Testele la Medicina Internă reumatologie care din următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce priveşte prescrierea unui ains la pacienţii cu artrită psoriazică



Yüklə 3,99 Mb.
səhifə22/28
tarix05.05.2017
ölçüsü3,99 Mb.
#16680
1   ...   18   19   20   21   22   23   24   25   ...   28

46. Intrebarea nr. 46: Intrebarea 46 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Stabiliți depozitarea preponderentă a noxelor profesionale în organism:

a)[x]Sistemul adipos - cutanat

b)[ ]Sistemul muscular

c)[x]Sistemul renal

d)[x]Sistemul gastro-intestinal

e)[x]Ficatul

---------------------------------------------------------------------



47. Intrebarea nr. 47: Intrebarea 47 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Patogeneza intoxicatiei compuşilor fosfororganici se caracterizează prin:

a)[x]Blocarea unor fermenţi ce se referă la esteraze (colinesteraze)

b)[x]Acumularea mediatorului SN – acetilcolinei

c)[x]Dereglarea transmiterii impulsului nervos prin celule nervoase şi sinapsele ganglionare

d)[ ]Dereglarea acţiunii capilarotoxice

e)[ ]Dereglarea activităţii sistemelor fermentative

---------------------------------------------------------------------



48. Intrebarea nr. 48: Intrebarea 48 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Stabiliți efectele manifestărilor clinice ale intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice:

a)[x]Efectul muscarinic

b)[x]Efectul nicotinic

c)[x]Efectul acţiunii centrale al acetilcolinei

d)[ ]Efectul hiposensibilizării specifice

e)[ ]Efectul activității colinesterazei

---------------------------------------------------------------------



49. Intrebarea nr. 49: Intrebarea 49 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Numiți acțiunile efectului muscarinic al intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice:

a)[x]Bradicardie

b)[x]Mioză

c)[x]Contracturi musculare ale musculaturii netede a intestinului

d)[ ]Contracturi musculare ale musculaturii rinichilor

e)[ ]Diminuarea secreţiei glandelor salivare

---------------------------------------------------------------------



50. Intrebarea nr. 50: Intrebarea 50 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Stabiliți efectele nicotinice al intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice:

a)[x]Contractura pleoapelor

b)[x]Contractura limbii

c)[x]Contractura gâtului

d)[x]Hipertensiune arteriala

e)[ ]Contractura mușchilor


51. Intrebarea nr. 51: Intrebarea 51 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Stabiliți manifestările clinice ale intoxicaţiei cu pesticide fosforoorganice:

a)[x]Nistagmul

b)[x]Edemaţierea feţii

c)[x]Hipertranspiraţie

d)[x]Respiratie îngreuiată

e)[ ]Acrocianoză

---------------------------------------------------------------------



52. Intrebarea nr. 52: Intrebarea 52 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Stabiliți specificul compuşilor pesticidelor clororganice:

a)[x]Rezistenţa în mediul ambiant

b)[x]Solubilitatea mare în grăsimi

c)[x]Capacitatea de cumulare în ţesuturile organismului

d)[x]Solubilitatea în lipide

e)[ ]Absenţa rezistenţei în mediul ambiant

---------------------------------------------------------------------



53. Intrebarea nr. 53: Intrebarea 53 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Stabiliți patogeneza intoxicației cu pesticide clororganice:

a)[x]Modificarea sistemelor fermentative

b)[x]Dereglarea respiraţiei tisulare

c)[x]Neelectroliti lipoidosolubili

d)[ ]Modificarea electroliţilor lipoidoinsolubili

e)[ ]Dereglarea secreţiei glandelor salivare

---------------------------------------------------------------------



54. Intrebarea nr. 54: Intrebarea 54 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Determinați căile de pătrundere a toxinului în organism a pesticidelor - compuşilor clororganici:

a)[x]Pe cale inspiratorie

b)[x]Prin tractul gastro-intestinal

c)[x]Prin pătrunderea prin piele

d)[ ]Pe cale hematogenă

e)[ ]Pe cale limfogenă

---------------------------------------------------------------------



55. Intrebarea nr. 55: Intrebarea 55 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM Stabiliți specificul pesticidelor cu complecşi mercuroorganici:

a)[x]Reprezintă grupul substanţelor chimice cu efect toxic înalt

b)[x]Posedă rezistenţă

c)[x]Au capacitate de cumulare

d)[x]Prezintă pericol pentru persoanele cu care contactează

e)[ ]Reprezintă substanţe chimice fără efect toxic
56. Intrebarea nr. 56: Intrebarea 56 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Patogeneza intoxicatiilor cu pesticide cu complexi mercuroorganici se caracterizează prin:

