Sistemul Cardiovascular



Yüklə 117,05 Kb.
Pdf görüntüsü
tarix03.04.2017
ölçüsü117,05 Kb.
#13484

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular

Cursul 6

Revoluţia Cardiacă

Cursul 6

Revoluţia Cardiacă

Universitatea de Medicină şi Farmacie”Victor Babeş” Timişoara 

Disciplina de Fiziologie.

Universitatea de Medicină şi Farmacie”Victor Babeş” Timişoara 

Disciplina de Fiziologie.

Carmen Bunu


1. Revoluţia Cardiacă (RC) sau ciclul cardiac

1. Revoluţia Cardiacă (RC) sau ciclul cardiac

Definiţie: 

ciclul cardiac

include ansamblul de evenimente

electro-mecanice legate de trecerea sângelui prin inimă, în 

cursul unei sistole şi diastole cardiace.

Principalele etape ale RC:

Sistola ventriculară

(SV) 


asigură ejecţia sângelui

Diastola ventriculară (DV) 

umplerea ventriculară



- Sistola atrială (SA) (presistola)

- ultima etapă a DV;

- asigură 20% din umplerea ventriculară.


Condiţii necesare bunei desfăşurări a RC

Condiţii necesare bunei desfăşurări a RC

15-20

7-12

Artera 

pulmonară

15-20

0-2

VD

4-6

0-2

AD

Sistola

(mmHg)

Diastola

(mmHg)

Inima 

dreaptă

120-135

60-80

Artera

aortă

120-135

0-2

VS

6-8

0-2

AS

Sistola

(mmHg)

Diastola

(mmHg)

Inima 

stângă

Iniţierea şi conducerea normală a impulsului prin SEC;

Mişcarea corectă a aparatului valvular:

în Diastola: valvele AV deschise şi cele semilunare închise; 

în 

Sistola

: valvele AV închise şi cele semilunare deschise.

Valori presionale adecvate - determină mişcarea valvelor şi 

direcţia fluxului sanguin:



Evaluarea presiunilor în timpul RC

Evaluarea presiunilor în timpul RC

Prin mecanogramele

manometrice: ventriculograma, 

atriograma, jugulograma (evaluează presiunea din AD).

Ventriculograma manometrică

apreciază presiunile din 

ventriculi, cu ajutorul cateterelor prevăzute la capete cu 

micromanometre, plasate în cavităţile inimii, introduse:



anterograd - via vena femurală, subclavie, jugulară sau 

antecubitală

evaluarea presiunilor din inima dreaptă;



retrograd - via artera femurală

evaluarea presiunilor 



din inima stângă.

Evenimentele mecanice şi electrice din timpul RC se pot 

înregistra concomitent 

evidenţierea corelaţiilor dintre 



diferitele evenimente

1. Sistola Ventriculară (VS)

1. Sistola Ventriculară (VS)

Timp (s)

0 0.050      0.350  

Debut: QRS

fenomenul 



electric precede pe cel

mecanic.


Se iniţiază contracţia VS

Presiunea VS începe să 



↑ ⇒

P

VS



>P

AS



închiderea 

valvelor AV (Mî).



Sistola


Diastola

M

T

Timp (s)

0 0.050      0.350  

1) Sistola Ventriculară

1) Sistola Ventriculară

Contrac


Contrac

ţ

ţ



ia izovolumetric

ia izovolumetric

ă

ă

(



(

CIV


CIV

)

)



Durata = 0,050 s.

Între Mî


Ad.


Presiunea VS 

rapid (



80 


mmHg) 

P



VS

>P

Ao



Ad.


Vol. sanguin

VS

rămâne const.





Ad

Sistola


Diastola               

Ao

P

Timp (s)

0 0.050      0.350  

1) Sistola Ventriculară

1) Sistola Ventriculară



Ad

Sistola


Diastola               

Ejec


Ejec

ţ

ţ



ia 

ia 


rapid

rapid


ă

ă

Durata = 0,100 s.



P

VS



progresiv (

120 



mmHg) 

Ejecţie



↑↑

sângelui din VS



Ao.


Asigură 70% din Vol. 

Sistolic.



Timp (s)

0 0.050      0.350  

1) Sistola Ventriculară

1) Sistola Ventriculară

Ejec


Ejec

ţ

ţ



ia 

ia 


lent

lent


ă

ă

Durata = 0,200 s.



P

VS



P

Ao



Ejecţie

sânge



Asigură 30% din Vol. 

Sistolic.

Volum Sistolic

70 ml.





Ad

Sistola


Diastola               

Timp (s)

0 0.050      0.350  

2) Diastola Ventriculară

2) Diastola Ventriculară

Protodiastola

Protodiastola

Începutul DV.

Durata = 0,025 s.

Începe


P

VS



P

VS



Ao

Aî.





Ad

Sistola


Diastola               



Md

Timp (s)

0.050  0.150          0.350  0.450 

2) Diastola Ventriculară

2) Diastola Ventriculară



Ad

Sistola


Diastola  



Md

Relaxarea 

Relaxarea 

izovolumetrică

izovolumetrică

(

(



RIV

RIV


)

)

Durata = 0,050 s.



Între Aî

Md.



P

VS



rapid (

0 mmHg) 



P

VS



AS

Md.



Vol. sanguin

VS

= constant.



Umplerea

Umplerea


rapid

rapid


ă

ă

Durata = 0,100 s.



P

VS



0 mmHg

sângele 



trece rapid din AS în VS.

Vol. sanguin

VS

creşte


(70%).



Ad

Sistola


Diastola



Md

2) Diastola Ventriculară

2) Diastola Ventriculară

Timp (s)

0.050  0.150          0.350  0.450 

Umplerea

Umplerea


lent

lent


ă

ă

(



(

Diastasis

Diastasis

)

)



Durata = 0,200 s.

P

VS



P

AS



(0

2 mmHg)



sângele trece în VS.

Vol. sanguin

VS

creşte



(10%).



Ad

Sistola


Diastola



Md

2) Diastola Ventriculară

2) Diastola Ventriculară

Timp (s)

0.050  0.150          0.350  0.450 

Time (s)

0.050  0.150          0.350  0.450 

2) Diastola Ventriculară

2) Diastola Ventriculară

Sistola 


Sistola 

a

a



trial

trial


ă

ă

(



(

Presistola

Presistola

)

)



Durata = 0,100 s.

P

AS



>P

VS

(



6-8 mmHg)

sângele trece rapid în VS.



finalizarea umplerii 

ventriculare (20%).



Ad

Sistola


Diastola               



Md

Corelaţii între mecanograme şi ECG

Corelaţii între mecanograme şi ECG

a

După P dar 



înainte de Q

SA

Zgomotul 4

(Presistolic)

y

După T



UR

Zgomotul 3

(Protodiastolic)

v

Panta 



descendentă T

RIV

Zgomotul 2 (Diastolic) 

(APî-TMd)

c

După Q



Mî coresp. R

CIV

Zgomotul 1 (Sistolic) 

(MTî-PAd)

Atrio-

grama

ECG

Ventricu-

lograma

Fonocardiograma


Fazele revoluţiei cardiace

Fazele revoluţiei cardiace

x

y

2. Curba presiune-volum

2. 


2. 

Curba presiune

Curba presiune

-

-



volum

volum


Rezultă prin înregistrarea variaţiilor de presiune şi volum în 

timpul ciclului cardiac (sistolă + diastolă).

Umplerea ventriculară

(A



B) -

DV:


de la deschiderea valvei 

mitrale (M

d

)



la închiderea 

mitralei (M

î

);

asigură VEDV (100-140 ml):



UR

asigură 70% din umplere;



UL

asigură 10% din umplere;



SA

asigură 20% din umplere.



creşterea de presiune este mică

(câţiva mmHg) datorită

complianţei ventriculare 



CIV

(B



C) - SV:

de la închiderea mitralei (M

î





până la deschiderea valvei 

aortice (A

d

);

volumul ventricular = 



constant (VEDV);

presiunea ventriculară creşte 

rapid:

-P

VS



>P

AS

(8-10 mmHg)



M

î



-P

VS

>P



Ao

(60-80 mmHg)

A

d



.

Ejecţia

(C



D) - SV:

de la deschiderea valvei 

aortice (A

d



până la 


închiderea valvei aortice 

(A

î



);

volumul ventricular - scade 

de la VEDV la VESV 

ejecţia VS (70-90 ml)



presiunea ventriculară -

creşte iniţial până la 

120-135 mmHg 


RIV

(D



A) - DV:

de la închiderea valvei 

aortice (A

î



până la 


deschiderea mitralei (M

d



volumul ventricular -

constant (VESV)

presiunea ventriculară scade 

rapid


-P

VS

Ao



(<120 mmHg)

Ao



î

-P

VS



AS

(



0 mmHg) 

M



d

Variaţiile curbei presiune-volum

Variaţiile curbei presiune-volum

Variaţiile curbei presiune-volum

Variaţiile curbei presiune-volum

Creşterea presarcinii

determină:

întoarcerii venoase 



VEDV  (B’);



VS = 

pe baza 



mecanismului Frank-

Starling;

VESV = constant;

aria curbei presiune-



volum.

Variaţiile curbei presiune-volum

Variaţiile curbei presiune-volum

Creşterea postsarcinii

determină:

Presiunii Ao



Ventr. 


Stg. trebuie să dezvolte o 

presiune mai 

în timpul 



CIV pt. a deschide valva 

Ao (C’);


VS = 

prin



duratei


ejecţiei;

VESV = 


;

VEDV = constant;



aria curbei presiune-

volum.


Variaţiile curbei presiune-volum

Variaţiile curbei presiune-volum

Creşterea inotropismului

determină :

VS = 


prin 


Forţei de 

contracţie ventriculară; 

VESV = 


;

VEDV = constant;



aria curbei presiune-

volum.


3. Atriograma manometrică

3. Atriograma manometrică



a

-



presiunea atrială în SA;

c

-



presiunea atrială în CIV

(valvele AV proemină în AS);



x

-



presiunea atrială datorită

Ejecţiei V (valvele AV 

coboară);

v

-



presiunea atrială datorită

întoarcerii venoase în atrii, 



în RIV (vârful undei coincide 

cu M


d

);

y

-



presiunea atrială datorită



trecerii sângelui rapid în 

ventricul în UR.

Reprezintă înregistrarea presiunilor din atriu în timpul 

ciclului cardiac:



4. Fonocardiograma

4. Fonocardiograma

Definiţie: înregistrarea grafică a oscilaţiilor produse de 

zgomotele cardiace;

Zgomotele cardiace sunt produse de:

mişcarea valvelor (în special închiderea valvelor),

vibraţia pereţilor inimii la trecerea sângelui,

vibraţia marilor vase la trecerea sângelui.

Cele patru zgomote cardiace sunt:

Zgomotul 1 şi 2

- perceptibile stetacustic, în condiţii 

normale;


Zgomotul 3 şi 4

- foarte slabe, în general 

imperceptibile stetacustic, dar posibil de înregistrat pe 

fonocardiogramă.



Fonocardiograma

Fonocardiograma

Auscultaţia permite perceperea 

zgomotelor cardiace cu ajutorul 

unui stetoscop. 

Zonele de auscultaţie: 

aria aortică

- spaţiul II i.c. 

drept parasternal;

aria pulmonară

- spaţiul II i.c. 

stâng parasternal;

aria tricuspidiană

- sub 


apendicele xifoidian;

aria mitrală

- spaţiul V i.c. 

stâng, pe linia medio-

claviculară.


Caracteristicile zgomotelor cardiace

Caracteristicile zgomotelor cardiace

închiderea valvelor sigmoidiene (cauza 

majoră): aorta (Aî) precede pulmonara (Pî). 

- cele  două componente sunt vizibile separat. 

- distanţa între ele creşte în inspirul forţat.

deschiderea valvelor AV: tricuspida (Td) 

precede mitrala (Md)

vibraţia pereţilor ventriculari în timpul RIV.

Înalt, mai 

scurt („ta”)

Intensitate 

maximă în 

focarul 

aortic şi 

pulmonar

0.04-


0.06”

S2

(diastolic

Aî Pî


închiderea valvelor AV (cauza majoră): 

închiderea mitralei (Mî) (cea mai mare 

oscilaţie), precede închiderea tricuspidei (Tî)

deschiderea valvelor sigmoidiene: 

pulmonara (Pd) precede aorta (Ad)

vibraţia pereţilor ventriculari în timpul CIV

vibraţia pereţilor marilor artere în timpul 

ejecţiei rapide (turbulenţa fluxului de sânge).

Grav, mai 

prelung 


(„tum”)

Intensitate 

maximă în 

focarul 


mitral

0.08-


0.12”

S1

(sistolic)



Cauzele oscilaţiilor



Caracter 

stetacustic

Durata

Zgomote 

cardiace

Caracteristicile zgomotelor cardiace

Caracteristicile zgomotelor cardiace

vibraţia pereţilor ventriculari în timpul 



sistolei atriale, care pompează sângele în 

ventriculi.

patologic devine perceptibil stetacustic: dacă

creşte presiunea atrială, în hipertrofia 

ventriculară (perete îngroşat), în insuficienţa 

cardiacă (zgomot de galop).

Foarte slab, 

neperceput

fiziologic

0.05-


0.10”

S4 (pre-

sistolic)

vibraţia pereţilor ventriculari (au complianţa 

mare) în timpul umplerii ventriculare 

rapide, când turbulenţa fluxului de sânge este 

mare.


patologic: mai intens în insuficienţa cardiacă

(complianţă excesivă), când devine perceptibil 

stetacustic (zgomot de galop).

Slab, neper-

ceput decât 

la copii cu 

torace 

subţire


0.02-

0.04”


S3 (proto-

diastolic)

Cauzele oscilaţiilor

Caracter 

stetacustic

Durata

Zgomote 

cardiace

Fonocardiograma

Fonocardiograma

Aortă 


deschiere

Mitrală 


închidere

Incizura 

dicrotă

Mitrală 


deschiere

Presiunea Aortică

Presiunea 

Ventricul Stg.

ECG

Fono-


cardiograma

S4

S1



S2

S3


Fonocardiograma – zgomote patologice

Fonocardiograma – zgomote patologice

 I

    II



Stenoza de valve sigmoidiene:

suflu sistolic “în romb”.



Insuficienţa  de valve sigmoidiene:

suflu diastolic.



Stenoza de valve A-V:

suflu diastolic “în romb”.



Insuficienţa  de valve A-V:

suflu sistolic.

I

  II


         I

  I


    II

          I



  

 I

    II



Document Outline

  • Sistemul Cardiovascular
  • 1. Revolutia Cardiaca (RC) sau ciclul cardiac
  • Conditii necesare bunei desfasurari a RC
  • Evaluarea presiunilor în timpul RC
  • 1. Sistola Ventriculara (VS)
  • 1) Sistola Ventriculara
  • 1) Sistola Ventriculara
  • 1) Sistola Ventriculara
  • 2) Diastola Ventriculara
  • 2) Diastola Ventriculara
  • 2) Diastola Ventriculara
  • 2) Diastola Ventriculara
  • 2) Diastola Ventriculara
  • Corelatii între mecanograme si ECG
  • Fazele revolutiei cardiace
  • 2. Curba presiune-volum
  • Variatiile curbei presiune-volum
  • Variatiile curbei presiune-volum
  • Variatiile curbei presiune-volum
  • Variatiile curbei presiune-volum
  • 3. Atriograma manometrica
  • 4. Fonocardiograma
  • Fonocardiograma
  • Caracteristicile zgomotelor cardiace
  • Caracteristicile zgomotelor cardiace
  • Fonocardiograma
  • Fonocardiograma – zgomote patologice

Yüklə 117,05 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin