1 academia de știinţe a moldovei secţia de știinţe medicale buletinul academiei de ştiinţe a moldovei



Yüklə 5,01 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə1/39
tarix05.05.2017
ölçüsü5,01 Kb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   39

1
ACADEMIA DE ȘTIINŢE A MOLDOVEI
SECŢIA DE ȘTIINŢE MEDICALE
BULETINUL 
ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI 
ŞTIINŢE MEDICALE
REVISTĂ ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ
Fondată în anul 2005
Apare de 4 ori pe an
2(16)2008
CHIŞINĂU
2008

2
REDACTOR-ȘEF
Gheorghe Ghidirim, academician
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT
Ion Ababii, academician
SECRETAR RESPONSABIL
Gheorghe Ţîbîrnă, academician
COLEGIUL DE REDACŢIE
 
Vasile Anestiade, academician 
Gheorghe Paladi, academician
Vitalie Beţişor , membru corespondent
Ion Corcimaru,  membru corespondent
Eva Gudumac, academician
Nicolae Opopol, membru corespondent
Mihai Popovici, academician
Nicolae Costin, profesor universitar, Cluj-Napoca, România
Victor Botnaru, doctor habilitat
Anatol Cernâi, doctor habilitat
Anatol Ciubotaru, doctor habilitat
Stanislav Groppa, membru corespondent
Aurel Grosu, doctor habilitat
Boris Parii, doctor habilitat
Silviu Sofronie, doctor habilitat
Constantin Spânu, doctor habilitat
Mihai Ciocanu, doctor
Fergana Precup, cercetător ştiinţifi c
Redactor: 
Dumitru Boicu
Copertă: Ion Timotin
Articolele publicate în Buletin refl ectă punctele de vedere ale semnatarilor, care poartă
răspundere pentru conţinutul lor.
Acest număr al revistei apare cu sprijinul fi nanciar al Universităţii de Stat 
de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 
Adresa redacţiei:
Bd. Ștefan cel Mare, nr. 1(bir. 330);
MD 2001, Chișinău, Republica Moldova;
Tel./fax (37322) 27-07-57, 21-05-40
e-mail: sectiamed@asm.md
   
 
 
© Secţia de Știinţe Medicale a Academiei de Știinţe a Moldovei, 2008

3
SUMAR
SUMMARY
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI 
MANAGEMENT SANITAR
PABLIC HEALTH  MANAGEMENT
I. Ababii, M. Maniuc.  Aspecte actuale ale 
chirurgiei rinosinuzale la copii.
7
I. Ababii, M. Maniuc. Current aspects of the 
endoscopic sinus surgery   in children.
V.  Prisacari, Elena Roic. Particularităţi 
epidemiologice în infecţiile neuro-
chirurgicale.
13
V. Prisacari, Elena Roic.  Epidemiological 
pecularities in the neurosurgical infections.
Gr. Friptuleac, Marina Lupu. Evaluarea 
igienică a impactului calităţii aerului 
atmosferic asupra morbidităţii populaţiei din 
or. Chişinău.
22
Gr. Friptuleac, Marina Lupu. Hygienic 
evaluation of infl uence of atmospheric air’s 
quality upon the population‘s morbidity of 
Chisinau – city.
Gh. Ostrofeţ, Aliona Tihon, Cătălina 
Croitoru, Elena Ciobanu. Caracteristica 
morbidităţii cu incapacitate temporară  de 
muncă la operatorii centrului de calcul 
(CC)  şi serviciului de informaţie (SI) din 
telecomunicaţii.
26
Gh. Ostrofeţ, Aliona Tihon, Cătălina 
Croitoru, Elena Ciobanu. The characteristic 
of desease with temporary disablement for 
the operators Centre Calculus in Service 
information.
Alina Ferdohleb. Riscul social al 
managementului calităţii în serviciul asistenţei 
primare prestat populaţiei pediatrice cu vârsta 
sub 5 ani.
29
Alina Ferdohleb. Social risk of quality 
management in primary health care from 
pediatrician’s population under 5 years.
STUDII ŞI SINTEZE
RESEARCHES AND SYNTHESES
Gh. Paladi, Luminiţa Mihalcean.  Sarcina 
oprită în evoluţie: aspecte medico-sociale 
(reviul literaturii).
34
Gh. Paladi, Luminiţa Mihalcean. 
Pregnancy stopped in evolution: medical 
and social risk factors (revew of literature).  
V.Rîvneac, V. Gudumac, N. Eşanu, Elena 
Rîvneac.   Participarea catepsinei  L  la 
biodegradarea colagenului în procesul de 
regresie a cirozei hepatice experimentale.
41
V. Rîvneac, V. Gudumac, N. Eşanu, Elena 
Rîvneac.  Cathepsin  L  participation  in 
collagen biodegradation during the recovery 
from experimental hepatic fi brosis.
Olga Tagadiuc. Modifi cările intensităţii 
oxidării peroxidice a lipidelor  induse de 
Carnozină  şi complexul Carnozină-Zn în 
ţesutul osos şi serul şobolanilor.
48
Olga Tagadiuc. Changes of lipid 
peroxidation's intensity in bone and blood 
serum of rats induced by carnosine and 
carnosine-Zn complex. 
Angela Bîtca, V. Lutan. Alterarea celulară 
în  şocul hemoragic şi proprietăţile acidului 
hialuronic.
52
Angela Bîtca, V. Lutan. Cell alterotion 
in hemorrhagic shock and hyaluronic acid 
properties.
Svetlana Protopop. Modifi cări ale 
lipoproteinelor pro- şi antiaterogene la 
pacienţii cu tiroidită autoimună.
57
Svetlana Protopop. Modifi cations of pro- 
and anti atherogenic lipoproteins in patients 
with autoimmune thyroiditis.