a)[x]Mecanismul de acţiune al interacţiunii mercurului cu grupele –SH ale proteinelor celulare

b)[x]Dereglarea activității sistemelor fermentative de bază

c)[x]Absenţa modificărilor în organism

d)[x]Acţiunea capilarotoxică a substanţelor mercuroorganice

e)Acţiunea cardiotonica

---------------------------------------------------------------------



57. Intrebarea nr. 57: Intrebarea 57 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Tabloul clinic al intoxicaţiei acute al pesticidelor cu complecşi mercuroorganici se caracterizează prin apariţia:

a)[x]Gingivitei

b)[x]Gastroenterocolitei

c)[x]Sindromului asteno-vegetativ

d)[ ]Cardialgiei

e)[ ]Artralgiei

---------------------------------------------------------------------



58. Intrebarea nr. 58: Intrebarea58 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. În care organe preponderent se depozitează Plumbul:

a)[ ]Creier

b)[x]Oase

c)[x]Ficat

d)[ ]Pulmoni

e)[x]Rinichi

---------------------------------------------------------------------



59. Intrebarea nr. 59: Intrebarea 59 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Asupra căror sisteme ale organismului preponderent acţionează Plumbul:

a)[x]Nervos

b)[ ]Pulmonar

c)[x]Cardio-vascular

d)[x]Hemapoietic

e)[x]Fermentativ

---------------------------------------------------------------------



60. Intrebarea nr. 60: Intrebarea 60 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Care sunt căile principale de pătrundere în organism a Plumbului:

a)[x]Respiratorie

b)[x]Digestivă

c)[ ]Cutanată

d)[ ]Mucoase

e)[ ]Hematogen

---------------------------------------------------------------------



61. Intrebarea nr.61: Intrebarea61 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Numiți sindroamele principale ce se manifestă în intoxicaţia cu Plumb:

a)[x]Asteno-vegetativ

b)[x]Anemic

c)[x]Digestiv

d)[x]Nervos

e)[ ]Radicular

---------------------------------------------------------------------



62. Intrebarea nr. 62: Intrebarea62 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Tabloul clinic al intoxicatiei cu Plumb este caracterizat de următoarele sindroame:

a)[x]Sindromul asteno-vegetativ

b)[x]Sindromul digestiv

c)[ ]Sindromul colestatic

d)[x]Sindromul anemic

e)[x]Sindromul afecţiunii sistemului nervos central

---------------------------------------------------------------------



63. Intrebarea nr. 63: Intrebarea 63 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Cu care patologii se face diagnosticul diferenţiat al intoxicatiei cu Pb:

a)[x]Colica renală

b)[x]Colica hepatică

c)[x]Ocluzia intestinală

d)[ ]Colica biliară

e)[x]Apendicita acută

---------------------------------------------------------------------



64. Intrebarea nr. 64: Intrebarea 64 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Ce modificări pot fi depistate în analiza generală a sîngelui în cazul intoxicatiei cu plumb:

a)[x]Anemie

b)[ ]Leucocitoză

c)[ ]Leucopenie

d)[ ]Eritrocitoză

e)[x]Eritropenie

---------------------------------------------------------------------



65. Intrebarea nr. 65: Intrebarea 65 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Domeniile industriale în care predomină cancerele cutanate:

a)[x]Industria navală

b)[x]Agricultura

c)[x]Construcții

d)[x]Personal din serviciile radiologice

e)[ ]Prelucrarea lemnului

---------------------------------------------------------------------



66. Intrebarea nr. 66: Intrebarea 66 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Care sunt măsurile igienice personale care trebuie respectate cu sticteţe persoanelor supuşi expunerii cu Plumb:

a)[x]Baie sau duş cu apă caldă şi săpun

b)[x]Se spală dinţii cu periuţa şi pasta de dinţi

c)[x]Masa se va lua în afara zonelor poluate

d)[x]Alimentaţie bogată în proteine şi vitamine

e)[ ]Evitarea abuzului de lichide

---------------------------------------------------------------------



67. Intrebarea nr. 67: Intrebarea 67 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Numiți investigațiile instrumentale și de laborator în diagnosticarea intoxicației cu Plumb:

a)[x]Hemograma

b)[x]Urograma

c)[ ]Coprograma

d)[x]Examinarea măduvei osoase

e)[x]R-grafia abdominală

---------------------------------------------------------------------



68. Intrebarea nr. 68: Intrebarea 68 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M.Care mecanisme sunt caracteristice intoxicatiei cu Plumb:

a)[x]Fosforolarea oxidativă a mitocondriilor

b)[x]Blocarea ionilor de Calciu

c)[x]Blochează proteinkinaza C cerebrală

d)[ ]Blochează grupele sulfhidrilice

e)[ ]Blochează colinesteraza

---------------------------------------------------------------------



69. Intrebarea nr. 69: Intrebarea 69 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M.Care mecanisme de acţiune sunt caracteristice intoxicației cu Plumb:

a)[x]Mecanismul enzimatic

b)[ ]Dilatarea musculaturii netede

c)[x]Constricţia musculaturii netede

d)[x]Mecanismul hemolitic

e)[x]Mecanismul imuno-biologic

---------------------------------------------------------------------



70. Intrebarea nr. 70: Intrebarea 70 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Frecvența cancerelor profesionale diferă în funcție de:

a)[x]Agent cancerigen

b)[ ]Tipul de muncă

c)[ ]Profesia

d)[x]Agent cocancerigen

e)[ ]Sexul


71. Intrebarea nr. 71: Intrebarea 71 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Numiți simptoamele caracteristice colicei saturnine:

a)[x]Dureri sub formă de crampă în abdomen

b)[ ]Dureri sîcîitoare în abdomen

c)[x]Constipaţie

d)[ ]Diaree

e)[x]Greţuri

---------------------------------------------------------------------



72. Intrebarea nr. 72: Intrebarea 72 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Numiți agenții cocancerigeni:

a)[ ]Raze ultraviolete

b)[x]Gudroane

c)[x]Unele uleiuri minerale

d)[x]Esteri de forbol

e)[ ]Praful de lemn

---------------------------------------------------------------------



73. Intrebarea nr. 73: Intrebarea 73 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Principalii agenți cancerigeni sunt:

a)[ ]Mutații genetice

b)[x]Radiații solare

c)[x]Gaze de eșapament

d)[ ]Alcool

e)[ ]Practicarea sportului

---------------------------------------------------------------------



74. Intrebarea nr. 74: Intrebarea 74 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M Numiți principiile tratamentului astmului bronşic profesional:



a) [x] Întreruperea contactului cu agentul cauzal

b) [x] Abandonarea fumatului

c) [x] Restabilirea permeabilităţii bronhiilor

d) [x] Hiposensibilizarea specifică cu factorul etiologic incrimniat

e) [ ] Expectorantele

---------------------------------------------------------------------



75.Intrebarea nr. 75: Intrebarea 75 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Expunerea acută de Plumb poate provoca următoarele modificări din partea sistemului urinar:

a)[x]Aminoacidurie

b)[x]Glucozurie

c)[ ]Hiperproteinemie

d)[x]Hiperfosfaturie

e)[ ]Leucocitoză

76. Intrebarea nr. 76: Intrebarea 76 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Numiți care antidoți se folosesc în tratamentul intoxicației cu mercur:

a)[x]Unitiol

b)[x]D-penicilamină

c)[ ]Atropina

d)[ ]Prozerina

e)[ ]Bendazol

---------------------------------------------------------------------



77. Intrebarea nr. 77: Intrebarea77 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Numiți antidoții folosiți în cazurile intoxicațiilor acute cu substanțe fosfororganice:

a)[x]Atropina

b)[x]Dipiridoxin

c)[ ]Sulfat de magneziu

d)[ ]Enalapril

e)[ ]Adrenalina

---------------------------------------------------------------------



78. Intrebarea nr. 78: Intrebarea78 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. După mecanismul de acțiune carcinogenii se clasifică în:

a)[x]Cu acțiune directă

b)[x]Cu acțiune indirectă

c)[ ]Cu acțiune completă

d)[ ]Cu acțiune incompletă

e)[ ]Cu acțiune mixtă

---------------------------------------------------------------------



79. Intrebarea nr. 47: Intrebarea47 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. În stabilirea diagnosticului de astm bronşic profesional au importanţă:



a) [x] Ruta profesională

b) [x] Apariţia acceselor în condiţii nocive

c) [x] Rezultatele testelor cutanate cu alergeni suspectaţi

d) [x] Probele de provocare inhalatorii cu alergeni suspectaţi

e) [ ] Analiza sângelui

---------------------------------------------------------------------



80. Intrebarea nr. 80: Intrebarea80 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

C.M. Tabloul clinic al bronşitei cronice de praf se caracterizează prin următoarele manifestări:



a) [x] Debut insidios cu tuse uscată sau productivă

b) [x] Evoluează în faze

c) [ ] Anemie

d) [x] Dezvoltare rapidă a proceselor atrofice ale mucoasei bronhiilor

e) [x] Alterare difuză a arborelui bronşic

81. Intrebarea nr. 81: Intrebarea 81 Capitol: Boli ocupaționale_rom Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: N.Bodrug

CM. Alegeţi cea mai frecventă afecţiune profesională a aparatului respirator:



a) [x] Silicoza

b) [x] Asbestoza

c) [ x] Antracoza

d) [ ] Talcoza

e) [ ] Mixtă

Cardiologie

TESTE LA DISCIPLINA CARDIOLOGIE PENTRU

EXAMENUL DE STAT 2015-2016

ARITMII CARDIACE

  1. CS. Notați semnul ECG caracteristic în bradicardia sinusală

    1. intervalul PQ 0,22 mm/sec

    2. intervalele R-R neregulate

    3. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min

    4. complexul QRS peste 0,14 mm/sec

    5. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min

Răspuns: E

  1. CS. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:

    1. intervale R-R egale

    2. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min

    3. intervalul PQ 0.2 mm/sec

    4. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec

    5. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST

Răspuns: C

  1. CS. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:

    1. complexul QRS este peste 0,1 mm/sec

    2. unda P înaintea complexului QRS lipseşte

    3. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min

    4. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie

    5. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie

Răspuns: D

  1. CS. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventriculară

paroxistică:

  1. frecvență cardiacă înaltă

  2. accesul de tahicardie începe brusc

  3. accesul de tahicardie începe lent

  4. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie

  5. accesul de tahicardie se oprește brusc

Răspuns: C

  1. CS. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:

  1. interval P-Q 0,2 mm/sec

  2. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS

  3. interval R-R neregulat

  4. durata complexului QRS > 0,14 sec.

  5. complex QRS de regulă aberant

Răspuns: B

  1. CS. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară paroxistică:

    1. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T

    2. undă P negativă înaintea complexului QRS

    3. prezenţa undei delta

    4. interval P-Q <0,12 sec

    5. unde P negative după complexul QRS

Răspuns: A

  1. CS. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:

    1. unde „f” între intervalele R-R

    2. interval P-Q sub 0,12 sec

    3. prezența unei contracții premature PQRST

    4. pauză compensatorie completă

    5. unda P negativă înaintea complexului QRST

Răspuns: C

  1. CS. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice cu exepția:

    1. interval P-Q în limite normale

    2. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS

    3. pauză compensatorie completă

    4. unda P negativă după complexul QRS

    5. durata complexului QRS > 0,12 sec.

Răspuns: D

  1. CS. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este:

    1. intervale R-R neregulate

    2. unde „F” între intervalele R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”

    3. unda P negativă înaintea complexului QRS

    4. interval PQ < 0,12 sec.

    5. complexe QRS lărgite

Răspuns: A

  1. CS. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exсepția:

    1. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min

    2. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1

    3. complexe QRS, de regulă, normale

    4. unde „F” între R-R cu aspect de „dinţi de ferestrău”

    5. pauză compensatorie incompletă

Răspuns: E

  1. CS. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate

hemodinamică gravă este:

    1. aplicarea șocului electric 75-100 J

    2. administrarea intravenoasă a Sol. Novocainamidă

    3. administrarea intravenoasă a Sol Digoxină

    4. aplicarea șocului electric 50 J

    5. administrarea intramusculară a Sol. Lidocaină

Răspuns: A

  1. CM. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:

    1. cu complexe QRS largi

    2. cu complexe QRS normale

    3. cu interval PQ normal

    4. cu interval PQ alungit

    5. cu supradenivelare a segmentului ST

Răspuns: AB

  1. CM. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:

    1. intervale R-R neregulate

    2. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”

    3. lipsa undei P

    4. unde ”f” între intervalele R-R

    5. durata intervalului PQ 0,14 sec

Răspuns: ACD

  1. CM. Menționați cele mai frecvente cauze ale fibrilației atriale:

    1. stenoza mitrală

    2. tireotoxicoza

    3. cardiopatie alcoolică

    4. mexidemul

    5. defectul septal atrial de tip „ostium secundum”

Răspuns: ABCE

  1. CM. Clasificarea fibrilației atriale după variantele de evoluție include formele:

    1. acută

    2. cronică

    3. paroxistică

    4. persistentă

    5. recidivantă

Răspuns: BCD

16. CM. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „vagală”:

A. se întâlneste mai frecvent la femei

B. se declanșează în stare de repaus

C. este întâlnită mai frecvent la bărbați

D. apare în timpul stresului emoțional

E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului

Răspuns: BCE



  1. CM. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică „adrenergică” sunt:

  1. apare în timpul efortului fizic

  2. este provocată de situații stresante

  3. preponderent dimineața

  4. se întâlneste mai frecvent la femei

  5. se declanșează în stare de repaus

Răspuns: ABCD

  1. CM. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul

atrioventricular:

  1. digoxina

  2. propronalolul

  3. amiodarona

  4. verapamil

  5. nifedipina

Răspuns: ABCD

19. CM. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un

pacient cu fibrilație atrială:


  1. digoxina

  2. novocainamida

  3. amiodarona

  4. propafenona

  5. sotalolul

Răspuns: BCDE

  1. CM. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:

  1. vârsta > 60 ani

  2. hipertensiunea arterială

  3. diabetul zaharat

  4. accidente cerebrovasculare în antecedente

  5. suprapondere

Răspuns: ABCD

21. CM. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular:

A. stare sincopală

B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”

C. absența pulsului la vasele mari

D. sinusoidă ECG formată din excitații ventriculare regulate

E. frecvența contracțiilor cardiace 250-300b/min

Răspuns: ACDE



  1. CM. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:

    1. unde delta pe ECG

    2. lipsa complexelor QRS

    3. stare sincopală

    4. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG

    5. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min

Răspuns: BCD

  1. CM. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:

  1. lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secunde

  2. cardioversie electrică cu 200 J inițial

  3. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări

  4. masajul cardiac efectuat corect în primele minute

  5. administrarea Sol. Lidocaină intravenos

Răspuns: ABCD

24. CM. Tahicardia sinusală se caracterizează prin:

A. modificare lentă a frecvenței cardiace

B. reacție fiziologică normală la efort

C. complexe QRS normale

D. interval P-Q peste 0,20 sec

E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație

Răspuns: ABCE



  1. CM. Menționați cauzele tahicardiei sinusale:

  1. hipertonusul nervului vagus

  2. abuz de alcool

  3. febră

  4. tireotoxicoză

  5. cord pulmonar

Răspuns: BCDE

26. CM. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:

A. intoxicații cu glicozide cardiace

B. infarct miocardic inferior

C. hipocaliemie

D. intervenții chirurgicale pe cord

E. hipocalciemii

Răspuns: ABCD



  1. CM. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce include:

  1. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelor

  2. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricular

  3. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His - Purkinje

  4. activarea retrogradă a atriilor

  5. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor

Răspuns: ABCD

  1. CM. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:

  1. aplicarea manevrelor vagale

  2. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec.

  3. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă

  4. șoc electric extern cu 200 J

  5. electrocardiostimulare transesofagiană

Răspuns: ABCE

  1. CM. Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:

    1. ritm ventricular regulat

    2. eficienţa manevrelor vagale în tratament

    3. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T

    4. alungirea intervalului PQ

    5. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min

Răspuns: AC

  1. CM. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:

    1. digoxina

    2. lidocaina

    3. amiodarona

    4. disopiramida

    5. novocainamida

Răspuns: BCDE

  1. CM. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:

    1. complexul QRS normal

    2. lipsa undei P

    3. undă P negativă după complexul QRS

    4. pauză compensatorie incompletă

    5. unda P prematură precedează complexul QRS

Răspuns ADE

  1. CM. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:

  1. intervalele de cuplare variază

  2. extrasistolele, în aceeași derivație, au forme diferite

  3. extrasistolele sunt din acelaș focar

  4. intervalele de cuplare sunt egale

  5. extrasistolele sunt din focare diferite

Răspuns: ABE

33. CM. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:

A. complex QRS patologic

B. pauză compensatorie completă

C. interval P- Q sub 0,12 sec

D. undă P negativă, ce succedează QRS

E. lipsa undei P

Răspuns: ABE



  1. CM. În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:

    1. interval P-Q peste 0,20 sec

    2. complex QRS normal

    3. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS

    4. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS

    5. pauză compensatorie incompletă

Răspuns: BCE

  1. CM. Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie:

    1. complex QRS de obicei normal

    2. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS

    3. unda P este înglobată în complexul QRS

    4. pauză compensatorie icompletă

    5. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS

Răspuns: ACD

  1. CM. În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează:

    1. lipsa undei P

    2. complex QRS normal

    3. pauză compensatorie incompletă

    4. undă P negativă după complexul QRS

    5. complex QRS lărgit

Răspuns: BCD

  1. CM. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include:

    1. clasa I – extrasistole solitare monomorfe mai puțin de 30 ex/oră

    2. clasa II – extrasistole solitare polimorfe

    3. clasa III – extrasistole ventriculare polimorfe

    4. clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)

    5. clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T

Răspuns: ACDE

  1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I:

    1. lidocaina

    2. mexilitina

    3. chinidina

    4. novocainamida

    5. amiodarona

Răspuns: ABCD

  1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II:

    1. amiodarona

    2. lidocaina

    3. metoprolol

    4. nebivolol

    5. carvedilol

Răspuns: CDE

  1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III:

    1. lidocaina

    2. sotalol

    3. chinidina

    4. novocainamida

    5. amiodarona

Răspuns: BE

  1. CM. Notați semnele ECG caracteristice în bradicardia sinusală:

    1. intervalul PQ 0,18 mm/sec

    2. intervalele R-R regulate

    3. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min

    4. complexul QRS peste 0,14 mm/sec

    5. frecvența atrială și ventriculară < 50 b/min

Răspuns: ABE

  1. CM. În tahicardia sinusală sunt prezente semnele EKG caracteristice:

    1. intervale R-R egale

    2. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min

    3. intervalul PQ 0.2 mm/sec

    4. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec

    5. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST

Răspuns: ABDE

  1. CM. Precizați semnele EKG caracteristice pentru aritmia respiratorie:

    1. intervale R-R diferite

    2. unda P înaintea complexului QRS lipseşte

    3. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min

    4. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie

    5. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie

Răspuns: AD

  1. CM. Menționați semnele caracteristice în tahicardia supraventriculară paroxistică:

    1. frecvență cardiacă înaltă

    2. accesul de tahicardie începe brusc

    3. accesul de tahicardie începe lent

    4. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie

    5. accesul de tahicardie se oprește brusc

Răspuns: ABDE

  1. CM. Notați semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:

    1. interval P-Q 0,2 mm/sec

    2. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS

    3. interval R-R neregulat

    4. durata complexului QRS > 0,14 sec.

    5. complex QRS de regulă aberant

Răspuns: ACDE

  1. CM. Notați semnele EKG caracteristice pentru tahicardia ventriculară paroxistică:

    1. complexe QRS anormale

    2. modificări secundare S-T, cu T discordant

    3. prezenţa undei delta

    4. interval P-Q peste 0,12 sec

    5. unde P negative după complexul QRS

Răspuns: ABD

  1. CM. Mențioanați semnele EKG caracteristice pentru extrasistolia atrială:

    1. complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T concordantă

    2. interval P-Q sub 0,12 sec

    3. prezența undei P înaintea complexului QRST prematur

    4. pauză compensatorie incompletă

    5. unda P negativă înaintea complexului QRST

Răspuns: ACD

  1. CM. Pentru extrasistola ventriculară sunt caracteristice următoarele semne EKG:

    1. interval P-Q în limite normale

    2. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS

    3. pauză compensatorie completă

    4. unda P negativă după complexul QRS

    5. durata complexului QRS > 0,12 sec.

Răspuns: ABCE

  1. CM. Semnele EKG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:

    1. intervale R-R neregulate

    2. unde „f” între intervalele R-R

    3. unda P negativă înaintea complexului QRS

    4. interval PQ < 0,12 sec.

    5. complexe QRS lărgite

Răspuns: AB

  1. CM. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne EKG:

    1. frecvenţa contracțiilor atriale 300 b/min

    2. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1

    3. complexe QRS, de regulă, normale

    4. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”

    5. pauză compensatorie incompletă

Răspuns: ABCD

  1. CM. Metodele de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară sunt:

    1. aplicarea șocului electric 100 - 200 J

    2. administrarea intravenoasă Sol. Lidocaină

    3. administrarea intravenoasa Sol. Amiodaronă

    4. aplicarea șocului electric 50 J

    5. administrarea intramusculară Sol. Lidocaină

Răspuns: ABC

  1. CM. Fibrilația atrială se clasifică:

    1. de ”novo”

    2. paroxistică

    3. persistentă

    4. cronică

    5. recidivantă

Răspuns: ABCD

  1. CM. Semnele ECG necaracteristice pentru fibrilaţia atriale sunt:

    1. intervale R-R neregulate

    2. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”

    3. lipsa undei P

    4. unde ”f” între intervalele R-R

    5. durata intervalului PQ 0,14 sec

Răspuns: BE

  1. CM. Menționați cele mai frecvente cause ale flutterului atrial:

    1. defectul septal ventricular

    2. pneumonia

    3. miocardita

    4. mexidemul

    5. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”

Răspuns: BC

  1. CM. Clasificarea fibrilației atriale după variante de frecvență cardiacă include formele:

    1. tahisitolică

    2. bradisistolică

    3. normosistolică

    4. persistentă

    5. recidivantă

Răspuns: ABC

56. CM. Menționați afirmațiile incorecte pentru fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:

A. se întâlneste mai frecvent la femei

B. se declanșează în stare de repaus

C. este întâlnită mai frecvent la bărbați

D. apare în timpul stresului emoțional

E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului

Răspuns: CD



  1. CS. Afirmația incorectă în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” este:

  1. apare în timpul efortului fizic

  2. este provocată de situații stresante

  3. preponderent dimineața

  4. se întâlneste mai frecvent la femei

  5. se declanșează în stare de repaus

Răspuns: E

  1. CM. Menționați medicamentele care se utilizează în fibrilația atrială paroxistică pentru restabilirea ritmului sinusal:

  1. digoxina

  2. propafenona

  3. amiodarona

  4. verapamil

  5. nifedipina

Răspuns: BC

  1. CS. Indicați medicamentul care nu se administrează pentru restabilirea ritmului sinusal la un pacient cu fibrilație atrială:

  1. digoxina

  2. novocainamida

  3. amiodarona

  4. propafenona

  5. sotalolul

Răspuns: A

  1. CM. Scorul thromboembolic la un pacient cu fibrilație atrială se estimează în conformitate cu

  1. vârsta > 65 ani

  2. hipertensiunea arterială

  3. diabetul zaharat

  4. sexul feminin

  5. supraponderea

Răspuns: ABCD

61. CM. Menționați caracteristicele clinice și EKG în flutter-ul ventricular:

A. Interval PQ în limite normale

B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”

C. unde ”f” cu distanțe RR inegale

D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate

E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min

Răspuns: DE



  1. CM. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează electrocardiografic prin:

      1. unde delta pe EKG

      2. lipsa complexelor QRS

      3. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”

      4. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe EKG

      5. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min

Răspuns: BD

  1. CM. Măsurile de resuscitare neefective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:

  1. probe vagale

  2. cardioversie electrică cu 200 J inițial

  3. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări

  4. masajul cardiac efectuat corect în primele minute

  5. administrarea Sol. Lidocaină intravenos

Răspuns: AE

64. CS. Tahicardia sinusală se caracterizează prin:

A. frecvență cardiacă în limite 60 – 80 bătăi pe minut

B. reacție fiziologică normală la efort

C. complexe QRS anormale

D. interval P-Q peste 0,20 sec

E. ritmul se reduce la efort

Răspuns: B



  1. CM. Menționați cauzele fiziologice a tahicardiei sinusale:

  1. hipertonusul nervului vagus

  2. stres

  3. efort fizic

  4. tireotoxicoză

  5. cord pulmonar

Răspuns: BC

66. CM. Numiți cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale

A. intoxicații cu glicozide cardiace

B. somn fiziologic

C. sportiv antrenat

D. intervenții chirurgicale pe cord

E. hipocalciemii

Răspuns: BC



  1. CS. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare este cauzat de:

  1. dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry”

  2. dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr”

  3. creșterea automatismului normal

  4. insuficiența de automatism

  5. mecanismul parasistolic

Răspuns: A

  1. CS. Medicamentul de elecție în tahicardiile atrioventriculare reciproce este:

  1. digoxina

  2. etacizina

  3. sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenos

  4. amiodarona

  5. sotalol

Răspuns: C

  1. CS. Medicamentul de elecție în tahicardia sinusală este:

    1. digoxina

    2. sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenos

    3. metoprolol

D. amiodarona

E. sotalol

Răspuns: C


  1. CS. Alegeți medicamentul antiaritmic de elecție în tahicardia ventriculară:

    1. digoxina

    2. nifedipina

    3. amiodarona

    4. verapamil

    5. diltiazem

Răspuns: C

  1. CM. Electrocardiografic, după ritmicitate, extrasistolele se divizează în:

    1. atriale

    2. ventriculare

    3. solitare

    4. duplete

    5. salve

Răspuns CDE

  1. CM. Menționați caracteristicele extrasistolelor monomorfe:

    1. intervalele de cuplare variază

    2. extrasistole, în aceeași derivație, au forme diferite

    3. extrasistolele sunt din acelaș focar

    4. intervalele de cuplare sunt egale

    5. extrasistolele sunt din focare diferite

Răspuns: CD

73. CS. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:

A. complex QRS normal

B. pauză compensatorie incompletă

C. interval P - Q sub 0,12 sec

D. undă P negativă, ce succedează QRS

E. lipsa undei P

Răspuns: E



  1. CS. În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:

    1. interval P-Q peste 0,20 sec

    2. complex QRS anormal

    3. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS

    4. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS

    5. pauză compensatorie completă

Răspuns: C

  1. CM. Notați manifestările EKG în extrasistolia atrioventriculară medie:

    1. complex QRS anormal

    2. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS

    3. unda P este înglobată în complexul QRS

    4. pauză compensatorie completă

    5. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS

Răspuns: C

  1. CS. În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe EKG se înregistrează:

    1. lipsa undei P

    2. complex QRS anormal

    3. pauză compensatorie completă

    4. undă P negativă după complexul QRS

    5. interval PQ peste 0,2 sec

Răspuns: D

  1. CM. Clasificarea extrasistoliilor după periodicitate poate fi:

    1. bigiminie

    2. trigiminie

    3. cvadrigiminie

    4. monomorfe

    5. polimorfe

Răspuns: ABC

  1. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I:

    1. blocatorii canalelor de potasiu

    2. blocatorii canalelor de natriu

    3. blocatorii canalelor de calciu

    4. beta - blocatori

    5. blocatorii canalelor de caliu

Răspuns: B

  1. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II:

    1. blocatorii canalelor de potasiu

    2. blocatorii canalelor de natriu

    3. blocatorii canalelor de calciu

    4. beta - blocatori

    5. blocatorii canalelor de caliu

Răspuns: D

  1. CM. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III:

    1. blocatorii canalelor de potasiu

    2. blocatorii canalelor de natriu

    3. blocatorii canalelor de calciu

    4. beta - blocatori

    5. blocatorii canalelor de caliu

Răspuns: AE

  1. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa IV:

    1. blocatorii canalelor de potasiu

    2. blocatorii canalelor de natriu

    3. blocatorii canalelor de calciu

    4. beta - blocatori

    5. blocatorii canalelor de caliu

Răspuns: C

  1. CS. Numiți medicamentul antiaritmic, care acționează asupra canalelor IF:

    1. amiodarona

    2. sotalol

    3. ivabradina

    4. metoprolol

    5. nicorandil

Răspuns C

  1. CM. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I:

    1. lidocaina

    2. propafenona

    3. chinidina

    4. novocainamida

    5. amiodarona

Răspuns: ABCD

84. CM. Tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică necesită administrarea următoarelor preparate:

A. amiodarona

B. sotalol

C. bisoprolol

D. warfarină

E. amlodipină

Răspuns: CD



  1. CS. Pacienții cu paroxisme de tahicardie ventriculară frecventă necesită:

  1. implantare de cardiostimulator

  2. stimulare transesofagiană

  3. ablație

  4. implantare de cardiodefibrilator

  5. transplant de cord

Răspuns: D

86. CM. Menționați scorul după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:

A. EHRA

B. SCORE


C. CHADS2

D. CHA2DS2-VASC

E. Framingham

Răspuns: CD

87. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHADS2, după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:

A. hipertensiune arterială

B. insuficiență cardiacă

C. acccident cerebrovascular

D. vârsta mai mare de 65 ani

E. boală, arterială periferică

Răspuns: ABCD

88. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:

A. diabet zaharat

B. insuficiență cardiacă

C. acccident cerebrovascular

D. vârsta mai mare de 75 ani

E. hepatită virală

Răspuns: ABCD

89. CM. Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială:

A. infarctul miocardic

B. insuficiență cardiacă

C. acccidentul cerebrovascular

D. vârsta

E. boală, arterială periferică

Răspuns: ADE

90. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip bigiminie:

A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă

B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă

C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă

D. duplete

E. triplete

Răspuns: A

91. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip trigiminie:

A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă

B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă

C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă

D. duplete

E. triplete

Răspuns: B

92. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia extrasistolica tip cvadrigiminie:

A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă

B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă

C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă

D. duplete

E. triplete

Răspuns: C

93. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 3 extrasistole:

A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă

B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă

C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă

D. duplete

E. triplete

Răspuns: E

94. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 2 extrasistole:

A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă

B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă

C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă

D. duplete

E. triplete

Răspuns: D

95. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin triplete extrasistolice:

A. fiecare a 2-a bătaie este o extrasistolă

B. fiecare a 3-a bătaie este o extrasistolă

C. fiecare a 4-a bătaie este o extrasistolă

D. la EKG sunt prezente 2 extrasistole succesive

E. la EKG sunt prezente 3 extrasistole successive



Răspuns: D


Yüklə 3,99 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   18   19   20   21   22   23   24   25   ...   28



Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət
gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə
Stomatologiya
Anesteziologiya
Cərrahlıq
Ginekologiya
Tibb

yükləyin