1 academia de știinţe a moldovei secţia de știinţe medicale buletinul academiei de ştiinţe a moldovei



Yüklə 5,01 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə12/39
tarix05.05.2017
ölçüsü5,01 Kb.
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   39

Rezultate şi discuţii. Din  103 implante  42 (40,78%)  au fost inserate  la nivelul primilor mo-
lari,  39 (37,86% ) la nivelul premolarilor secunzi,  12 (11,65%) la nivelul molarilor secunzi şi 10 
(9,71%) la nivelul primilor premolari. Osul rezidual a variat între 5 şi 10 mm. Densitatea (D) osului 
rezidual în majoritatea cazurilor  (98,65%)  a fost D3, în 1,35% - D2. După inserarea implantelor, con-
form metodei descrise mai sus, miniplaga din gingie spontan se umplea cu chiag de sânge, care slugea 
ca substrat pentru epitelizarea defectului gingival, analogic ca după extracţia dentară. Plaga complet 
se cicatriza la a 5 – 7 zi după operaţie. Edemul postoperator (comparativ cu metoda standard) era ne-
semnifi cativ şi se aprecia numai în jurul miniplăgii gingivale, lipsind pe versantele apofi zei alveolare. 
Sindromul algic postoperator de asemenea era nesemnifi cativ, fi ind uşor suprimat cu analgezice şi, ca 
regulă, dispărea a doua zi după operaţie, pe când în metoda standard el se menţinea 3-4 zile. Aceasta 
se poate explica prin modifi cările metodei propuse de autori.
Lungimea segmentului implantului care a penetrat în sinus varia între 1 -  5 mm. În jurul lui 
postoperator  se apreciau fragmente (eschile)  de os de diferite dimensiuni. Peste 6-12 luni după 
punerea în funcţie (protezare) a implantelor aceste fragmente erau consolidate între ele, iar spirele 
implantelor din apropierea osului rezidual erau înglobate în os (fi g. 1A, 1B, 1C). 
Aşadar, formarea osului nou în jurul implantului fără augmentare suplimentară de material oste-
oplastic a avut loc pe baza substratului constituit din fragmentele de os ale corticalei planşeului SM şi 
chiagului sangvin situat în jurul segmentului implantului penetrat în SM. La a 4-6 lună după operaţie 
la creasta apofi zei alveolare în jurul implantelor instalate fără lambou,  radiologic nici într-un caz n-a 
fost determinată resorbţie de os.

93
A.
 B.
 C.
Fig.1. A) Radiografi a anteoperatorie a pacientului X; B) radiografi a imediat postoperatorie; 
C) radiografi a postoperatorie după 6 luni
La pacienţii  la care implantele au fost instalate prin metoda standard (cu decolarea lambourilor) 
a fost determinată resorbţie osoasă în jur de 1,6 mm. Despre acest fenomen relatează şi alţi autori. 
Drouhet G. şi Missika P.  au depistat  o resorbţie osoasă în jurul coletului implantelor în medie de 1,85 
mm. [12]. În cazul elevaţiei SM cu instalarea simultană a implantelor endoosoase  prin abord crestal
după cum a fost menţionat mai sus, o însemnătate primordială o are înălţimea osului rezidual, înăl-
ţimea minimală fi ind apreciată de unii autori de la  3 până la 6 mm [7,8,9,10]. Deci resorbţia osului 
în jurul coletului implantului se răsfrânge negativ asupra integrării lui. Se ştie că la maxilă vascula-
rizarea apofi zei alveolare în 90 %  are loc din periost şi vasele sangvine extraosale [14]. Decolarea 
lambourilor mucoperiostale care este o parte componentă a metodei standard, duce la o dereglare 
severă a vascularizării ce inevitabil va infl uenţa resorbţia corticalei. Prin aceasta poate fi  explicată 
resorbţia în cazul implantării cu decolarea lambourilor mucoperiostale. Despre aceasta confi rmă lipsa  
resorbţiei la pacienţii cărora implantele le-au fost instalate conform modifi cării propuse de noi, adică 
fără decolarea lambourilor mucoperiostale.
Valorile periotestului la toate implantele au fost negative şi au variat între -7 şi -2, ceea ce a con-
fi rmat osteointegrarea lor. Cele 76 de implante, care au fost descoperite la a doua etapă chirurgicală, 
au devenit osteointegrate. 
Concluzii
Instalarea implantelor dentare endoosoase prin metoda sinus lifting transcrestal prin acces 
1. 
transgingival („fl apless”- fără lambou mucoperiostal) este simplă şi uşor suportată de pacient. 
Prin metoda sus-descrisă poate fi  evitată perforarea membranei SM, fi ind posibilă instalarea 
2. 
implantelor cu lungime mai mare. 
Formarea osului la fundul SM în jurul segmentului implantului, penetrat în sinus nu mai mult 
3. 
de 4 mm, are loc fără augumentare cu material osteoplastic, sub infl uenţa fragmentelor de os deplasa-
te prin osteotomie şi a cheagului sangvin.
Implantele instalate prin metoda menţionată au o integrare perfectă, demonstrată clinic, radi-
4. 
ologic şi prin valorile periotestului.
Bibliografi e selectivă
Bränemark P. I., Breine U., Adell R., Hanson B. O. et all., 
1. 
Intra-osseous ancorage of dental protheses. 
Experimental studies. Scand. J. Plast. Reconstr. Surg., 1969 ; 3:81-100.
Balshi T., Wolfi ngger G., 
2. 
Management of the posterior maxilla in the compromised patient: histori-
cal, current, and future perspectives. J. Periodontology, 2003; 33: 67-81.
Tatum H., 
3. 
Maxillary and sinus implant reconstructions. Dent. Clin. North. Am., 1986; 30: 207-229.
Summers R.B., 
4. 
A new concept in maxillary implant surgery. The osteotome technique. Compend. 
Contin. Educ. Dent., 1994; 15: 152-160.
Toffl er M., 
5. 
Osteotome mediated sinus fl oor elevation: A clinical report. Int. J. Oral Maxillofac. Im-
plants., 2004; 19: 266-273.
Jason M. Yamada, Hyoung-Jin Parc., 
6. 
Internal Sinus Manipulation  (ISM)  Procedure: A Tehnical Re-
port. Clinical Implant Dentistry and Related Research.,  2007; 3: 128-135.    

94
Deporter D., Todescan R., Caudry S., 
7. 
Simplifying management of the posterior maxilla using short, 
porous-surfased dental implants and simultaneous indirect sinus elevation. Int. J. Periodontics Restorative 
Dent., 2000; 20: 476-485.
Rosen P.S., Summers R., Mellado J.R. et al., 
8. 
The bone-aded osteotome sinus fl oor elevation technique: 
Multicenter retrospective report of consecutively treated patients. Int. J. Oral Maxillofac. Implants., 1999; 14: 
853-858.
Zitzmann N., Schaerer P., 
9. 
Sinus elevation procedures in the resorbed posterior maxilla. Comparison of 
the crestal and lateral approaches. Oral Surg. Oral Med. Oral Pathol. Oral Radiol. Endod., 1998; 85: 8-17.
Summers R.B., 
10. 
The osteotome technique: part 3 – Less invasive methods of elevating the sinus fl oor. 
Compendium, 1994; 15: 698, 700, 702-704 passim.
Levine R., Ganeles J., Jaffi n R., Clem D. et al., 
11. 
Multicenter Retrospective Analysis of Wide-Neck 
Dental Implants for Single Molar Replacement. Int. J. Oral Maxillofac. Implants. 2007; 5: 736-742.
Drouhet G.,  Missika P., 
12. 
Pose immédiate d,implant dans le maxillaire postérieur par élévation du 
plancher sous-sinusien par abord crestal. Étude rétrospective sur 8 ans. Implant. Chirurgie-Prothèse, 2008; 
v.14, 1: 17-34.
Lekholm U., Zarb G. 
13. 
Patient Selection and Preperation. In      Bränemark P. I.et al.. In “Tissue inte-
grated prostheses. Osseointegration in clinical dentistry”, Chicago, Quintessence, 1985, p. 199-209. 
Chanavaz M
14. 
., Anatomy and histophisology of the periosteum: Classifi cation of the periosteal blood 
supply to the adjacent bone with 8552 and gamma spectrometry. J. Oral Implantol., 1995; 21 (3); 214-219.