4
Tamara Hacina. Rolul unor particularităţi 
morfologice ale aortei în afectarea ei 
aterosclerotică.
62
Tamara Hacina. Role of some 
 
morphological peculiarities of  the aorta in 
atherosclerosis affection. 
V. Popescu, Cristina Butovscaia,
  
Anastasia 
Zuieva, Diana Carp, Valeria Pantea, 
E. Simionică. Evaluarea purităţii şi cantităţilor 
de ADN genomic uman extras din sânge 
decongelat.
66
V. Popescu, Cristina Butovscaia,
 
Anastasia 
Zuieva, Diana Carp, Valeria Pantea, 
E. Simionică. Purity and quantity evaluation 
of human genomic dna extracted from 
defrozen blood.
Gh. Rojnoveanu, Gh. Ghidirim, 
S. Rusu, I. Mişin, I. Gagauz, R. Gurghiş, 
Gh. Zastavniţchi  ş.a. Adezivul glutar-
albuminic în leziunile traumatice ale 
fi catului: efi cacitate şi histopatologie - studiu 
experimental.
70
Gh. Rojnoveanu, Gh. Ghidirim, 
S. Rusu, I. Mişin, I. Gagauz, R. Gurghiş, 
Gh. Zastavniţchi et al. Albumin- 
glutaraldehyde sealant in liver injury: 
effi ciency and pathology –  experimental 
study.
E. 
Guţu, Vl. 
Iacub, D
Casian. 
Pancreatojejunostomia cu sutură monoplanică 
continuă în pancreatoduodenectomie.
75
E.  Guţu, Vl.  Iacub, D.  Casian. 
Pancreaticojejunostomy with one- 
 
layer running suture during 
pancreaticoduodenectomy.
N. Costin, D. Mihu, Carmen M. Mihu, 
A. Măluţan, R. Ciortea, C. Iuhas. Sindromul 
antifosfolipidic catastrofal Asherson.
79
N. Costin, D. Mihu, Carmen M. Mihu, 
A. Măluţan, R. Ciortea, C. Iuhas. The 
syndrom of antiphospholipidic catastrophal 
Asherson.
V. Topalo, Atamni Fahim, D. Sîrbu, 
A.  Gumeniuc, O. Dobrovolschi, 
Il.  Suharschi.  Elevaţia planşeului sinusului 
maxilar (SM) prin abord crestal cu instalarea 
simultană a implantelor dentare endoosoase. 
90
V. Topalo, Atamni Fahim, D. Sîrbu, 
A.  Gumeniuc, O. Dobrovolschi, 
Il. Suharschi. The elevation of the maxillary 
sinus  fl oor through chrestal aproach with 
simultanous insertion of endosseous dental 
implants.
O. Zănoagă, V. Topală.  Complicaţiile 
hemoragice după intervenţii chirurgicale 
stomatologice la pacienţii cu medicaţie 
antitrombotică.
94
O. Zănoagă, V. Topală.  Hemorrhagical 
complications after surgical stomatological 
intervention in pacients with antithrombotic 
medication.
C. Delogramatic, B. Topor, V. Gheorghiţa, 
A. Castraveţ.  Unele aspecte ale şunturilor 
extraanatomice în chirurgia vasculară 
contemporană.
98
C. Delogramatic, B. Topor, V. Gheorghiţa, 
A. Castraveţ.  Some aspects of the 
extraanatomic by-passes in contemporan 
vascular surgery.
Gh. Baciu,  A. Pădure.  Problema de 
cauzalitate în medicină.
100 Gh. Baciu, A. Pădure.  The problem of 
causality in medicine.
A.  Dănilă.  Frecvenţa valvulopatiilor mitrale 
asociate,  dereglările de ritm cardiac, 
insufi cienţa cardiacă congestivă şi tratamentul 
acestora cu digoxină.
105 A. Dănilă.  The prevalence of associated 
mitral valve defects, of arhytmias, of 
congestive heart failure and their treatment 
with digoxin.
V. Revenco, L. Grib, Viorica Ochişor, 
Georgeta Dascal, Al. Mrocek, Natalia 
Miticovscaia. Aspecte clinico-hemodinamice 
şi modifi cări ale spectrului glucidic la pacienţii 
cu sindrom metabolic.
120 V. Revenco, L. Grib, Viorica Ochişor, 
Georgeta Dascal, Al. Mrocek, Natalia 
Miticovscaia.  Hemodynamical and clinical 
aspects and modifi 
cations of glicemic 
spectrum to the pacients with metabolic 
syndrome.

