Marunić împotriva Croației
28 martie 2017
Reclamanta, director la o societate municipală de furnizare servicii de interes public, a fost
concediată în mod sumar în urma unor declarații publice prin care s-a apărat, declarații
făcute la o săptămână după ce președintele companiei i-a criticat activitatea într-un articol
de presă. Decizia de concediere a fost motivată de faptul că declarațiile acesteia către
presă prejudiciază reputația societății. Reclamanta s-a plâns că declarațiile sale către presă
au fost făcute doar cu scopul de a respinge falsele acuzații ce i s-au adus, iar concedierea
sa i-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare.
Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 10 (libertatea de exprimare) din Convenție,
constatând că ingerința în libertatea de exprimare a reclamantei sub forma concedierii în
mod sumar nu era necesară într-o societate democratică pentru protejarea reputației și
drepturile societății. Curtea a reținut, în special, că deși obligația de loialitate, rezervă și
discreție previne în mod normal angajații să critice public activitatea angajatorilor, în speța
prezentă elementul esențial îl constituie ieșirea în presă a celuilalt membru din conducerea
societății și criticarea în mod public a activității reclamantei. În aceste condiții, ea nu putea
rămâne tăcută și să nu-și apere reputația în același mod. Ar însemna o extindere a
obligației de loialitate să ceri altceva.
Istorici
Dostları ilə paylaş: |