Rezumat
A fost propusă metoda de elevaţie a planşeului SM prin abord crestal cu instalarea simultană a implante-
lor dentare endoosoase. La 76 de pacienţi au fost instalate 103 implante dentare endoosoase fi letate (sistemul 
Alpha-Bio, Adin, Miss). În 82,52% cazuri inserarea implantelor s-a efectutat transgingival, fără decolarea 
lambourilor mucoperiostale şi augumentare cu material osteoplastic. S-a demonstrat că formarea osului la 
fundul SM în jurul segmentului implantului penetrat în sinus nu mai mult de 4 mm are loc fără augumentare cu 
material osteoplastic sub infl uenţa fragmentelor de os deplasate prin osteotomie şi a cheagului sangvin. Com-
plicaţii intra- şi postoperatorii nu s-au determinat. Metoda propusă permite instalarea implantelor cu lungime 
mai mare, este simplă şi uşor suportată de pacienţi.
Summary
It was proposed a method of elevation of the maxillary sinus fl oor through chrestal aproach with 
simultanous insertion of endosseous dental implants. At 76 patients there were instaled 103 endosseos dental 
implants (sistems Alpha-Bio, Adin, Miss). In 82,52% cases insertion of the implants was done through 
transgingival aproach, without decolation of mucoperiostal fl ap and without augumentation with osteoplastic 
materials.  It was proved that formation of the bone at maxillary sinus fl oor, around implant segement, which 
is pentrated into the sinus, no more than 4 mm, is formed with out augumentation under the infl uience of bone 
fragments dislocated through osteotomy and sanguin tromb. Inra- and postoperative complications were not 
determined. The method wich was proposed permits insertion of implants with more lentgh, it is simple and it 
is easy supported by the patients.
COMPLICAŢIILE HEMORAGICE DUPĂ INTERVENŢII CHIRURGICALE 
STOMATOLOGICE LA PACIENŢII CU MEDICAŢIE ANTITROMBOTICĂ
Oleg Zănoagă, doctorand, Valentin Topală, dr.h. în medicină, prof. univ., 
USMF „Nicolae Testemiţanu”, Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic Medicină de Urgenţă
În ultimii ani numărul de persoane purtătoare de valve cardiace artifi ciale şi proteze vasculare, 
cu stenocardie, infarct miocardic, dereglări de ritm cardiac este în creştere [1,3,4]. Acestor persoane li 
se prescrie tratament antitrombotic. În acelaşi timp, ele adeseori necesită o asanare a cavităţii bucale, 
inclusiv prin intervenţii chirurgicale, care pot duce la complicaţii hemoragice, chiar până la sfârşit 
letal [3,4]. Pentru a preveni această complicaţie pacienţilor temporar li se anulează administrarea 
acestor preparate. Acest procedeu expune pacienţii la un risc major de complicaţii tromboembolice, 
uneori letale. 

95
Scopul studiului. Aprecierea riscului de apariţie a hemoragiilor postextracţionale dentare, de-
terminarea efi cacităţii metodelor hemostatice tradiţionale şi a condiţiilor optime pentru extracţia den-
tară la pacienţii sub medicaţie antitrombotică. 
Materiale şi metode. În perioada aprilie 2007- martie 2008 la CNŞPMU pentru acordarea aju-
torului medical s-au adresat în cabinetul stomatologic chirurgical 11 pacienţi (5/b şi 6/f) sub tratament 
antitrombotic, dintre care 7  cu hemoragie postextracţională (HP), 1  cu hemoragie gingivală, 1  cu 
hemoragie după periosteotomie şi 2 pacienţi cu parodontită apicală cronică exacerbată. Vârsta varia 
între 42-76 de ani. Toţi pacienţii au fost spitalizaţi în secţia de Chirurgie OMF. Metodele de examen 
clinic au fost următoarele: anamneza; examenul obiectiv locoregional exo - şi endobucal cu aprecie-
rea sursei şi a tipului hemoragiei, stării gingiei marginale şi a apofi zei alveolare în regiunea dintelui 
extras; determinarea indicilor hemodinamici ( Ps, TA ). Metodele paraclinice de investigaţie: analiza 
sângelui de urgenţă cu aprecierea hematocritului, analiza generală a sângelui, analiza biochimică a 
sângelui, analiza generală a urinei, coagulograma (indicele de protrombină, timpul recalcifi cării acti-
ve, timpul tromboplastinei parţial activate, timpul trombinic, fi brinogenul, testul cu etanol), radiogra-
fi a panoramică, electrocardiograma.