5
L. Crivceanschii. Managementul la etapa de 
prespital a pacienţilor cu traumatismul cardiac 
închis şi elevaţia segmentului „ST”.
126 L. Crivceanschii. Managemen in the 
prehospital stage of patients with Blunt 
cardiac trauma and ST elevation.
Neli Mătrăgună, N. Ciobanu, Adela 
Stamati, Victoria Grosu, Svetlana Cojocari, 
Lilia Bichir-Thoreac. Strategii de diagnostic 
şi tratament în miocarditele acute la copii.
130 Neli Mătrăgună, N. Ciobanu, Adela 
Stamati, Victoria Grosu, Svetlana 
Cojocari, Lilia Bichir-Thoreac. The 
strategies of the diagnosis and treatment of 
the acute miocarditis at children.
Vlada Dumbrava, I.  Corcimaru, Lucia 
Cobîltean.  Modifi cările hemostazei primare 
şi secundare la pacienţii cu ciroză hepatică.
136 Vlada Dumbrava, I.  Corcimaru, Lucia 
Cobîltean.  Modifi cation of primary and 
secondary haemostasis in patients with liver 
cirrhosis.
V.Grigor, M. Ganea, St. Groppa. Etapa 
prespital în terapia trombolitică a AVC. Studiu 
de un an de zile în CNŞPMU.
141 V.Grigor, M. Ganea, St. Groppa. Prehospital 
stage in stroke treatment with thrombolysis.  
One year study in nspmec.
I. Ţîbîrnă, Rodica Bugai. Pancreatita cronică. 
Actualitate, etiologie şi patogenie (I,II).
144 I. Ţîbîrnă, Rodica Bugai. Chronic pancreatitis 
Actuality, etiology, pathology (I,II).
Liliana  Groppa, Elena Deseatnicova, Lia 
Chişlari.  Osteoporoza  şi osteoartroza, este 
posibilă oare preîntîmpinarea imposibilului?
158 Liliana  Groppa, Elena Deseatnicova, Lia 
Chişlari. Osteoporosis and osteoarthritis, is 
it possible to prevent something  inevitable?
Svetlana Hadjiu. Obţiuni diagnostice ale 
crizelor nonepileptice la copii.
164 Svetlana Hadjiu. Diagnostic obtions of 
nonepileptic paroxysmes in children.
Lilia Podgurschi, V. Ghicavîi. Efi cacitatea 
tratamentului cu regesan la pacienţii cu ulcer 
duodenal.
171 Lilia Podgurschi, V. Ghicavîi. The effi cacy 
of treatment with regesan in patients with 
duodenal ulcer.
Luminiţa 
 
Suveica, Gh. Curocichin, 
N. Ciobanu. Tratamentul  pacienţilor cu 
hipertensiune arterială asociată diabetului 
zaharat tip 2 cu preparatul Lisinopril – Lopril 
(Bosnalijek).  
176 Luminiţa 
 
Suveica, Gh. Curocichin, 
N. Ciobanu. Lisinopril – Lopril (Bosnalijek) 
Treatment in Hypertensive Patients With 
Type 2 Diabetes. 
P. Moroz, Argentina Sandrosean, 
Iu. Sandrosean. Malformaţia luxantă a 
şoldului la copil.
183 P. Moroz, Argentina Sandrosean, 
Iu. Sandrosean.  The developmental hip 
displasya of child.
Viorica Varodi, Natalia Rotaru. Diagnosticul 
imagistic complex al cancerului de col uterin.
187 Viorica Varodi, Natalia Rotaru. The 
imaging diagnosis of cervical cancer.
Elena Cepoida, E. Bendelic, Vl. Boişteanu, 
D. Marusic. Examenul imagistic în patologia 
aparatului lacrimal.
195 Elena Cepoida, E. Bendelic, Vl. Boişteanu, 
D. Marusic. Imagistic examination in the 
lacrymel system pathology.
Elena Cepoida, V. Bairac, S. Condrea, 
D. Marusic. Aportul tomografi ei computeri-
zate la evaluarea traumatismului orbitar, 
complicat cu corpul străin intraorbitar.
199 Elena Cepoida, V. Bairac, S. Condrea, 
D. Marusic. Computerized tomography 
value in orbital trauma complicated with 
intraorbital foreign body evaluation.
Ad. Tănase, P.  Cepoida.  Strategiile 
contemporane de prevenire a bolii cronice de 
rinichi.
202 Ad. Tănase, P.  Cepoida.   Contemporary 
strategies in chronic kidney disease.

6
Elena Tofan, Maria
 
Ţîbîrneac, Svetlana
 
Nichita, I. Butorov, Doina Barba. 
Optimizarea tratamentului hepatitei cronice 
virale B.
206 Elena Tofan, Maria
 
Ţîbîrneac, Svetlana
 
Nichita, I. Butorov, Doina Barba. 
The chronic viral hepatitis B treatment 
optimization.
Inga Deliv.  Depresia la persoanele anxioase.
211 Inga Deliv. Depression at anxious persons.
Al.  Darii.  Morfometria aparatului nervos 
din plexurile coroide ale ventriculelor 
encefalului.
215 Al. Darii The nervous system morphometry 
from the choroids  plexes  of the brain.
INTEGRARE ÎN PROGRAMUL 
UNIUNII EUROPENE
INTEGRATION IN THE EUROPEAN 
UNION PROGRAMMES
C. Eţco, M. Ciocanu, M. Buga. Aspecte 
de dezvoltare a  sistemului de sănătate în 
Republica Moldova.
219 C. Eţco, M. Ciocanu, M. Buga. Aspects of 
development of Public Health System in the 
Republic of Moldova.
V. Musteaţă, I. Corcimaru, M. Sofroni, 
Larisa Musteaţă, Maria Robu, Ludmila 
Topchin  ş.a.  GIPAP în Republica Moldova: 
realizări şi perspective.
226 V. Musteaţă, I. Corcimaru, M. Sofroni, 
Larisa Musteaţă, Maria Robu, Ludmila 
Topchin et al. GIPAP in the Republic of 
Moldova: achievements and prospects.
MATERIAL DIDACTIC
DIDACTIC MATERIAL
Eva Gudumac, Gh. Hîncu Sindromul 
hipertensiunii portale la copil.
229 Eva Gudumac, Gh. Hîncu. Portal  
hypertension in children.
D. Hîţu Tratamentul sinuzitei odontogene.
243 D. Hîţu. Treatment of Sinus Odontogenus.
Gh.  Curocichin.  Adipocitokinele: rolul în 
insulinorezistenţă.
248 Gh. Curocichin. Adipocytokines: role in 
insulin resistance.
Iuliana Fornea. Percepţia socială a 
profesorului instituţiei de învăţământ superior 
medical (IÎSM).
254 Iuliana Fornea. Social perception of 
teacher from the higher medical educational 
institution.
ANIVERSĂRI
ANNIVERSARIES 
Gh.  Ţîbîrnă. Savant, medic, pedagog de 
performanţă, (membru corespondent Ion 
Corcimaru la 70 de ani).
259 Gh.  Ţîbîrnă.  Scientist, doctor outstanding 
professor (Corresponding member 
I. Corcimaru at the age 70
th
 yars old).  
IN MEMORIAM
IN MEMORIAM
Vasile Procopişin – patriarhul farmaciei din 
Republica Moldova.
261 Vasile Procopisin patriarch of Republic of 
Moldova‘s drugstore.

