub forma:
A. Undelor ascuţite.
B. Silenţiumului electrocerebral.
C. Descărcărilor epileptiforme.
D. Undelor trifazice.
E. Undelor alfa.
23. Patogenia dereglărilor neurologice în afecţiunile renale, în cele mai multe cazuri,
este condiţionată de:
A. Malabsorbţie.
B. Hipoxie.
C. Hipercapnie.
D. Căderea tensiunii arteriale.
E. Intoxicaţia provocată de azotemie.
24. Apariţia durerii şi a hiperesteziilor în zonele renale Head-Zaharine în nefrolitiază
este provocată de:
A. Pierderea sodiului şi a clorurilor.
B. Hipo- sau hiperkaliemie.
C. Compresiunea mecanică de către calculii renali a ramurilor plexului vegetativ
al rinichiului.
D. Hipertensiunea arterială renală.
E. Hipoalbuminemie.
25. Cele mai frecvente complicaţii neurologice în cadrul afecţiunilor endocrine apar în:
A. Diabetul zaharat.
B. Hipotiroidism.
C. Hipertiroidism.
D. Sindromul Cushing.
E. Boala Addison.
26. Mirosul de acetonă poate fi sesizat la bolnavul aflat în comă:
A. Diabetică.
B. Etilică.
C. Uremică.
D. Hepatică.
E. Cauzată de otrăvire cu cianide.
27. Care dintre manifestările neurologice enumerate mai jos pot fi de debut în diabe
tul zaharat?
A. Atacurile ischemice tranzitorii.
B. Accidentele vasculare cerebrale.
C. Radiculopatiile.
D. Neuropatia periferică.
E. Encefalopatia.
28. In care stări patologice de origine endocrină, enumerate mai jos, se pot dezvolta
coreea, miopatia proximală, miastenia, paraliziile periodice hipokaiiemice?
A. Hipertiroidism.
B. Hipotiroidism.
C. Hiperadrenalism.
D. Hipoadrenalism.
E. Hipoglicemie.
29. Uneori, boala Fahr (depunerea calcificărilor în ganglionii bazali cu simptomatolo
gie extrapiramidală) poate fi o urmare a:
A. Hiperglicemiei.
B. Hipotiroidismului.
C. Hiperadrenalismului.
D. Hipertiroidismului.
E. Hipoadrenalismului.
30. Sindromul carpian în hipotiroidism apare datorită:
A. Lezării vasculare a nervului.
B. Unei susceptibilităţi deosebite a nervilor periferici la compresiune de către
structurile adiacente.
C. Hipokaliemiei.
D. Depunerii de ţesut mixedematos în jurul nervului.
E. Htponatremiei.
31. în care dintre patoiogiile endocrine enumerate mai jos o neuropatie periferică
este rară?
A. Diabetul zaharat.
B. Tireotoxicoza.
C. Mixedemul.
D. Sindromul Cushing.
E. Boala Addison.
32. Cefaleea şi ameţelile apar în anemii atunci când concentraţia hemoglobinei este
redusă de cel puţin:
A.
6
ori.
B. Sori.
C. 4 ori.
D. 3 ori.
E. 2 ori.
33. Mieloza funiculară (degenerescenţa subacută spinală combinată) adesea se
poate dezvolta în:
A. Anemia feriprivă.
B. Anemia megalocitară.
C. Policitemie.
D. Hemofilie.
E. Mielomul multiplu.
34. Cea mai caracteristică complicaţie neurologică a hemofiliei este:
A. Neuropatia periferică.
B. Poliradiculonevrita.
C. Hemoragia intracraniană.
D. Encefalopatia dismetabolică.
E. Sindromul picioarelor neliniştite.
35. Tulburarea integrităţii osoase cu o eventuală compresiune a structurilor sistemu
lui nervos are loc în:
A. Lupusul eritematos sistemic.
B. Dermatomiozită.
C. Mielomul multiplu.
D. Poliartrita reumatoidă.
E. Sclerodermia sistemică.
36. în maladiile de sistem (lupusul eritematos sistemic, periarterita nodoasă, derma-
tomiozita, poliartrita reumatoidă, sclerodermia sistemică ş.a.) afectarea sistemu
lui nervos central sau a celui periferic se datorează:
A. Dezvoltării infiltratelor de configuraţie rotundă formate din celule plasmatice
în stern, vertebre, coaste, oasele craniului şi în unele organe interne.
B. Proceselor vasculitice care lezează vasele mici.
C. Carenţei de vitamine.
D. Scăderii concentraţiei de hemoglobină.
E. Tromboembolismului arterial şi celui venos.
37. Care dintre manifestările de mai jos pot preceda orice alt semn al sclerodermiei
sistemice?
A. Sindromul Raynaud.
B. Miozita proximală.
C. Afectarea nervului facial.
D. Neuropatia de trigemen.
E. Ictusul ischemic cerebral.
38. Hipertermia malignă este o anomalie metabolică rară, moştenită genetic, a anes
teziei cu dereglare a metabolismului:
A. Cerebral.
B. Medular.
C. Nervilor periferici.
D. Joncţiunii neuro-musculare.
E. Muscular.
39. Temperatura corpului în comă, cauzată de hipotermie, este:
A. 36,6° C.
B. 35,5° C.
C. 34,4° C.
D. 33,3° C.
E. Mai mică de 32,2° C.
40. Alegeţi expresia cea mai reuşită pentru descrierea patogeniei bolii de decompre-
siune:
A. Tub electronic - ecran al televizorului.
B. Pistă - avion în decolare.
C. Conducător auto - traseu în ascensiune.
D. Deschiderea unei sticle cu băutură carbogazoasă.
E. Mersul unei unităţi militare în pas cadenţat pe pod.
41. în boala de decompresiune (cheson), azotul este eliberat în cantităţi mari în ţesu
tul nervos, fiindcă:
A. Este liposolubil.
B. Este elementul principal al ţesutului nervos.
C. Nu poate fi legat de proteinele circulante în serul sanguin.
D. Depăşeşte foarte uşor bariera hemato-encefalică.
E. Patogenia fenomenului nici până în prezent nu este cunoscută.
42. în boala de decompresiune (cheson) poate să persiste:
A. Cefaleea de tip tensional.
B. Migrena cronică.
C. Vertiju I vesti bu Iar periferic.
D. Criza comiţială generalizată tonico-clonică.
E. Suferinţa mielopatică.
43. Tulburări ale sistemului nervos în electrocutare apar mai ales atunci când curen
tul electric a fost aplicat pe:
A. Traiectul unui nerv periferic.
B. Proiecţia plexului brahial stâng.
C. Coloana vertebrală cervicală.
D. Craniu.
E. Coloana vertebrală toracică.
44. Indicaţi manifestarea principală a sindromului Raynaud:
A. Necroză a ţesuturilor.
B. Tulburări ale funcţiilor vestibuläre.
C. Crize de angiospasm.
D. Dureri rahidiene în diferite regiuni ale coloanei vertebrale.
E. Crampe în muşchii mâinilor.
45. Polineuropatia saturnină este rezultatul unei intoxicaţii cronice cu:
A. Cupru.
B. Plumb.
C. Mercur.
D. Aluminiu.
E. Arsen.
46. Intoxicaţia saturnină debutează cu:
A. Colici abdominale şi artralgii.
B. Oboseală, excitabilitate, ameţeli, greţuri, paloare a feţei cu nuanţă pământie.
C. Dunga gingivală Burton.
D. Sindromul de iritaţie meningeală.
E. Tulburări psihice, crize convulsive.
47. Una dintre cele mai frecvente leziuni în intoxicaţia cu arsen este:
A. Encefalopatia.
B. Mielopatia.
C. Sindromul Raynaud.
D. Plexopatia lombosacrată.
E. Polineuropatia cu tulburări motorii, de sensibilitate şi trofice.
48. Benzile Mees la degetele mâinilor se observă în intoxicaţia cu:
A. Plumb.
B. Arsen.
C. Oxid de carbon.
D. Pesticide.
E. Compuşi ai clorului.
49. în care intoxicaţie acută faţa şi mâinile bolnavului sunt de culoare roz, iar pe corp
are pete cianotice?
A. Oxicarbonică.
B. Cu compuşi ai fosforului.
C. Cu compuşi ai mercurului.
D. Cu alcool.
E. Cu cianuri.
50. Indicaţi termenul de instalare a simptomatologiei neurologice după intoxicaţia cu
clorofos:
A. 3-4 minute.
B. 3-4 ore.
C. 3-4 zile.
D. 3-4 săptămâni.
E. 3-4 luni.
51. Care substanţe utilizate în agricultură pot provoca intoxicaţie severă cu deces
prin paralizie respiratorie şi fibrilaţie atrială?
A. Compuşi ai clorului.
B. Compuşi ai fosforului.
C. Compuşi ai mercurului.
D. Compuşi ai arsenului.
E. . Compuşi ai acidului carbolic (fenolului).
52. Poate provoca mioză pronunţată intoxicaţia cu substanţele utilizate în agricultură:
A. Compuşi ai clorului.
B. Compuşi ai fosforului.
C. Compuşi ai mercurului.
D. Compuşi ai arsenului.
E. Compuşi ai acidului carbolic (fenolului).
53. Putem obţine o recuperare spectaculoasă a mişcărilor oculare la bolnavul cu
encefalopatie alcoolică acută Gayet-Wernicke în debut prin administrarea intra-
venoasă a:
A. Diazepamului.
B. Atropinei.
C. Vitaminei Br
D. Acidului nicotinic.
E. Prozerinei.
54. în spectrul afecţiunilor cerebeloase la un bolnav cu encefalopatie alcoolică acută
Gayet-Wernicke extrem de rară este:
A. Ataxia.
B. Inexactitatea la îndeplinirea probei indice-nas.
C. Inexactitatea la îndeplinirea probei călcâi-genunchi.
D. Dizartria cerebeloasă.
E. Tremurătura amplă a membrelor.
55. Indicaţi cea mai frecventă manifestare de lezare a funcţiilor mentale la bolnavii cu
encefalopatie alcoolică acută Gayet-Wernicke:
A. Dezorientare temporospaţială.
B. Deficit de memorie pentru evenimentele recente.
C. Excitaţie psihomotorie.
D. Neatenţie şi indiferenţă faţă de anturaj.
E. Confuzie cu apatie globală.
56. Care dintre manifestările clinice enumerate mai jos precede, de regulă, encefalo
patia alcoolică acută Gayet-Wernicke cu câteva zile sau chiar săptămâni?
A. Oftalmoplegia cu sau fără ataxie.
B. Golurile de memorie pentru faptele recente, înlocuite de evenimente imagi
nare, confabulatorii.
C. Fenomenele de servaj alcoolic.
D. Tulburările tonusului muscular.
E. Anorexia, setea, colicile abdominale, vomele, pierderea ponderală.
57. Etiologia neuropatiei etilice este atribuită:
A. Intoxicaţiei cu azot.
B. Deficitului de tiamină.
C. Perturbării funcţionării sistemului de enzime.
D. Deficitului de glucide.
E. Dereglării proceselor de oxidare.
58. Care funcţii, din cele enumerate mai jos, se afectează foarte rar în neuropatia
alcoolică?
A. Mnezice.
B. Somatice.
C. Cognitive.
D. Vegetative.
E. Sfincteriene.
II. COMPLEMENT MULTIPLU
Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la generalităţile manifestărilor neurologice în
patologia somatică:
A. în stadiile precoce ale patologiei somatice manifestările neurologice, în majo
ritatea cazurilor, sunt funcţionale, apoi devin constante şi ireversibile.
B. Dereglările sistemului nervos, de obicei, precedă cu 3-5 ani apariţia afecţiu
nilor somatice.
C. Uneori, manifestările neurologice pot preceda manifestările somatice, având,
astfel, un rol diagnostic important în depistarea precoce a maladiei somatice.
D. în bolile somatice se dezvoltă o gamă variată de manifestări neurologice.
E. în multe afecţiuni somatice manifestările neurologice au un caracter specific.
Sindromul asteno-vegetativ include următoarele simptome şi semne clinice:
A. Slăbiciune generală şi fatigabilitate sporită.
B. Tulburări de somn, indispoziţie.
C. Anxietate, transpiraţii, ameţeli, cefalee.
D. Labilitatea tensiunii arteriale şi a pulsului.
E. Accese comiţiale.
Patogenia semnelor de afectare cerebrală în infarctul miocardic se manifestă
prin:
A. Tulburări ale metabolismului glucidelor.
B. Dezvoltarea unei ateroscleroze precoce a vaselor magistrale cervico-cere-
brale.
C. Tulburări de hemodinamică cerebrală.
D. Embolii cerebrale.
E. Vagotonie de origine suprasegmentară.
Sindromul cardiocerebral din infarctul miocardic include:
A. Tulburări de conştienţă (sincopă, stupoare, comă).
B. Crize comiţiale.
C. Cefalee, agitaţie psihomotorie, greţuri, vomă.
D. Semne de elongaţie.
E. Deficite cerebrale de focar (hemipareze, afazie, dereglări senzitive, vizuale
etc.).
în infarctul miocardic se pot observa următoarele sindroame neurologice:
A. Cardio-cerebral.
B.
Cardio-spinal.
C. Umăr-mână.
D. De tunel median.
E. De tunel cubital.
Sindromul cardio-spinal din infarctul miocardic se manifestă prin:
A. Rarapareze.
B. Tulburări de sensibilitate de tip conductiv.
C. Tulburări de sensibilitate de tip segmentär.
D. Dereglări sfincteriene.
E. Dereglări cerebeloase.
7. Datele etiologice ale sindromului umăr-mână, care se poate dezvolta în timpul
convalescenţei în infarctul miocardic, cuprind mai mulţi factori:
A. Tulburări ale sistemului nervos vegetativ.
B. Discopatia cervicală-
с.
Hipercolesterinemia.
D. Hipodinamia.
E. Bursita subdeltoidiană.
8
. în anghina pectorală pot fi observate următoarele manifestări neurologice:
A. Sindromul neurastenic.
B. Atacut ischemic tranzitor.
C. Ictusul cerebral.
D. Ictusul medular.
E. Vertijul vestibular periferic.
9. Cele mai frecvente manifestări ale viciilor cardiace congenitale sunt:
A. Retardul mintal.
B. Sindromul sincopai.
C. Sindromul neurasteniform.
D. Radiculopatia discogenă lombară,
t . Simptomatologia neurologică focală.
10. Indicaţi manifestările neurologice care deseori se asociază cu viciile cardiace
dobândite:
A. Sindromul neurastenic, depresia.
B. Atacurile ischemice tranzitorii.
C. Accidentele vasculare cerebrale.
D. Vasculita reumatică cerebrală.
E. Coreea Huntington.
11
. în tulburările de ritm cardiac se pot întâlni următoarele manifestări neurologice:
A. Atacul ischemic tranzitoriu.
B. Sindromul comiţial.
C. Sindromul sincopai.
D. Sindromul algic toraco-lombar.
E. Accidentul vascular cerebral.
12. Cele mai frecvente complicaţii neurologice ale hipertensiunii arteriale sunt:
A. Encefalopatia hipertensivă acută.
B. Cefaleea secundară hipertensiunii arteriale.
C. Vertijul.
D. Hidrocefalia.
E. Accidentele vasculare cerebrale.
13. Manifestările neurologice ale encefalopatiei hipertensive acute sunt:
A. Cefaleea severă.
B. Starea confuzională, crizele epileptice.
C. Somnambulismul.
D. Tulburările vizuale.
E. Deficitul neurologic tranzitor.
14. Un rol important în patogeni? manifestărilor neurologice din cadrul afecţiunilor
respiratorii au:
A. Hiperventilaţia.
B. Dereglările paternului de respiraţie.
C. Tipul de respiraţie.
D. Hipoxia.
E. Hipercapnia.
15. Fiecare caz de pneumonie necomplicată include următoarele manifestări neuro
logice:
A. Cefalee moderată.
B. Fotofobie.
C. Hiperestezie generală.
D. Tulburări vegeto-distonice.
E. Depresie mascată.
16. în formele de pneumonii lobare pot fi întâlnite următoarele manifestări neurolo
gice:
A. Sindromul comiţial.
B. Sindromul sincopai.
C. Sindromul encefalopatie.
D. Sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC).
E. Sindromul meningeal.
17. Sindromul encefalopatie din pneumonia franc-lobară se manifestă prin:
A. Cefalee severă.
B. Constipaţii.
C. Excitaţie psihomotorie.
D. Semne neurologice focale discrete.
E. Vegetodistonie.
18. Indicaţi afecţiunile aparatului respirator care pot fi însoţite de encefalopatie bipo-
xică cronică:
A. Bronşita cronică.
B. Astmul bronşic.
C. Emfizemul pulmonar.
D. Pneumoscleroza.
E. Pneumonia franc-lobară.
19. Simptomatologia neurologică a encefalopatiei hipoxice cronice e compusă din:
A. Cefalee difuză, preponderent matinală, cu înteţire la efort fizic şi tuse.
B. Sincope.
C. Coprolalie.
D. Depresie.
E. Betalepsie.
20. Afectarea sistemului nervos în bolile gastrointestinale în majoritatea cazurilor se
datorează perturbărilor de metabolism:
A. Proteic.
B. Lipidic.
C. Mintal.
D. Vitaminic.
E. Electrolitic.
21. Cele mai frecvente sindroame neurologice întâlnite în afecţiunile gastrointestina
le sunt:
A. Sindromul algic, în zonele Head-Zaharine.
B. Sindromul neurasteniform.
C. Distonia vegetativă, manifestată prin tulburări vegetative permanente şi paro
xismale.
D. Sindromul Parkinson.
E. Sindromul meningeal.
22. Printre manifestările neurologice în bolile gastrointestinale se pot întâlni:
A. Sindromul sincopai.
B. Sindromul polineuropatic.
C. Encefalopatia dismetabolică.
D. Encefalomielopatia dismetabolică.
E. Encefalopatia uremică.
23. Carenţa vitaminei A cauzează:
A. Cecitate nocturnă.
B. Crize epileptiforme.
C. Ulceraţii corneene.
D. Pseudotumoră cerebrală (hipertensiune intracraniană benignă).
E. Cheratomalacie.
24. Deficienţa vitaminei B
6
(piridoxină) poate cauza:
A. Pareză mimică de tip periferic.
B. Nevralgie de trigemen.
C. Polineuropatie.
D. Crize epileptice.
E. Ictus medular.
25. Mieloza funiculară (cauzată de carenţa vitaminei B12) se manifestă prin:
A. Parestezii şi slăbiciune In porţiunile distale ale extremităţilor, care apoi se
răspândeşte şi în porţiunile proximale ale lor.
B. Mioză paralitică.
C. Parapareză spastică.
D. Ataxie senzitivă.
E. Alterarea statusului mintal şi neuropatie optică.
26. Actualmente, sunt cunoscute următoarele sindroame hepato-cerebrale:
A. Encefalopatia portosistemică acută (encefalopatia hepatică acută).
B. Encefalopatia portosistemică subacuta,
C. Encefalopatia portosistemică reversibilă recurentă.
D. Encefalopatia portosistemică ireversibilă cronică progresivă.
E. Sindromul convulsiv cauzat de insuficienţa hepatică.
27. Tulburările motorii din encefalopatia hepatică acută cuprind:
A. Asterixis şi mioclonus.
B. Tremor.
C. Hipersalivaţie.
D. Posturi patologice (prin decorticare şi decerebrare), condiţionate de progre
sarea encefalopatiei.
E. Paralizia flască şi areflexia (în stadiile finale).
28. Indicii de laborator caracteristici pentru encefalopatia hepatică acută sunt urmă
torii:
A. Hiperamonemia.
B. Creşterea nivelului de glutamină în sânge.
C. Alcaloza respiratorie.
D. Hipoxemia.
E. Creşterea pronunţată a nivelului de amilază în sânge.
29. Tabloul clinic al encefalopatiei hepatice cronice cuprinde:
A. Modificările intelectuale.
B. Tulburările cognitive.
C. Dereglările de conştienţă.
D. Semnele neurologice: tremorul, coreea, sindromul akinetico-rigid, parapare-
za spastică.
E. Sindromul meningeal (cefalee, greţuri, vomă, fotofobie, hiperestezie semnul
Kemig).
30. Tratamentul encefalopatiei hepatice cronice include:
A. Dietă bogată în proteine.
B. Administrarea antibioticelor, în scopul sterilizării intestinului.
C. Administrarea delactulozei.
D. Plasmafereză.
E. Iradierea sângelui cu raze ultraviolete.
31. Indicaţi expresiile corecte referitoare la polineuropatie, care, uneori, se dezvoltă
în afecţiunile hepatice cronice:
A. Fibrele motorii sunt afectate timpuriu şi mai exprimat.
•
B. Tabloul clinic se manifestă prin senzaţii de furnicătură, amorţeli, înţepături, ar
suri, care, mai târziu, se asociază cu hipotrofii ale eminenţelor metatarsiene
C. Pacienţii nu pot merge pe călcâie.
D. Pacienţii pot merge pe degete.
E. Examenul obiectiv pune în evidenţă un deficit senzitiv pentru toate modurile
sensibilităţii de tip polineuritic, abolirea reflexelor achiliene.
32. Indicaţi verigile procesului patogenic care produc dereglări degenerative ale ne
uronilor în patologia renală:
A. Pierderea sodiului şi a clorurilor, hipo- sau hiperkaliemia, hipoalbuminemia.
B. Creşterea
exagerată a presiunii osmotice-coloidale
a sângelui.
C. Creşterea permeabilităţii vaselor.
D. Hemoragii prin diapedeză, plasmoragii.
E. Edemul ţesutului nervos.
33. Cele mai frecvente manifestări neurologice întâlnite în afecţiunile renale sunt’
A. Radiculalgiile.
B. Sindromul polineuropatie.
C. Sindromul neurasteniform.
D. Paraliziile diskaliemice (hipo- sau hiperkaliemice).
E. Sindromul miastenic.
34. în stadiile avansate ale patologiei renale se pot dezvolta:
A. Encefalopatia uremică acută.
B. Encefalopatia uremică cronică.
C. Coma uremică.
D. Accidentele vasculare cerebrale {complicaţie a hipertensiunii arteriale renale).
E. Sindromul miopatic cu grave dereglări ale funcţiei locomotorii.
35. Neuropatia autonomă (vegetativă) este obişnuită în diabetul zaharat şi poate pro
voca:
A. Impotenţă.
B. Diaree, anhidroză.
C. Anomalii pupilare.
D. Hipotensiune ortostatică, sincopă.
E. Halucinaţii auditive.
36. Simptomele neurologice principale întâlnite în hipertiroidism sunt:
A. Tremorul.
Ei Anxietatea.
C. Bradicardia.
D. Cefaleea.
E. Insomnia.
37. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la boala ochiului distiroidian:
A. Apare uneori la bolnavii cu tireotoxicoză.
B. Cel mai comun semn iniţial este diplopia datorată scăderii forţei muşchiului
ocular drept superior.
C. Cu timpul, poate să apară o oftalmoplegie externă.
D. în evoluţia negativă a bolii apare endoftalmia,
E. Chemosis.
38. Uneori, mixedemul este însoţit de pseudomiotonie, care se manifestă prin:
A. Tulburare particulară a decontractării musculare.
B. Prelungirea duratei reflexelor tendinoase.
C. Crampe musculare.
D. Dureri şi înţepenire a muşchilor.
E. Sindrom de fatigabilitate musculară patologică, mai ales în a doua jumătate a
zilei.
39. în care din patologiile endocrine enumerate mai jos este prezent sindromul mio
patic sau amiotrofic?
A. Feocromocitom.
B. Tireotoxicoză.
C. Mixedem.
D. Sindromul Cushing,
E. Boala Addison.
40. în care din patologiile endocrine enumerate mai jos pot să apară atacuri de para
lizii periodice, asociate cu hipokaliemia?
A. Diabetul zaharat.
B. Tireotoxicoza.
C. Mixedemul.
D. Sindromul Cushing.
E. Boala Addison.
41. Crizele addisoniene pot fi însoţite de convulsii generalizate atribuite:
A. Hipotensiunii arteriale.
B. Hiponatremiei.
C. Hiperkaliemiei.
D. Hipoglicemiei.
E. Intoxicaţiei cu apă.
42. Examenul oftalmoscopic în anemie poate pune în evidenţă:
A. Edemul papilei nervului optic.
B. Paloarea.
C. Hemoragiile retiniene mici.
D. Hemoragiile retiniene fusiforme.
E. Atrofia secundară a papilei nervului optic.
43. Bolnavii cu anemie feriprivă prezintă alimentaţie compulsivă manifestată prin:
A. Anorexie.
B. Bulemie.
C. Polidipsie.
D. Picacism.
E. Parorexie.
44. în anemia feriprivă este descris sindromul Ekbom, care include:
A. Sindromul picioarelor neliniştite.
B. Mioclonii nocturne.
C. Acatizie.
D. Crampe musculare.
E. Miochimii.
#
45. în leucemii se disting următoarele tipuri de lezare a sistemului nervos:
A. Metabolic.
B. Toxic.
C. Vascular.
D. Limfocitar.
E. Pseudotumoral.
46. Indicaţi manifestările neurologice, care pot avea loc în lupusul eritematos sistemic:
A. Boala Parkinson.
B. Hiperkinezii coreice sau mioclonii.
C. Infarct cerebral emisferial sau de trunchi.
D. Modificări mintale (depresie, manie, psihoză schizoidă, halucinaţii, tulburări
cpgnitive), crize comiţiale.
E. Polineuropatie, mononevrită multiplex, sindrom Guillain-Barrâ.
47. Indicaţi afirmaţiile care au o importanţă esenţială în stabilirea diagnosticului dife
renţial dintre lupusul eritematos şi scleroza multiplă:
A. Trăsăturile sistemice ale bolii cu artrite.
**r -
231
B. Leziuni cutanate, alopecie.
C. Afectări pleurale.
D. Fenomenul Raynaud.
E. Otite purulente.
48. Care indici de laborator pot fi valoroşi pentru diagnosticul pozitiv a! lupusului eri
tematos sistemic?
A. Anemia, leucopenia, VSH cu valori crescute.
B. Inversarea raportului proteic al serului.
C. Hiperglicemia.
D. Anticorpi anti-ADN.
E. Anticorpi cardiolipidici.
49. Care din manifestările clinice din dermatomiozită, enumerate mai jos, mimează o
suferinţă primar neurologică?
A, Disfagia.
B, Eritemele întinse cu descuamări.
C. Suferinţa muşchilor proximali ai extremităţilor, fatigabilitatea musculară.
D. Deficitul de motilitate facială.
£. Afectarea muşchilor oculari extrinseci.
50. Indicaţi condiţiile în care se poate instala şocul caloric:
A. Expunerea la temperaturi înalte.
B. Activităţi fizice intense în condiţii neobişnuit de calde.
C. Administrarea tratamentelor anticolinergice (de ex, pentru boala Parkinson).
D. în orice condiţii care împiedică transpiraţia.
E. Coma metabolică.
51. Care sunt manifestările şocului termic?
A. Bolnavii devin agitaţi şi au stări confuzionale înainte de a deveni stuporoşi
sau comatoşi, uneori dezvoltă convulsii generalizate.
B. Pielea bolnavului este umedă şi lipicioasă.
C. Se constată tahicardie şi hipotensiune.
D. Colaps circulator ce conduce la deces.
E. Pacienţii care supravieţuiesc pot rămâne cu complicaţii neurologice constan
te (amnezie, dizartrie, ataxie, demenţă, hemipareze).
52. Boala de decompresiune îi afectează pe:
A. Astronauţi,
B. Aviatori.
C. Scufundători.
D. Alpinişti.
E. Muncitorii din tunele, care lucrează în condiţiile unei atmosfere presurizate.
53. S-au observat efecte întârziate ale şocurilor electrice, cum ar ft:
A. Sindromul bulbar.
B. Sindromul pseudobulbar.
C. Mielopatii.
D. Neuropatii.
E. Boala neuronului motor.
54. Care din maladiile neurologice enumerate mai jos pot fi rezultatul unei agresiuni
prin iradiere?
A. Mielopatia.
B. Encefalopatia.
C. Atrofia nervului optic.
D. Plexopatia brahială.
E. Nevroza anxioasă.
55. Indicaţi la care profesii se poate întâlni mai frecvent boala de trepidaţii (vibraţiune):
A. Tractorişti.
B. Excavatorişti.
C. Conducători de tren.
D. Marinari.
E. Piloţi.
56. Trepidaţiile de termen lung cauzează:
A. Alterări histologice.
B. Alterări histochimice.
C. Tulburări neurohormonale.
D. Hiperostoză frontală.
E. Modificări distrofice în sistemul nervos la diferite niveluri.
57. Tabloul clinic al bolii de trepidaţii cuprinde:
A. Scăderea acuităţii olfactive până la anosmie.
B. Reducerea acuităţii vizuale şi a câmpului vizual.
C. Tulburări ale funcţiei vestibuläre.
D. Dereglări ale sensibilităţii vibratorii, tactile, termice, algice şi proprioreceptive.
E. Sindromul vertebral, lombosciatica.
58. Alegeţi caracteristicile sindromului Raynaud din cadrul bolii de vibraţiune:
A. Crize de paloare, urmate de cianoza sau roşeaţa degetelor ll-lll-IV -V ; con
comitent, bolnavul acuză senzaţii neplăcute în extremităţi, amorţeli, furgică-
turi, chiar dureri.
B. La debutul bolii aceste simptome sunt reversibile, mai apoi însă devin persis
tente.
C. Se manifestă îndeosebi la femeile tinere, fără expunere la trepidaţii.
D. Afectează predominant mâinile.
E. Afectează atât membrele superioare, cât şi cele inferioare.
59. Care din nervii cranieni enumeraţi pot fi afectaţi în intoxicaţia saturnină?
A. Optic.
B. Oculomotor.
C. Abducens.
D. Facial.
E. Hipoglos.
60. Diagnosticul de polineuropatie saturnină se stabileşte prin:
A. Datele anamnestice (anumite profesii, consumul apei trecute prin conducte
de plumb, folosirea vaselor de lut rău prelucrate).
B. Tabloul clinic caracteristic (deficit exclusiv motor).
C. Depistarea plumbului în sânge şi urină.
ы
D. Atingerea funcţiilor mentale în 100% din cazuri.
E. Administrarea glucozei şi a dozelor mari de tiamină, care ameliorează rapid
starea bolnavului.
61. Managementul intoxicaţiei cu compuşi ai fosforului include:
A. întreruperea contactului cu substanţa toxică.
B. Administrarea prozerinei 0,05% - 2,0 i/m, la fiecare 4 ore.
C. Administrarea vasoconstrictoarelor (în cazul scăderii bruşte a tensiunii arteri
ale) şi a anticonvulsivantelor (la dezvoltarea convulsiilor).
D. Administrarea atropinei - 2 mg i/v, la fiecare 3-5 minute (până la dispariţia
simptomelor), apoi per os.
E. Administrarea prafidoximului - 1 g i/v, timp de 2 minute, la fiecare 8-12 ore
(cu scopul reactivării acetilcolinesterazei în sinapseie periferice).
62. în intoxicaţiile provocate de compuşii mercurului (granozan, fungitox) se mar
chează afectarea preponderentă a următoarelor părţi componente ale sistemului
nervos:
A. Cortexul.
B. Cerebelul.
C
4
Măduva spinării.
D. Plexurile regionäre.
E. Nervii periferici.
63. Intoxicaţiile grave cu compuşi ai mercurului (granozan, fungitox) se manifestă
prin următoarele simptome:
A. Diplegie facială.
B. Paralizia extremităţilor.
C. Pierderea vederii.
D. Scăderea auzului.
E. Psihoze.
64. Tratamentul în intoxicaţia acută cu compuşi ai mercurului se compune din urmă
toarele etape:
A. Eliminarea mercurului neabsorbit din intestin: provocarea vărsăturilor; spăla
turi gastrice cu administrarea ulterioară a soluţiilor proteice (albumină); căr
bune activ; în dereglări de conştientă - intubarea traheii; formaldehid-sulfoxi-
lat Na 5% - 200 ml în duoden,
B. Legarea mercurului absorbit: dimercaprol - câte 4-5 mg/kg/corp, la fiecare 4
ore în decursul primelor 24 ore, apoi la fiecare
8
ore.
C. Prevenirea insuficienţei renale acute; în caz de anurie - hemodializă.
D. Doze mari de vitamine din grupa B.
E. Oxibaroterapia.
65. în patogenia manifestărilor neurologice în alterarea alcoolică, o mare importanţă
au carenţele în vitaminele:
A. A.
B. B.
C. c.
D. D.
66
. în tabloul clinic al encefalopatiei alcoolice acute Gayet-Wernicke predomină:
A. Dereglările oculomotorii (oftalmopareză, strabism, mioză).
B. Hiperkineziile (tremurătură a mandibulei, mioclonii, coreoatetoză).
C. Tulburările tonusului muscular.
D. Dereglările circulaţiei sanguine medulare în sistemul arterei Desprogress-
Gotterone.
E. Dereglările vegetative (hipertermie, tahicardie, hiperhidroză ş.a.).
67. în care stupoare sau comă se administrează tiamina (vit. B,) în doza de 250 mg/zi,
în asociere cu vitamina С şi cu alte vitamine ale grupului B?
A. în coma hipoglicemică.
B. Asociată cu unele semne oculomotorii.
C. Asociată cu o neuropatie periferică.
D. Asociată cu unele antecedente apropiate cu consumul exagerat de alcool.
E. Asociată cu unele vărsături incoercibile.
68
. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la neuropatia alcoolică:
A. Din punct de vedere anatomopatologi^ aminteşte boala beri-beri.
B. Este o neuropatie mielinică cu afectarea predominantă a fibrelor vegetative.
C. Produce parestezii distale mai întâi în membrele inferioare, apoi în cele supe
rioare.
D. într-un stadiu mai avansat se instalează scăderea progresivă a forţei muscu
lare cu amiotrofii specifice.
E. Reflexele osteotendinoase sunt diminuate sau abolite.
69. Care părţi ale cerebelului se afectează, de regulă, în degenerarea cerebeloasă
alcoolică?
A. Pedunculii superiori.
B. Pedunculii mijlocii.
C. Pedunculii inferiori.
D. Partea anterosuperioară a vermisului.
E. Emisferele.
70. Demenţa alcoolică se manifestă prin:
A. Modificarea personalităţii.
B. Tulburarea memoriei.
C. Păstrarea capacităţilor intelectuale.
D. Instabilitate emoţională.
E. Neglijarea serviciului şi familiei.
III. ASOCIERE SIMPLĂ
Carenţa de:
Manifestările neurologice:
a. Vitamina D.
1
. Ambliopie cu scotom bilateral.
b. Vitamina B
1
(tiamină),
2. Dureri osoase nocturne,
3. Poli neuropatie axonală.
4. Slăbiciune musculară.
5. Degenerescenţă corticală cerebeloasă.
6
. Tetanie.
7. Encefalopatie Wernicke.
8
. Tulburări auditive.
9. Sindrom miopatic.
Asociaţi cifrele cu literele:
Asociaţi manifestările neurologice posibile în carenţa de vitamine:
a. Anemie feriprivă.
1
. Sindromul picioarelor neliniştite.
b. Anemie megalocitară.
2
. Tromboembolism cerebral.
c.
Policitemie.
3. Mieloză funiculară.
d.
Hemofilie.
4.
Fracturi ale vertebrelor.
e.
Mielom multiplu.
5.
Hemoragii intracraniene.
Asociaţi boala de sistem cu manifestările neurologice caracteristice:
Boala de sistem:
Manifestările neurologice:
a. Poiiartrita reumatoidă.
1
. Sindromul Raynaud.
b. Sclerodermia sistemică.
2. înţepenirea dureroasă a mâinilor.
3. Oboseala şi durerea de cap.
4. Neuropatia periferică, predominant motorie.
5. Mielopatia compresivă.
6
. Durerile radiculare occipitale.
7. Scăderea forţei proximale la nivelul mem
brelor.
8
. Scăderea forţei musculare şi amiotrofiile
musculaturii cefei.
9. Hipoestezia trigeminală.
10. Crizele convulsive.
11. Modificările cognitive.
12. Pareza mimică de tip Bell.
13. Ictusul ischemic.
14. Demenţa.
15. Ataxia pseudotabetică.
4. Asociaţi ocupaţiile expuse riscului îmbolnăvirii de boala de trepidaţii cu cele ex
puse riscului îmbolnăvirii de intoxicaţie satumină:
Afecţiunea:
Ocupaţiile:
a. Boala de trepidaţii.
1
. Persoane antrenate în industria grafică.
b. Polineuropatia şi encefa
2
. Tractorişti.
lopatia saturnină.
3.
Persoane antrenate în industria vopselelor.
4.
Conducători de tren.
5.
Şoferi.
6
. Persoane care lucrează cu acumulatoare.
7.
Piloţi.
8
. Muncitori care montează cabluri telefonice.
9. Topitori.
10. Pielari.
11. Muncitori la maşini fixe, care transmit vibra
ţiile prin sol, la mecanisme speciale ş.a.
12. Lucrătorii staţiilor de alimentare cu benzină.
5. Asociaţi manifestările neurologice cu gradul intoxicaţiei, provocată de pesticidele
folosite în agricultură:
Gradul intoxicaţiei:
Manifestările neurologice:
a. Uşoară.
1. Astenie.
b. Gravă.
2.
Encefalopatie toxică.
3. Cefalee.
4.
Parestezii.
5. Tulburări vegetative.
6
. Polineuropatie.
7.
Fenomene extrapiramidale
8
. Tulburări cerebeloase.
9. Sindrom convulsiv.
Asociaţi substanţele folosite în agricultură cu grupul compuşilor d
Grupul:
Denumirea substanţei:
a. Compuşi ai clorului.
1
. Tiofosul.
b. Compuşi ai fosforului.
2.
Metafosul.
3. Carbofosul.
4.
Clorofosul.
5.
Fosfamida.
6
. Cloridanul.
7.
Hexacloranul.
8
. Gamehanul.
9. Lindanul.
10
. DDT.
IV. RELAŢIE CAUZÄ-EFECT
A - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între eie;
В - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele;
С - dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;
D - dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;
E - dacă ambele afirmaţii sunt false.
1. Căderea tensională, fiind semnu! cei mai frecvent în infarctul miocardic, cau
zează dezvoltarea sindromului cardiocerebral.
2. Perturbările metabolice stau la baza encefalopatiei hepatice acute, fiind în
raport direct cu gradul de dereglare a conştienţei şt disfuncţia cognitivă.
3. Complicaţii frecvente ale policitemiei sunt meningoencefalitele bacteriene
sau virale, deoarece în această afecţiune hematologică scade considerabil
imunitatea.
4. în intoxicaţia cronică cu arsen se întâlnesc simptome intestinale sever expri
mate (dureri acute în epigastru, vărsături, colici abdominale, diaree, hipoter-
mie, convulsii), precum şi hipersalivaţia.
5. Compuşii clorului, folosiţi în agricultură, sunt uşor solubili în grăsimi, ceea ce
contribuie la pătrunderea lor rapidă în celulele nervoase.
6
. Purgativele uleioase dizolvă compuşii clorului şi grăbesc absorbţia lor, fapt
ce le face absolut necesare în terapia de urgenţă a intoxicaţiilor cu aceste
substanţe.
Răspunsurile se vor nota cu:
RĂSPUNSURI
Dostları ilə paylaş: |