Rezultate şi discuţii. Cauzele administrării antitromboticelor la pacienţii care s-au adresat la 
CNŞPMU în perioada aprilie 2007- martie 2008 au fost următoarele: în 4 cazuri – intervenţii chirur-
gicale la cord (protezări valvulare), în 6 – cardiopatiile ischemice (angină pectorală - 5, infarct mio-
cardic - 1) şi la 1 pacient – boala varicoasă. Concomitent cu patologia cardiovasculară, la pacienţii 
cu medicaţie antitrombotică au fost înregistrate şi alte maladii generale (în 7 cazuri -HTA, iar la 2 
pacienţi - hepatita virală). În urma anamnezei s-a constatat că timpul mediu de la apariţia sângerării 
până la adresare la CNŞPMU a fost 32 de ore. În 3 cazuri pacienţii s-au adresat repetat la medicul 
care a efectuat  intervenţia  chirurgicală  şi  a recurs la  efectuarea hemostazei prin diverse metode 
(aplicarea suturilor, cristalelor de permanganat de caliu, diatermocoagularea ţesuturilor sângerânde). 
Aceste metode locale de stopare a hemoragiei au fost inefective şi au constituit o traumă suplimen-
tară asupra ţesuturilor. Sângerările au  recidivat, ceea ce a constituit un motiv de îngrijorare pentru 
pacient, a  contribuit la alterarea stării generale şi la scăderea capacităţii de muncă. Toţi pacienţii s-au 
adresat între orele 18
00
- 8
00
, 4 bolnavi au fost transportaţi cu ambulanţa. Hemoragiile primare au fost 
înregistrate în 5 cazuri, ceea ce vorbeşte despre alterarea hemostazei vasculo-trombocitare indusă de 
utilizarea antiagregantelor plachetare (Acidul acetilsalicilic). Terapia anticoagulantă nu a fost moni-
torizată la 2 pacienţi. 
La examenul clinic endobucal s-a constatat că la toţi pacienţii sursa sângerării a fost din ţesutu-
rile moi. Hemoragia capilară a fost înregistrată în 7 cazuri, iar cea arterială – la 2 pacienţi. 
La pacienţii cu HP măsurile hemostatice locale efectuate la internare prin aplicarea suturilor au 
contribuit la oprirea  temporară a hemoragiei, iar recidivele au fost rezolvate prin tamponament com-
presiv supraalveolar cu  sol. Acid aminocaproic 5% şi sol. Contrical. Efectul antifi brinolitic al acestor 
preparate este datorat inhibării activatorului plasminogenului (fi brinolizinei). Fiind aplicate local, ele 
se depun pe fi brină şi o protejează de acţiunea fi brinolitică a plasmei, păstrând, astfel, trombul [1].  
Un interes deosebit prezintă următorul caz clinic. Pe data 18.08.2007, ora 19
40
 la CNŞPMU s-a 
adresat de sine stătător pacientul R.V. în vârsta de 67 de ani, sex masculin, cu următoarele acuze: 
prezenţa hemoragiei din alveola dintelui extras, cefalee, slăbiciuni generale.
Din anamneză – dintele 34 a fost extras cu 4 ore până la adresare. După extracţie, a fost aplicat 
tamponament compresiv supraalveolar şi pacientul a plecat la domiciliu. Deşi a fost aplicat pansa-
mentul compresiv, hemoragia continua. Pacientul a fost nevoit să se adreseze la CNŞPMU pentru 
acordarea ajutorului medical. Cantitatea de sânge pierdut (după părerea pacientului) – 400ml.
Din 1996 suferă de boală hipertensivă. Se afl ă la evidenţă la medicul de familie. În aprilie 2007 
a suportat infarct miocardic, după care primeşte Trombostop (câte 2 mg⁄zi). 
Examenul obiectiv: faţa simetrică, pielea feţei de culoare roz-pală. Nodulii limfatici regionali nu 
se palpează. Gura se deschide liber. La examenul endobucal se constată că cavitatea bucală este plină 
de salivă amestecată cu sânge, că în alveola dintelui 34 s-a format un cheag neretractat şi sângerarea 
continuă din ţesuturile moi. Gingia marginală la nivelul d.34 lezată neînsemnat. Palparea ambelor 
versante ale apofi zei alveolare a d.34 doloră. La examenul ortopantomografi c resturi radiculare, gra-

96
nuloame nu au fost depistate.Determinarea indicilor hemodinamici: TA = 160/80mmHg, pulsul = 80 
b/min. Pacientul a fost consultat de către medicul internist. Rezultatele analizelor paraclinice efectua-
te de urgenţă: Hb=146g/l; Erit =4,5x10
12
/l; Ht= 0,39; Leuc.=7,2x10
9
/l. Timpul de coagulare >10 min.