7
SĂNĂTATE  PUBLICĂ  ŞI  MANAGEMENT  SANITAR
ASPECTE ACTUALE ALE CHIRURGIEI RINOSINUZALE  LA  COPII
Ion Ababii, prof. univ., academician, Mihail Maniuc, dr. h. în medicină 
USMF „Nicolae Testemiţanu”  
Sinuzitele paranazale la copii, în special cele recidivante şi cronice  constituie una din problemele 
actuale ale otorinolaringologiei. În ultimii ani  patologia infl amatorie rinosinuzală are o tendinţă clară de 
creştere (1, 2, 3). În plus, în legătură cu aplicarea largă a noilor tehnologii investigaţionale (tomografi a 
computerizată, rezonanţa magnetică nucleară, endoscopia optică) s-a îmbunătăţit diagnosticul, care 
denotă o incidenţă a afecţiunilor rinosinuzale de 18%-40% din populaţia globului pămîntesc (4, 5, 6). 
În prezent din cauza anumitor factori, cum ar fi   creşterea rezistenţei  fl orei microbiene faţă 
de antibiotice, alergizarea continuă a populaţiei, acţiunea impurităţilor mediului terapeutica 
medicamentoasă a acestor maladii cedează tot mai mult. Tot odată, conform unor cercetări ştiinţifi ce 
s-a constatat că în etiopatogenia sinuzitelor recidivante şi cronice un rol important îl joacă factorul 
anatomic, în special variantele şi anomaliile structurilor meatului nazal mijlociu. În acest context, mulţi 
autori consideră ca alternativă efi cientă în rezolvarea afecţiunilor menţionate metoda chirurgicală (7, 
8, 9). În acelaşi timp, operaţiile „clasice” ale sinusurilor paranazale, practicate de-a lungul anilor 
(сura Caldwell-Luk, frontotomia extranazală, etmoidotomia radicală) nu asigură rezultatul scontat. 
Multiple cercetări ştiinţifi ce au arătat, că acest gen de chirurgie are un şir de efecte nedorite: impact 
negativ asupra arhitectonicii intranazale, alterarea mucoasei pituitare, a funcţiilor  fi ziologice  ale 
nasului, crearea premizelor pentru dezvoltarea proceselor atrofi ce şi cicatriceale (10, 11). 
Deşi operaţiile „clasice” prezintă o chirurgie radicală, în cadrul lor nu se reuşeşte evidarea 
completă a modifi cărilor patologice sinuzale, ceea ce,  în consecinţă, conduce la recidivarea 
procesului infl amator. Mai mult ca atît, aceste operaţii pot  favoriza dezvoltarea unor efecte adverse 
şi complicaţii. De aceea, în rinologie în ultimele decenii, s-a încetăţenit o nouă direcţie- chirurgia 
funcţională endoscopică a sinusurilor paranazale, dezvoltarea cărei a fost posibilă prin implementarea 
în rinochirurgie a tehnicii optice. În ultimii ani această metodă este considerată „standardul de aur” 
în chirurgia sinuzală  (12, 13).
În acelaşi timp, în chirurgia funcţională endoscopică rinosinuzală, de asemenea, persistă multe 
probleme nerezolvate, cu atît mai mult, că istoricul acestei metode nu este prea îndelungat. Nu 
există o părere unanimă referitor la volumul operaţiei. Dacă unii autori pledează pentru  o anumită 
„radicalitate” a actului operator (14, 15), alţii susţin, că rezolvarea chirurgicală a procesului patologic 
sinuzal trebuie efectuată foarte cruţător, cu respectarea maxim posibilă a integrităţii tisulare în regiunea 
operatorie (16, 17).
În ce măsură radicalitatea actului operator compromite rezultatele fi nale ale intervenţiei 
chirurgicale?  Sunt complicaţiile constatate în cadrul acestui gen de chirurgie acea limită, care nu 
poate fi  depăşită? 
Aceste şi alte întrebări au servit drept imbold pentru iniţierea unui studiu, scopul fi nal al căruia 
a fost de a  optimiza tratamentul chirurgical endoscopic rinosinuzal şi de a pune bazele implementării 
acestei noi metode în practica medicală  în republica noastră.
 Un plus de valoare îi conferă acestei decizii şi faptul, că chirurgia endoscopică rinosinuzală nu 
s-a aplicat la modul necesar în practica pediatrică. 
Materialul şi metodele de cercetare
Lucrarea a fost realizată în clinica pediatrică a catedrei de Otorinolaringologie a Universităţii 
de Stat de Medicină  şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” pe baza Spitalului Clinic Republican de 
Copii „Em.Coţaga”. Ea s-a fundamentat  pe materialele de investigare clinică complexă, de tratament 
chirurgical şi monitorizare a rezultatelor obţinute la 420 copii (275 băieţi şi 145 fetiţe) cu patologie 

8
infl amatorie recidivantă şi cronică a sinusurilor paranazale, cu vîrsta cuprinsă între 3 şi 15 ani. Diferenţa 
pe criterii de sexe a fost statistic semnifi cativă (X ² = 10,450; P< 0,05), ceea ce corespunde  datelor 
literaturii despre predominenţa genului masculin în totalitatea pacienţilor cu sinuzite paranazale. 
În funcţie de tratamentul chirurgical aplicat pacienţii încadraţi în studiu au fost divizaţi în trei 
loturi. Lotul I a fost format din 84 (20,4%) pacienţi (54 băieţi şi 30 fetiţe) cu sinuzite paranazale 
recidivante şi cronice operaţi prin metoda de chirurgie endoscopică standard (tehnica Messerklinger-
Stammberger).  Lotul II a fost constituit din 131 bolnavi (86 băieţi  şi 45 fetiţe), deasemenea cu  
patologie infl amatorie recidivantă şi cronică a  sinusurilor paranazale, trataţi prin metoda de chirurgie 
endoscopică rinosinuzală minim invazivă (tehnica Parsons-Setliff). Lotul III a fost alcătuit din 205 
pacienţi (135 băieţi şi 70 fetiţe), la care s-a aplicat tehnica minim invazivă de formulă proprie.  
Examinarea clinico-instrumentală a pacienţilor a inclus: investigaţii clinice şi otorinolaringologice 
generale,  endoscopia  nazală,  sinusoscopia,  tomografi a  computerizată, determinarea rezistenţei 
nazale la fl uxul aerian, rinometria acustică, termometria mucoasei nazale, evaluarea echilibrului 
acido-bazic pe suprafaţa mucoasei nazale.
În total în studiul dat s-au efectuat 639 operaţii funcţionale endoscopice rinosinuzale (tab. 1). 
Tabelul 1 
Date sumare despre intervenţiile chirurgicale endoscopice rinosinuzale efectuate la pacienţii 
loturilor de investigaţie 
Loturi de studiu
Tehnici chirurgicale aplicate:
Valori absolute şi relative ale 
operaţiile efectuate:
abs.
%
Lotul I
Standard
122
19,1
Lotul II
Minim invazivă 224
35,0
Lotul III
Minim invazivă modifi cată (tehnică proprie)
293
45,9
Total:
639
100
În lotul I s-au efectuat 122 (19,1%) operaţii prin tehnica standard,  la pacienţii lotului II s-au 
întreprins 224 (35,0%) intervenţii chirurgicale minim invazive tradiţionale, iar la bolnavii lotului 
III de cercetare s-au realizat 293 (45,9%) efectuate prin tehnica minim invazivă elaborată în cadrul 
studiului dat.  Metoda noastră este axată pe explorarea selectivă a etmoidului şi păstrarea structurilor 
anatomice ale foselor nazale, care asigură realizarea funcţiilor de aerisire şi drenare a sinusurilor 
paranazale, creînd astfel condiţii favorabile pentru recuperarea procesului infl amator sinusal.
Rezultate obţinute
Pentru evaluarea rezultatelor tratamentului chirurgical la pacienţii loturilor de studiu am luat 
în calcul mai multe criterii, printre care evoluţia simptomatologiei clinice, rezultatele investigaţiilor 
funcţionale, efi cienţa tratamentului evaluată în studiu comparat. În tabelul 2 este prezentată 
fenomenologia clinică iniţială în comparaţie cu rezultatele investigaţiilor clinico-evolutive obţinute 
la fi nele etapei timpurii postoperatorii  (a 7-a zi după operaiţe) şi a perioadei postoperatorii la distanţă 
(36 luni după intervenţia chirurgicală).
Tabelul 2
Fenomenologia clinică urmărită în dinamic postoperator
la pacienţii loturilor de studiu (%)
Semne clinice relevante
Termene de supraveghere
Iniţial După operaţie  
La distanţă  
Loturi de studiu
Loturi de studiu
Loturi de studiu
I
II
III
I
II
III
I
II
III
Obstrucţie nazală
67,8
68,5
69,7
59,2
49,7
28,7
23,5
14,8
8,2
Secreţii patologice nazale 
97,6
96,0
94,6
79,2
42,2
29,4
28,7
22,1
7,1
Cefalee
62,3
63,4
61,9
33,2
28,4
13,1
8,3
6,4
1,2
Tuse
65,5
64,1
63,9
53,4
49,6
16,3
10,4
8,9
1,7
Subfebrilitate
13,6
13,2
13,8
8,3
6,5
4,8
1,3
0,6
0

9
După cum relevă datele investigaţiilor n-au fost diferenţe semnifi cative între semnele clinice 
stabilite la examinarea iniţială a pacienţilor loturilor de cercetare, ce  redă o obiectivitate înaltă 
studiului dat. 
La 7 zile postoperator obstrucţia nazală s-a diferenţiat statistic faţă de iniţial la pacienţii 
lotulurilor II şi III (P<0,05 şi P<0,005). Totodată, în lotul III s-au semnalat diferenţe semnifi cative în 
comparaţie cu loturile II şi I  (X ² = 7,9; P<0,05 şi, respectiv, X ² = 9,2; P<0,05), ce denotă o efi cienţă 
mai înaltă a metodei proprii. Către sfîrşitul perioadei de monitoring postoperator s-a atestat o reducere 
semnifi cativă a obstrucţiei nazale în loturile de cercetare, dar s-a păstrat diferenţă de semnifi caţie 
statistică în lotul III faţă de celelalte loturi.
La prima investigaţie postoperatorie s-au constatat diferenţe concludente a valorilor secreţiilor 
patologice nazale în loturile II şi III, unde s-au efectuat operaţii endoscopice minim invazive faţă de 
echivalentul lotului I (P<0,05 pentru lotul II şi P<0,001 pentru lotul III).  Aceeaşi tendinţă s-a păstrat 
şi la  ultima evaluare.  
Cefaleea s-a redus semnifi cativ în toate loturile de cercetare ce atestă o efi cienşă înaltă a metodei 
endoscopice de chirurgie rinosinuzală în general. Dar în lotul III de cercetare s-au remarcat diferenţe 
semnifi cative în comparaţie cu loturile II şi I (P<0,05 pentru lotul II şi P<0,001 pentru lotul I) deja la 
7 zile după operaţie. Tendinţe analogice s-au remarcat şi în aspectul altor semne clinice.    
Am efectuat, de asemenea, investigaţia funcţiilor  fi ziologice ale nasului în perioada pre- şi 
postoperatorie: rezistenţei nazale la fl uxul transnazal, clearance-ului mucociliar, olfacţiei, temperaturii 
mucoasei pituitare a nasului, echilibrului acido-bazic (tab. 3). 
Tabelul 3
Rezultate funcţionale la pacienţii loturilor de cercetare
urmărite în dinamic postoperator
Indici de 
investigaţie
Termene de supraveghere
Iniţial După operaţie La 
distanţă 
Loturi de studiu
Loturi de studiu
Loturi de studiu
I
II
III
I
II
III
I
II
III
Rezistenţa nazală 
la fl uxul aerian 
(mm.c.a.)
29,3
±
1,12
24,1
±
1,80
26,4
±
0,98
22,6
±
0,84
11,2
±
1,14
9,5
±
0,92
13,2
±
1,14
6,7
±
1,12
4,6
±
0,75
Clearance-ul 
mucociliar 
(min)
37,2
±
1,18
39,4
±
1,42
38,2
±
1,56
28,2
±
0,87
21,3
±
0,94
18,7
±
0,88
23,3
±
0,24
19,4
±
0,26
17,2
±
0,18
Olfactometria
(cm³)
13,9
±
0,14
15,9
±
0,18
15,7
±
0,21
16,2
±
0,16
14,1
±
0,21
8,4
±
0,18
6,3
±
0,24
3,2
±
0,26
3,0
±
0,18
Temperatura 
mucoasei nazale
(grade C)°
34,3
±
0,07
33,9
±
0,16
34,2
±
0,18
35,7
±
0,07
35,0
±
0,09
36,2
±
0,12
34,8
±
0,12
33,6
±
0,12
35,2
±
0,10
Echilibrul acido-
bazic
7,36
±
0,23
7,30
±
0,31
7,35
±
0,34
8,57
±
0,18
8,0
±
0,21
7,70
±
0,19
6,91
±
0,11
6,89
±
0,15
6,78
±
0,14
În lotul de referinţă rezistenţa nazală la 7 zile după operaţie s-a micşorat nesemnifi cativ faţă 
de iniţial  (X ² = 2,7; P>0,05). Totodată,  indicii funcţiei date erau de diferenţă semnifi cativă faţă de 
lotul martor (X ² = 7,5; P<0,05). În lotul II şi III scăderea rezistenţei nazale a fost semnifi cativă în 
comparaţie cu datele iniţiale, iar în lotul III s-au semnalat diferenţe statistic semnifi cative faţă de lotul 
II pe parcursul întregii perioade de supraveghere, iar către fi nele ei nu se atestă diferenţă semnifi cativă 

10
faţă de lotul martor (X ² = 2,8; P>0,05). Aceasta semnifi că efi cienţa înaltă a operaţiilor funcţionale 
endoscopice rinosinuzale de formulă proprie. Indicii clearance-ului mucociliar la 7 zile postoperator 
s-au redus pîna la diferenţe nesemnifi cative faţă de lotul martor doar la pacienţii lotului III, unde s-au 
practicat operaţii elaborate în procesul studiului dat (X ² = 2,9; P>0,05).
Datele olfactometrice în lotul III de cercetare la prima investigaţie postoperatorie s-au diferenţiat 
veridic atît faţă de lotl martor, cît şi de indicii analogi în lotul II de studiu şi, mai ales, în lotul I-cel 
de referinţă (X ² = 6,5; P<0,05 pentru lotul II şi X ² = 8,6; P<0,05 - pentru I-ul). Aceleaşi tendinţe s-au 
păstrat şi referitor la alte funcţii nazale.
Aşadar, datele investigaţiilor funcţionale aplicate la pacienţii loturilor de studiu şi urmărite în 
dinamic postoperator atestă o efi cienţă mai mare a metodelor minim invazive de chirurgie funcţională 
endoscopică, mai ales a celei de formulă proprie.
Avînd în vedere rolul important al permeabilităţii nazale în funcţionarea nasului şi ale sinusurilor 
paranazale am studiat detaliat prin rinometrie acustică această funcţie.  Prin efectele tratamentului 
chirurgical aplicat  indicii rinometrici în toate loturile de cercetare au avut o evoluţie în general pozitivă,   
dar diferită atît din punct de vedere al valorilor cantitative, cît şi a semnifi caţiei lor statistice. 
Indicii rinometrici din loturile I, II şi III s-au diferenţiat statistic semnifi cativ de datele examenului 
rinometric la o 1 lună după operaţie (p<0,05 pentru lotul I  şi p< 0,001 pentru loturile II şi III). Tot 
odată, se atestă o diferenţă statistic concludentă  între datele rinometrice  în loturile III şi II de studii 
(fi g. 1).
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
iniţial
la a 7-a zi
1 lună
6 luni
36 luni
Lotul martor
 lotul I
Lotul II
Lotul III
 
Figura 1.  Dinamica rinometriei acustice (ariile de secţiune transversală)
Din statistica redată se poate conchide, că la bolnavii loturilor de studiu s-au determinat valori ce 
anunţă o stare de modifi care substanţială a geometriei endonazale tradusă prin diminuarea volumului 
foselor nazale şi reducerea ariei  transversale minime.  
Criteriile de vindecare au fost: restabilirea permeabilităţii nazale, lipsa stabilă a semnelor clinice 
(eliminări nazale, cefalee, tuse şi a.) şi a recidivelor pe parcursul a 24 luni. La pacienţii din lotul I 
rezultatele la fi nele perioadei de supraveghere au fost bune în 73,7% cazuri, în lotul II în 78,2% din 
numărul pacienţilor operaţi  şi în lotul III în 85,7% cazuri. Rezultate satisfăcătoare s-au constatat  
în lotul I în 21,0% cazuri , în al II-lea lot în 18,7% şi în lotul III în 12,4% cazuri. Nesatisfăcătoare 
rezultatele au fost la 5,3% pacienţi ai lotului I de studiu, la 3,2% bolnavi celui de al II-lea lot şi în 
1,9% dintre pacienţii lotului III de cercetare.  
Discuţii
Pe parcursul a multor decenii sinuzitele paranazale cronice au avut reputaţia unei patologii, care 
necesită tratament chirurgical radical. Se părea, că operaţiile radicale a sinusurilor paranazale, devenite 
aşa-zise clasice, s-au încetăţenit pentru mult timp în rinologie. Dar în anii şaptezeci ai secolului 
trecut a apărut o nouă idee realizată de W. Messerklinger (1969,1970), care a pus începutul epocii 
contemporane a rinochirurgiei- chirurgiei funcţionale şi, în special, a chirurgiei funcţionale endoscopice 

11
a sinusurilor paranazale. Această nouă abordare se impune tot mai mult în faţa rinochirurgiei radicale 
prin efi cienţa actului operator.  Chirurgia funcţională endoscopică a sinusurilor paranazale devine 
o metodă importantă în tratamentul sinuzitelor cronice, în special, la adulţi. Pe măsura acumulării 
experienţei rata succesului ei creşte, iar numărul complicaţiilor scade.
Obiectivul principal al operaţiilor endoscopice este de a restabili drenarea şi ventilaţia normală a 
sinusurilior paranazale prin înlăturarea ţesuturilor patologice şi recuperarea complexului ostiomeatal 
obstruat- regiune anatomică a meatului nazal mediu, unde se intersectează  căile  clearance-ului 
mucociliar al sinusurilor maxilar, frontal şi etmoidal. Complexul ostiomeatal devine centrul atenţiei 
în chirurgia sinuzală. Buna funcţionare a sinusurilor paranazale depinde de condiţiile fi ziopatologice 
din această regiune.
În practica pediatrică  este foarte importantă selecţia copiilor către operaţie, fi indcă tratamentul 
conservator la copii, în general, este mai efi cient. Pe de altă parte, pereţii osoşi ai structurilor anatomice 
din regiunea complexului ostiomeatal şi cele limitrofe lui, sunt mai subţiri şi, deci, mai vulnerabili din 
punct de vedere al traumatismului intraoperator. Nervul optic, orbita cu conţinutul ei, căile lacrimale, 
meningele- toate aceste structuri, sunt expuse unui grad sporit de leziune, mai ales la copiii sub 6 ani, 
din cauza dimensiunilor reduse ale foselor nazale. Toate cele menţionate, ţin să sublinieze atitudinea 
prudentă faţă de selecţia copiilor către operaţie. Un copil poate fi  selectat pentru a i se efectua o 
intervenţie chirurgicală endoscopică numai după multiple cure de terapeutică medicală.
În acelaşi timp, trebuie să menţionăm, că aplicînd la o serie de pacienţi operaţiile endoscopice 
standard ne-am convins, că efectul operaţiilor nu este destul de stabil pe termen lung. La copiii 
operaţi prin această tehnică s-au dezvoltat mai des complicaţii postoperatorii, îndeosebi sinechii 
în zona operatorie, hemoragii, recidive ale  infl amaţiei sinuzale. În loturile de studiu aceste efecte 
nedorite s-au dezvoltat mai rar. Metoda chirurgicală minim invazivă, prin respectarea învelişului 
tisular al structurilor complexului ostiomeatal,  permite de a obţine rezultate mai bune. Îmbunătăţirea 
rezultatelor am obţinut, deasemenea, prin aplicarea unui instrumentar special. În general, în ambele 
grupuri de pacienţi am folosit endoscoapele rigide de 4 şi (mai rar)  2,7mm cu diverse unghiuri de 
vizualizare şi microinstrumentarul chirurgical standard. Tot odată, în operaţiile endoscopice minim 
invazive la anumite etape am utilizat instrumente speciale.   Aşadar, chirurgia endoscopică minim 
invazivă este o metodă sigură şi efi cientă în terapeutica sinuzitelor recidivante şi cronice la copii. Prin 
această metodă se pot obţine rezultate mai bune cu o rată de complicaţii mai mică.  
Rămîne de constatat, că nu doar în practica pediatrica este important de a aplica metoda 
endoscopică de tratament chirurgical a sinuzitelor paranazale. Această abordare este, de asemenea, 
predilectă în chirurgia rinosinuzală a adultului. Avînd în vedere incidenţa înaltă a rinosinuzitelor 
la copii şi adulţi, rezistenţa tot mai mare a pacienţilor la tratamentul conservator, inconvenientele 
chirurgiei rinosinuzale „clasice” , avantajele abordului endoscopic dovedite în cadrul acestui studiu 
considerăm oportun de a ne expune părerea, că a apărut  necesitatea stringentă de a întreprinde în 
republică  măsuri organizatorice pentru a realiza acest gen de chirurgie centralizat. Crearea unui 
Centru de rinologie ar permite de a folosi efi cient tehnica endoscopică costisitoare, utilajul performant 
diagnostic, potenţialul cadrelor medicale specializate în acest domeniu pentru acordarea ajutorului 
medical  atît copiilor, cît şi adulţilor, suferinzi de afectarea sinusurilor paranazale.
Concluzii
Sinuzitele paranazale recidivante şi cronice prezintă o entitate nozologică frecventă la copii, 
1. 
deseori,  cu evoluţie trenantă şi rezistenţă la terapeutica medicală.
Tratamentul chirurgical funcţional endoscopic ameliorează fenomenele clinice  şi funcţiile 
2. 
fi ziologice ale nasului la pacienţii cu acest gen de patologie, cu o prevalenţă netă în acest proces a  
operaţiilor  minim invazive. 
Analiza comparată a trei tehnici endoscopice: standard, minim invazivă tradiţională şi minim 
3. 
invazivă elaborată în cadrul studiului dat denotă superioritatea ultimei metode. 

12
Bibliografi e selectivă
1. Ababii I., Popa V., Maniuc M.  ş.a., Ot
orinolaringologie (vademecum clinic) Centrul Editorial 
Poligrafi c  Medicina, Chişinău, 2000,  p. 226.
2. Pignatari, S.S., Weckx, L.L., Sole D., Rhinosinusitis in children. J Pediatr. July 1998, vol. 74, suppl 
1, p. 31-36.
3. Сlement P.A., Gordts  F., Epidemiology and prevalence of specifi c chronic sinusitis.  Int J Pediatr 
Otorhinolaryngol. October 1999, vol. 5, no. 49, suppl 1, p. 101-103.
4.  Пискунов  Г.З.,  Состояние  и  перспективы  развития  эндоскопической  и  микроскопической 
эндоназальной хирургии. Российская ринология.  1998, № 2, c. 62. 
5.  Пискунов  С.З.,  Пискунов  Г.З.,  Морфологические  и  функциональные  особенности  слизистой 
оболочки носа  и околоносовых пазух. Принципы щадащей эндоназальной хирургии.- М., 1991.- 48с.  
6. Заболотный Д.И., Яремчук С.Э., Чорный О.В., Cпектрофотометрическая оценка окрашенных 
соединений мочи больных полипозными риносинуситами как новый метод определения прогноза течения 
данного  заболеванияю.  Матер.  юбилейной  Всерос.  науч.-  практ.  конф.  с  межд.  участ. „Современные 
аспекты и перспективы развития оториноларингологии”, Москва 29-30 сентявря 2005.
7. Cooke L.D., Hadley D.M.,  MRI of the paranasal sinuses: incidential abnormalities and their 
relationship to symptoms. J.Laryngol.Otol.- 1991.-Vol 105.-p.278-281.
8. Stammberger H., Paranasal sinuses: anatomic terminology and nomenclature. Ann, of Otology, 
Rhinology and Laryngology. 1995, vol. 104, suppl. 167.
9. Messerklinger W., Die normalen Sekretwege in der nase des Menschen. Arch.Klin.Exp.Ohr.u-Kehlk.
Heilk., 1969, Bd.195, p.138-151
10. Messerklinger W., Das Infundibulum Ethmoidale und seine antzundlichen Erkrankungen.  Arch 
Otolaryngol 1979, Bd.222, p.11-22 Muntz H.R., Lusc R.P. Nasal Antral Windows in Children: A Retrospective 
Study. Laringoscope, 100: 643-646, 1990. 
11. Sarafoleanu  C., Rinologia, Bucureşti, 2003, 592 p.
12. Stammberger H., Functional endoscopic sinus surgery. The Messerklinger technique., Philadelphia: 
B.C.Dekker, 1991, 529 p.
13. Козлов В.С., Консервативное и хирургическое лечение острого и хронического синусита. Дисс. 
докт. мед. наук. Спб, 1997.
14. Лопатин А. С., Осложнения эндоназальной хирургии околоносовых пазух. Российская ринология.  
1998. Nr 2. C. 67. 
15. Kennedy  D. W., Functional endoscopic sinus surgery: technique. Arch. Otolaryngol. Head. Neck. 
Surg. 1985. Vol. 111. Nr 10. P. 643-649.
16. Wigand M.E., Transnasal ethmoidectomy under endoscopic control. Rhinology.- 1993.- Vol.19, N1.- 
p.7-15
17. Setliff R.S., Minimaly invasive sinus surgery. The rationale and the technique. Otolaryngologic 
Clinics of North America.- 1996.-Vol.29, N1, p.115-129
18. Parsons D. S., Phillips  S. E., Functional endoscopic surgery in children: a retrospective analysis of 
resultsLaryngoscope. 1993. Vol. 103. P. 899-903.
19. Messerklinger W., Die Endoskopie der Nase. Monats sehr Ohrehnheilkd Laryngol Rhino. 1970. Nr 
104. P. 451-456.
Rezumat
Lucrarea dată este dedicată unei probleme actuale a otorinolaringologiei- optimizarea metodelor de 
tratament chirurgical a copiilor cu afecţiuni recidivante şi cronice ale sinusurilor paranazale. În total sub 
supraveghere s-au afl at 420 copii cu rinosinuzite recidivante şi cronice cu vîrsta cuprinsă între 3 şi 15 ani, 
refractari la tratamentul conservator. La 84 pacienţi s-au efectuat operaţii endoscopice standard, la 131 bolnavi 
au fost întreprinse intervenţii chirurgicale minim invazive tradiţionale  şi la 205 copii s-au realizat operaţii 
endoscopice minim invazive prin tehnica de formulă proprie. Efi cienţa tratamentului a fost mai înaltă la copiii 
la care s-a practicat tehnica realizată de către noi în cadrul studiului dat. 
Summary
Functional Endoscopic Sinus Surgery has become the procedure of choice for the surgical treatment of 
chronic sinusitis in adults and currently in children too. Four-hundred-and-twenty pediatric patients from 3 
to 15 years of age refractory to medical therapy were treated with Endoscopic Sinus Surgery for chronic and 
recurrent sinusitis. The standard technique for this procedure was used in 84 patients, the traditional minimally 

13
invasive approach was used in 131 children and our approach which is essentially different from the traditional 
one was used in 205 patients. High response rates were found in 205 patients who underwent our minimally 
invasive technique (not the traditional one).  

Yüklə 5,01 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə