69 fiind de acord cu majoritatea punctelor de vedere prezentate, referitoare la definirea negocierii
70 R. Fisher, W. Ury, B. Patton – Succesul în negocieri,Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998, p.145
71 R. Fisher, W. Ury, B. Patton – op. cit., p.78
72 spre exemplu, sursele bibliografice 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12 etc. – n.a.
73 Şt. Prutianu – Comunicare şi negociere în afaceri,Editura Polirom, Iaşi, 1998, p.21-39
74 J.M. Hiltrop, S. Udall – op. cit., p.21-48
75 T. Hindle – op. cit., p.12-55
76…parcă am preluat „limbajul” unor parlamentari…
77 S. d’Eyrames – Studiu C.R.E.S.A., Mulhouse, 2004, p.27
78 acesta trebuie să fie profund motivant, dinamic şi mobilizator – n.a.
79 evident, este preferabil să fie vorba despre intenţiile reale!…
80 L. Giblin - Arta dezvoltării relaţiilor interumane, Editura Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2004, p.11
81 T. Hindle – op. cit., p.10
82 Şt. Prutianu – Manual de comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2000,
p.51-68; 218-223
83 pe care nu putem să nu le acceptăm, deşi le considerăm, uneori, aberante!... – n.a.
84 cf. cu Şt. Prutianu - Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998, p.20 -42
85 ...fără comentarii!...
86 R. Fisher, W. Ury, B. Patton– Succesul în negocieri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995,
p.27- 183
87 F. Lelord, C. André – Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile, Editura 3 Trei, Iaşi, 1998,
p.62 - 343
88 J. Baudrillard – Strategiile fatale, Editura Polirom, Iaşi, 1996, p.9
89 P. Audebert-Lasrochas, op. cit., p.51
90 …să nu uităm că, în negocieri, totul este legat de arta de a şti să joci teatru…
91 C. Dupont, preluat de P. Audebert-Lasrochas, op. cit., p.52
92 P. Audebert-Lasrochas, op. cit., p.52
93 C. Dupont – Opus Cité, Editions d’Organisation, Paris, 2001, p.63; D. Kolb – Negotiation,
Editions Sage Publication, Harvard, 1992, p.37
94 ca, spre exemplu: D. Bolinger, G. Hofstede – Les différences culturelles dans le management,
Les Editions d’Organisation, Paris, 1992; S. Weiso – Negotiating with Foreign Business
Persons, working paper, New York University, 2004; C. Le Bail – La Négociation d’Achat,
Editions Chottard Associés, Paris, 1998; J. Graham, Y. Sano – Smart Bargaining, Cambridge
University Press, 1999; J. Rubin, E. Brown – The Social Psychology of Bargaining and
Negotiation, Academic Press, New York, 2001; etc.
95 C. Karras – The Negotiating Game, 4-th Ed., Editura Crowel, New York, 2006
96 C. Karras, preluat de P. Audebert-Lasrochas, op. cit., p.56
97 M. Leroux – Les dimensions cachées de la négociation, INSEP Editions, Paris, 1992, preluat
de P. Audebert-Lasrochas, op. cit., p.56
98 cf. cu Gilles Bruneau, fost Director de Aprovizionare al Grupului Danone, preluat de
P. Audebert-Lasrochas, op.cit., p.60
99 se spune că o negociere înseamnă: 70% pregătire; 10% punere în scenă; 20% execuţie – n.a.
100 „persoană care, în temeiul unui contract de societate în comandită, răspunde faţă de creditorii societăţii pentru datoriile acesteia, în limitele părţii de capital social pe care a adus-o” cf. cu Mic dicţionar enciclopedic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p.217
101 cf. Harvard Business Review nr. 8/1997, p. 19, „…Scara eficacităţii formelor de comunicare, în ordine crescătoare, este următoarea: 10. distribuirea de prospecte; 9. anunţuri publicitare; 8. articole în ziare şi/sau reviste; 7. broşuri publicitare; 6. buletine de informare; 5. scrisori; 4. convorbiri telefonice, prin poşta electronică şi faxuri; 3. discuţii în grup lărgit; 2. discuţii în grup restrâns; l. conversaţia directă cu clientul”…
102 spre exemplu, dacă un birou şi/sau un scaun (cel al şefului) este mai înalt şi/sau mai luxos
decât celelalte existente în încăpere, acest fapt nu denotă, în mod obligatoriu, poziţia ierarhică
a persoanei respective ci, mai degrabă, lipsa de respect a acesteia faţă de interlocutori…
103S. Godin, C. Conley – Business Rules of Thumb, Warner Books, New York, 1987; R. Fisher ş.a. –
op.cit., D. Popescu – op.cit.:, Şt. Prutianu – op.cit.; T. Hindle – op.cit.; J.M. Hiltrop, S. Udall –
op.cit.; etc.
104 această regulă este valabilă doar pentru cultura europeană, americană şi, parţial, asiatică a
afacerilor. Dacă aveţi de-a face cu un „întreprinzător” asiatic sau arab, procentajul poate creşte
până la …300 – 700 de puncte!… Şi, apropo de arabi, nu uitaţi că aceştia adoră să te tocmeşti cu
ei!... În caz contrar, vor considera că eşti bun de… „nimic”...
105 …şi nu numai!… - n.a.
106 … capabili, aşa cum spun marii noştri ‚specialişti”, vă pot conferi un „luc” de milioane!…
107 spre exemplu, fără intenţia de a face reclamă, vă recomandăm fardurile, pudrele şi/sau fondurile de ten din gamele Christian Dior - Duo Fascination -, Estée Lauder, Caron, Helen Rubinstein, Lancôme etc.
108 în timpul zilei este recomandabil să utilizaţi unul dintre parfumurile „verzi”, „proaspete” şi, obligatoriu, de marcă. Spre exemplu, cele din gamele: Givenchy – l’Eau de Givenchy - ; Issey Miyake - l’Eau d’Issey - ; Paco Rabanne - XS - ; Nina Ricci - l’Air du Temps sau Fleurs des Fleurs -; Cacharel – Anais -; Pierre Cardin - Rose Cardin -; CK - One - ; etc. Seara, puteţi apela, spre exemplu, (şi) la un: No. 5 sau No. 9; Dune; Cerutti 1881; Givenchy - Amarige sau Extravagance -; Gucci; Boucheron; Rochas - Madame Rochas -; etc.; etc.; etc. … Greu să dai sfaturi!...
109 spre exemplu, din gamele Estée Lauder, Bourjois, Helen Betrix, Lancôme, Margaret Astor etc.
110 Gh. Mecu – Tehnica negocierii în afaceri, Editura Genicod, 2001, p.32
111 cf. Gh. Mecu, op.cit., p.33-34
112 T. Hindle – Cum să negociem, Grupul Editorial RAO, 2000, p.38
113 J.M. Hiltrop, S. Udall – Arta negocierii, Editura Teora, 2000, p.34
114 Gh. Mecu, op.cit., p.36-37
115 în această categorie avem, de multe ori, de-a face mai degrabă cu „specialişti”, decât cu
veritabili profesionişti… – n.a.
116 op.cit., p.40
117 op.cit., p.52–54, 59
118 op.cit., p.36-37
119 R. Fisher, W. Ury, B. Patton – Succesul în negocieri, Editura Dacia, 1998, p.130-140
120 Şt. Prutianu – Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998, p.21-39