 În baza examenului clinic şi paraclinic a fost stabilit diagnosticul: hemoragie postextracţională 
din alveola dintelui 34. Hipertensiune arterială.
Bolnavul a fost internat în mod urgent în secţia chirurgie OMF cu starea generală de gravitate 
medie. Medicaţia anticoagulantă (Trombostop) a fost anulată. În urma tratamentului local (revizia 
alveolei şi aplicarea a 2 suturi) şi general ( antiinfl amator, analgezic, desensibilizant, antihipertensiv, 
vasoprotector) hemoragia s-a stopat.
Pe 19.08.07,  ora 8
30
 hemoragia a reapărut. Au fost întreprinse următoarele metode de hemosta-
ză: aplicarea topică a cristalelor permanganatului de К, tamponament intraalveolar, aplicarea repetată 
a suturilor. Hemoragia nu a fost stopată. TA = 130/80mmHg, pulsul = 100 b/min. Pacientul este trans-
ferat în secţia de reanimare cu starea generală medio-gravă, unde în urma tratamentului medicamen-
tos intensiv hemoragia s-a stopat. Pe 20.08.07  pacientul este transferat în secţia chirurgie OMF cu 
starea generală de gravitate medie. Pe 23.08.07 se externează cu starea generală satisfăcătoare.
Rezultatele analizelor paraclinice în dinamică: Analiza generală a  sângelui  (19.08.07): 
Hb=141g/l; Er.=4,3x10
12
/l; Ht=0,41; Lc.=5,5x10
9
/l; N.=8%; S.=76%; Lf.=6%;Mn.=10%; 
VSH=15 mm/h. Analiza generală a sângelui (20.08.07.): Hb=108g/l; Er.=3,5x10
12
/l; Ht=0,33; 
Lc.=5,5x10
9
/l; N.=8%; S.=76%; Lf.=6%; Mn.=10%;  VSH=15 mm/h.
Indicii coagulogrammei (19.08.07): indicele de protrombină=23% (norma=90-105%); fi brino-
gen = 4,6g/l (norma 2-4g/l); testul cu etanol „negativ”; testul cu protamin-sulfat negativ; timpul de 
coagulare=4
30
-5
00
. Indicii coagulogrammei (20.08.07): indicele de protrombină=60%; fi brinogen = 
2,6g/l; testul cu protamin-sulfat negativ; timpul de coagulare=4
10
-4
40
.
Analizând datele paraclinice, putem concluziona că micşorarea conţinutului de hemoglobină şi 
a numărului de eritrocite indică prezenţa la pacient a anemiei posthemoragice de gradul I. Micşorarea 
indicelui protrombinic şi creşterea timpului de coagulare este determinată de o supradozare cu anti-
coagulante indirecte (Trombostop). La pacienţii sub tratament anticoagulant indicele de protrombină 
se apreciază la interval de 2-3 săptămâni. Viteza de coagulare se dereglează doar la micşorarea con-
centraţiei protrombinei mai jos de 40% [1]. Utilizarea necontrolată a Trombostopului a determinat 
apariţia hemoragiei postextracţionale, iar indicele protrombinic scăzut (23%) şi creşterea timpului de 
coagulare (>10
1
) a demonstrat aceasta.   În   acest caz clinic hemoragia a fost declanşată şi de o criză 
hipertensivă ( TA = 160/80mmHg). Măsurile hemostatice locale efectuate la pacient (aplicarea topică 
a cristalelor permanganatului de К, tamponament intraalveolar, aplicarea suturilor ) au fost inefective, 
ceea ce a contribuit la alterarea stării generale  şi la transferarea pacientului în secţia de reanimare 
pentru efectuarea unui tratament medicamentos intensiv.
Cazul clinic descris demonstrează gravitatea extremă a hemoragiilor la pacienţii sub tratament 
anticoagulant, inefi cacitatea măsurilor hemostatice locale efectuate, iar prin anularea medicaţiei an-
ticoagulante expunem pacientul la complicaţii tromboembolice, cu pronostic vital. Folosirea crista-
lelor permanganatului de caliu sau diatermocoagularea ţesuturilor ce sângerează trebuie considerată 
nocivă, întrucât, chiar dacă momentan opreşte sângerarea, prin leziunile necrotice consecutive, fa-
vorizează apariţia infecţiilor şi chiar reapariţia hemoragiei. Aplicarea suturilor la pacienţii sub me-
dicaţie anticoagulantă este inefectivă şi provoacă o traumă suplimentară asupra ţesuturilor, ceea ce 
duce la agravarea microcirculaţiei locale. Aceasta din urmă cauzează hipoxia ţesuturilor ce are drept 
consecinţă necroza ţesuturilor moi prinse în nod, iar la înlăturarea suturilor creşte riscul reapariţiei 
hemoragiei. 
Rezumând cele expuse, trebuie să accentuăm faptul că în acest caz clinic HP a fost determinată 
de o supradozare cu anticoagulante indirecte, măsurile hemostatice locale efectuate au fost inefective, 
ceea ce a dus la alterarea stării generale,  pacientul fi ind transferat în secţia de reanimare pentru efec-
tuarea unui tratament medicamentos intensiv. Anularea medicaţiei anticoagulante a expus pacientul 
la complicaţii tromboembolice, cu pronostic vital. 
Din cele menţionate putem conchide că pentru a evita apariţia HP la pacienţii sub medicaţie 

97
antitrombotică se recomandă ca extracţia dentară, atunci când nu constituie o urgenţă terapeutică, să 
fi e un act chirurgical planifi cat, efectuându-se în condiţiile cunoaşterii cât mai amănunţite a terenului 
pacientului. 
Pacienţii cu datele anamnezei suspecte la dereglarea hemostazei necesită o investigaţie detali-
ată. Preoperator se va determina timpul de sângerare, numărul de trombocite, timpul de coagulare, 
coagulograma. În caz de devieri ale indicilor hemostatici de la limitele normei se va solicita consul-
taţia terapeutului, cardiologului sau a hematologului atât pentru diagnosticarea afecţiunii cauzale, cât 
şi pentru stabilirea unei conduite terapeutice generale cât mai judicioase.  
Extracţia dentară, ca orice altă intervenţie chirurgicală, trebuie executată cu o tehnică cât mai 
perfectă, evitându-se manoperele brutale şi traumatizarea ţesuturilor. 
Concluzii
Pacienţii 
1. sub 
medicaţie antitrombotică prezintă un risc crescut la hemoragie cu ocazia extrac-
ţiilor dentare sau a altor intervenţii chirurgicale. 
 Pacienţii sub medicaţie antitrombotică necesită o pregătire preextracţională corespunzătoare,  
2. 
cerându-se colaborarea cu terapeutul, cardiologul sau cu hematologul.
Aplicarea metodelor tradiţionale de hemostază la pacienţii sub medicaţie antitrombotică nu 
3. 
este efectivă, iar aplicarea locală a tamponamentului îmbibat cu sol. Acid aminocaproic 5% şi sol. 
Contrical a demonstrat rezultate satisfăcătoare.
Bibliografi e selectivă
1. Cojocaru V., Dereglări hemostazice în stări patologice critice, Chişinău, 2006, p.34,155.
2. Garibaldi J.,Dentoalveolar Surgery Sequelae Compendium, 1998,19(4):407.
3. Бернадский Ю.И., Гнойная челюстно-лицевая хирургия, Киев,1983, стр.88– 89.
4.  Момот  А.П.,  Патология  гемостаза.  Принципы  и  алгоритмы  клинико-лабораторной    
диагностики, Санкт-Петербург, 2006, стр.101– 103.
Rezumat
În perioada aprilie 2007- martie 2008 la Centrul Naţional  Ştiinţifi co-Practic  Medicină de Urgenţă 
(CNŞPMU) s-au adresat 11 pacienţi, care concomitent se afl au sub medicaţie antitrombotică. La pacienţii cu 
hemoragii postextracţionale aplicarea suturilor a contribuit la oprirea  temporară a hemoragiei, ea fi ind ulterior 
rezolvată prin tamponament compresiv supraalveolar cu  sol. Acid aminocaproic 5% şi sol. Contrical. La un 
pacient măsurile hemostatice au fost inefective, el fi ind transferat în secţia de reanimare pentru administrarea 
unui tratament medicamentos intensiv. Ţinând cont de efectul prelungit al anticoagulantelor indirecte (48 – 72 
de ore) şi  de riscului mare de supradozare, aceste persoane sunt expuse pericolului unor hemoragii abundente, 
care pot pune în pericol viaţa lor. Pentru aceşti bolnavi  se  va  stabili  momentul  operator în  consult  cu  me-
dicul de specialitate  (terapeut, cardiolog, hematolog) în funcţie de constantele de laborator.
Yüklə 5,01 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə