1 academia de știinţe a moldovei secţia de știinţe medicale buletinul academiei de ştiinţe a moldovei



Yüklə 5,01 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə38/39
tarix05.05.2017
ölçüsü5,01 Kb.
1   ...   31   32   33   34   35   36   37   38   39

254
Rezumat
În literatura de specialitate este discutat pe larg rolul ţesutului adipos în condiţionarea rezistenţei la 
insulină şi al sindromului metabolic. Lucrarea trece în revistă publicaţiile privind rolul adipocitokinelor, sub-
stanţelor secretate de către adipocite în condiţionarea rezistenţei la insulină, ca  verigi de bază ale sindromului 
metabolic şi legăturilor acestuia cu bolile cardiovasculare.
Summary
The role of adipose tissue in causing insulin resistance and metabolic syndrome has been widely discussed 
in the literature. The article reviews publications regarding the role of adipocytokines, substances secreted by 
adipocytes, in causing insulin resistance as central component of the metabolic syndrome, and its possible 
links with cardiovascular diseases.
PERCEPŢIA SOCIALĂ A PROFESORULUI INSTITUŢIEI DE 
ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR MEDICAL (IÎSM)
Iuliana Fornea, lector  universitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”
Percepţia socială corectă a profesorului de către studenţi favorizează formarea imaginii adec-
vate a cadrului didactic universitar (CDU) în viziunea studenţilor şi condiţionează reuşita instruirii şi 
educaţiei în IÎSM.
Problema percepţiei şi înţelegerii personalităţii pedagogului de către studenţi a fost cercetată de 
psihosociologii R. Pages, D. Bannister, I. Radu, S. Chelcea, A. Neculau, S. Moscovici, M. Cucelaru, 
V. P. Bituev, P. R. Gazuzo, G. G. Guseva, B. A. Eremeev, S. V. Kondratieva, H. E. Laht, I. Urklin, I. 
V. Golovneva ş.a. [1, p. 17]. 
În acelaşi timp, practic, nu au fost studiate conţinutul şi structura imaginii profesorilor din diver-
se IÎS (de profi l diferit), în special, a profesorilor din IÎSM.
Imaginea profesorului IÎSM este caracteristica integrală, complexă, care include în sine totali-
tatea trăsăturilor individuale externe şi interne, de personalitate şi profesionale ale CDU, ce contribuie 
la efi cacitatea activităţii pedagogice.
Trăsătura psihică este acel concept care evidenţiază aceste însuşiri sau particularităţi relativ sta-
bile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În practica de cercetare a personalităţii, trăsăturile, 
în calitate de constructe psihologice, au fost teoretizate şi operaţionalizate în mod divers, în funcţie 
de modelul de la care s-a pornit. Cu regret, în psihologia personalităţii şi în cea socială s-a ajuns la o 
intesifi care a disputelor pro sau contra utilităţii trăsăturilor şi mai puţin la o clarifi care a structurii şi a 
modului lor de funcţionare. Deoarece trăsăturile sunt întotdeauna refl ectate în comportament, ele sunt 
mult mai adecvate scopurilor cercetării decât alte tipuri de concepte. 
Rezultatele obţinute s-au supus apoi analizei factoriale, cu scopul de a determina care trăsături 
variază în comun. Această procedură am realizat-o în scopul cercetării percepţiei sociale a profeso-
rului IÎSM. 
Un termen care numeşte o trăsătură implică o interpretare a comportamentelor observate şi are 
funcţia de a descrie o persoană în contextul comportamentului şi al relaţiilor cu alte persoane.
Trăsăturile personalităţii profesorului sunt dimensiunile structurale specifi ce ale personalită-
ţii, ce se formează în calitate de constructe psihologice personale şi reprezintă esenţa personalităţii 
profesorului. N. Mitrofan consideră că principala trăsătură a personalităţii profesorului este vocaţia 
pedagogică  [4, p. 32-37].
Materiale şi metode. În total au fost supuşi cercetărilor circa 1036 de subiecţi experimentali din 
învăţământul superior medical (tab. 1).

255
Tabelul 1 
Caracteristicile de bază ale selectării subiecţilor experimentali
Nr. Caracteristica 
selecţiei
Cantitatea selecţiei                 
Tehnica  de  cercetare
I.
LE I
659 studenţi
1.
GE 1.1. - stud. an. II
206 
Ancheta „Cadrul didactic universitar real şi ideal în 
imaginea studentului”
2.
  GE 1.2. - stud. an. II
103
Tehnica „Orientările valorice” a lui V. A. Iadov
3.
GE 2.1. – stud. an. VI
80
Inventarul de analiză a personalităţii profesorului 
(I.A.P.P.)
4.
GE 2.2. – stud. an. VI
150
Proba „Trăsăturile negative frecvent întâlnite la 
profesorul IÎSM”
5.
GE 3 – stud. an. II, III
120
Proba „Trăsăturile pozitive şi negative ale 
personalităţii profesorului IÎSM”
II.
LE II
377 profesori
1.
GE 4 - CDU
136
Ancheta „Trăsăturile necesare şi importante ale 
personalităţii profesorului  ideal al IÎSM”
2.
GE 5 - CDU
74
Chestionarul „Trăsăturile personalităţii (după R. 
Meili)”
3.
GE 6 - CDU
67
Tehnica „Orientările valorice” a lui V. A. Iadov
4.
GE 7 - CDU
100
Proba „Trăsăturile pozitive şi negative ale 
personalităţii profesorului IÎSM”
Notă: Abrevieri: LE – lot experimental; GE – grup experimental; CDU – cadre didactice universitare.
În tab. 1 sunt prezentate caracteristicile de bază ale selectării subiecţilor experimentali şi tehni-
cile de cercetare ce au fost utilizate în experiment.
Rezultate. Am stabilit că la multe cadre didactice universitare din sfera medicală le lipseşte una 
din cele mai importante trăsături ale personalităţii – altruismul, el fi ind sistemul de orientări valorice 
ale personalităţii, în cadrul căruia motivul principal şi criteriul de apreciere morală sunt interesele 
altei persoane sau ale comunităţii sociale. Altruismul este opus noţiunii de egoism, pentru care ideea 
centrală este dezinteresul ca activitate umană orientată nepragmatic, realizată în interesul altor oa-
meni şi care nu presupune recompensare [5, p. 35]. 
Altruismul este o trăsătură absolut necesară viitorului medic, de aceea CDU, ce activează în 
IÎSM trebuie să-şi dezvolte indiscutabil această dimensiune complexă a personalităţii pentru a o putea 
transmite viitorilor medici.
Tabelul 2
Frecvenţa evaluării profesorului real în imaginea studenţilor IÎSM (%)
Nr.
Trăsăturile personalităţii
Frecvenţă
P ± m 
1.
Inteligenţă
43
53,8 ± 7,6
2.
Disciplină de muncă
33
41,3 ± 8,6
3.
Erudiţie
19
23,8 ± 9,8
4.
Cultură generală
32
40,0 ± 8,7
5.  Principialitate
46
57,5 ± 7,3
6.
Tact pedagogic
33
41,3 ± 8,6
7.
Exigenţă
43
53,8 ± 7,6
8.
Colaborare
29
36,3 ± 8,9
9.
Măiestrie pedagogică
26
32,5 ± 9,2
În continuare, ne-am propus să facem o comparaţie a trăsăturilor personalităţii profesorului real 
evaluate de către studenţi şi profesori. Din datele obţinute (GE 2.1.) şi (GE 4) constatăm că doar 6 tră-
sături pot fi  comparate, fi indcă le confi rmă ambele rezultate; prin comparaţie au fost stabilite diferenţe 

256
statistice semnifi cative la majoritatea trăsăturilor, însă numai la tact pedagogic (p > 0,05) studenţii şi 
profesorii au avut opinii asemănătoare.
Tabelul 3
     Trăsăturile personalităţii profesorului real în viziunea studenţilor şi CDU  
Nr.
Trăsăturile personalităţii
Studenţi (GE 2.1.)
CDU (GE 4)
P1 ± m1 (%)
P3 ± m3 (%)
1.
Inteligenţă
53,8 ± 7,6
78,7 ± 4,0
2.
Disciplină de muncă
41,3 ± 8,6
62,5 ± 5,3
3.
Erudiţie
23,8 ± 9,8
63,2 ± 5,2
4.
Cultură generală
40,0 ± 8,7
61,8 ± 5,3
5.
Tact pedagogic
41,3 ± 8,6
51,5 ± 6,0
6.
Măiestrie pedagogică
32,5 ± 9,2
73,5 ± 4,4
Diferenţe statistice semnifi cative au fost înregistrate la variabilele inteligenţă, la profesori va-
loarea ei fi ind cu circa 25% mai mare decât la studenţi; disciplină de muncă - la profesori cu 21,2% 
mai mult decât la studenţi; erudiţie – la profesori cu 39,4% mai mult decât la studenţi; cultura gene-
rală – cu circa 22%, măiestrie pedagogică –  cu 41,0% (tab. 3). 
Analizând datele din fi g. 1, observăm că opinia studenţilor şi a CDU în ceea ce priveşte imaginea 
profesorului real al IÎSM diferă semnifi cativ, cu excepţia tactului pedagogic.
53,8
78,7
41,3
62,5
23,8
63,2
40
61,8
41,3
51,5
32,5
73,5
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Ta
ct 
ped
ago
gic
Studenţi
Profesori
Figura 1. Valorile medii ale trăsăturilor personalităţii profesorului real 
în imaginea studenţilor şi CDU (GE 2.1. şi GE 4)
Astfel de trăsături ca: inteligenţa, disciplina de muncă, erudiţia, cultura generală şi măiestria 
pedagogică au fost evaluate de profesori şi studenţi diferenţiat, însă este evident că ele formează ima-
ginea reală a CDU din sfera medicală. 
Discuţii şi concluzii. Am stabilit că percepţia socială a studenţilor de la USMF „N. Testemiţa-
nu” la ultimii ani de studii este mai cuprinzătoare, ei apreciind cu mult mai profund adevărata imagine 
a profesorului din învăţământul superior medical, pe când studenţii din primii ani de studii nu conşti-
entizează imaginea reală, ei apreciind subiectiv trăsăturile personalităţii CDU. Astfel de trăsături ca: 
principialitatea, inteligenţa, exigenţa, criticismul, tactul pedagogic, disciplina de muncă şi cultura 
generală sunt apreciate de ei mai înalt decât studenţii anului II de studii.
Privind imaginea reală a CDU ale IÎSM, am stabilit că GE 3 percep ca trăsături caracteristice 
pozitive bunătatea, toleranţa şi sensibilitatea (100,0%), fapt ce demonstrează tabloul predominant 
pozitiv al profesorilor din sfera medicală, aceste dimensiuni ale personalităţii fi ind absolut necesare 
şi importante pentru un profesor, care pregăteşte viitori medici.
Valoarea trăsăturilor exigenţă şi  severitate la GE 3 a constituit circa 82%, ceea ce vorbeşte 
despre faptul că CDU din sfera medicală îşi pot gestiona în mod serios activitatea profesional-peda-
gogică şi au cerinţe înalte, în primul rând, faţă de sine şi faţă de studenţi.
În cadrul factorizării opiniilor diferitor GE privind „Portretul  personalităţii profesorului real 

257
al IÎSM” au fost determinate 4 componente principale, numiţi factori ai trăsăturilor personalităţii 
profesorului real
1. Extraversiune socialăAcest factor indică intensitatea interacţiunilor interpersonale; nivelul 
de activism al personalităţii; necesitatea în stimularea externă; capacitatea de a se bucura de viaţă; 
optimismul şi sociabilitatea persoanei. El este determinat de următorii descriptori: sociabilitate, cola-
borare, principialitate, criticism.
2. Deschidere spre experienţăAcesta măsoară activismul în căutarea experienţei noi şi sta-
bilirea valorii experienţei proprii; deschidere spre noi interese; fl exibilitatea gândirii: creativitate, 
originalitate; răbdare faţă de lucrurile neobişnuite şi interes pentru cercetarea lor. Factorul dat este 
prezentat de descriptorii: inteligenţăcultură generalăiniţiativăfermitate.
3. Atitudine binevoitoareMăsoară calitatea atitudinii omului faţă de alţi oameni pe toată durata 
acestor relaţii, de la susţinerea afectivă, grija faţă de ceilalţi şi altruism la polul pozitiv al dimensiunii 
până la indiferenţa faţă de ceilalţi, egoism, ură, sentimente şi acţiuni la polul negativ. Acest factor este 
prezentat de descriptorii: altruism, nobleţe, generozitate, sinceritate, cinste, tact pedagogic, măiestrie 
pedagogică.
4. Conştiinciozitate sau voinţă orientată spre autorealizare. Măsoară nivelul de corectitudine, 
seriozitate şi scrupulozitate în organizarea activităţii sale, de asemenea şi perseverenţa şi motivaţia 
individului în comportamentul bine orientat spre scop, străduinţa, autodisciplina (autocontrolul), exi-
genţa faţă de sine şi faţă de alţi oameni, punctualitatea, acurateţea etc.
Acest factor este prezentat prin descriptorii: corectitudine, autocontrol, disciplină de lucru, per-
severenţă, exigenţă, fermitate, bogăţie spirituală, demnitate personală. Conştiinciozitatea are tendin-
ţa să se apropie semantic de „autoactualizare”, de aceea noi îi atribuim şi această conotaţie.
Din descriptorii prezentaţi pentru acest factor, am putea atribui factorului autoactualizării urmă-
toatele trăsături ale personalităţii: bogăţie spirituală şi demnitate personală.
Tabloul complet de distribuire a rezultatelor arată ierarhia menţionării trăsăturilor personalităţii 
profesorului real al IÎSM la cele trei GE: GE 1.1., GE 2.1. şi GE 5 potrivit rezultatelor care au stat la 
baza creării acestui model (tab. 4).
Tabelul 4
    Portretul personalităţii profesorului real al IÎSM în imaginea diferitor GE (%)
Nr.
Trăsăturile personalităţii
Studenţi
Anul II (GE 1.1.)
Studenţi
Anul VI (GE 2.1.)
C.D.U.
(GE 5)
Abs.
(%)
Abs.
(%)
Abs.
(%)
1.
Principialitate
5
15,2
46
57,5
-
-
2.
Inteligenţă
5
15,8
43
53,8
31
41,9
3.
Exigenţă
5
14,3
43
53,8
-
-
4.
Criticism
5
15,1
38
47,5
-
-
5.
Tact pedagogic
6
16,2
33
41,3
47
63,5
6.
Disciplină de muncă
4
11,6
33
41,3
-
-
7.
Cultură generală
6
16,7
32
40,0
-
-
8.
Sociabilitate
7
21,5
30
37,5
42
56,7
9.
Colaborare
7
22,6
29
36,3
-
-
10.
Corectitudine
8
23,9
26
32,5
44
59,4
11.
Măiestrie pedagogică
6
17,7
26
32,5
-
-
12.
Demnitate personală
7
19,9
25
31,3
-
-
13.
Iniţiativă
7
19,1
25
31,3
-
-
14.
Fermitate
7
19,3
23
28,8
22
48,6
15.
Sinceritate, cinste
9
27,8
14
17,5
45
60,8
16.
Nobleţe, generozitate
9
27,8
10
12,5
43
58,1
17.
Perseverenţă
6
18,3
22
27,5
-
-
18.
Autocontrol
6
17,7
22
27,5
31
41,9
19.
Altruism
8
26,4
3
3,8
-
-
20.
Bogăţie spirituală
8
26,0
13
16,3
-
-

258
Modelul dat se apropie mult de modelul penta-factorial al personalităţii „Big Five”, descris de 
L. R. Goldberg în anul 1981 [3, p. 141-165]. Diferenţa acestui model de cel stabilit de noi constă în 
faptul că portretul nostru nu conţine factorul „neurotism – stabilitate emoţională”.
În concluzie putem afi rma că trăsăturile sunt dimensiuni structurale importante ale personalităţii 
CDU, ce se impun ca puternice determinante interne. 
Efi cienţa procesului de învăţământ în IÎSM depinde direct de imaginea socială pozitivă a perso-
nalităţii profesorului, cu toate componentele constitutive necesare.
Bibliografi e selectivă
Chelcea, Septimiu, 
1. 
Un secol de cercetări psihosociologice: 1897-1997. Iaşi, Editura „Polirom”, 2002, 
232 p. 
Creţu, R. Z.,
2. 
 Evaluarea personalităţii: modele alternativeEditura „Polirom”, Iaşi, 2005, p. 14-42.
Enciclopedie de fi losofi e şi ştiinţe umane, 
3. 
Editura „ALL EDUCATIONAL”, Bucureşti, 2004, 2007, 
p. 477-478.
Goldberg, L. R., 
4. 
Language and individual differences: The search for universals in personality lexi-
cons. In L. wheeler (Ed), Review of personality and social psychology 1981, p. 141-165. Beverly Hills, Calif.: 
Sage.
Mitrofan, N.,
5. 
 Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, Bucureşti, 1988, p. 32-37.
Степанов,  С.  С.,
6. 
  Популярная  психологическая  энциклопедия,  Изд-во  «Эксмо»,  Москва, 2005, 
672 стр.
Rezumat
Percepţia socială corectă a profesorului de către studenţi favorizează formarea  imaginii adecvate a ca-
drului didactic universitar (CDU) în viziunea studenţilor şi condiţionează reuşita instruirii şi educaţiei în IÎSM. 
Problematica percepţiei sociale şi înţelegerii personalităţii pedagogului de către studenţi a fost cercetată de psi-
hosociologii R. Pages, D. Bannister, I. Radu, S. Chelcea, A. Neculau, S. Moscovici, M. Cucelaru, V. P. Bituev, 
P. R. Gazuzo, G. G. Guseva, B. A. Eremeev, S. V. Kondratieva, H. E. Laht, I. Urklin, I. V. Golovneva ş.a.  
Prin analiza factorială a fost stabilit că portretul personalităţii profesorului real al IÎSM conţine 4 factori 
privind trăsăturile personalităţii: extraversiune socială, deschidere spre experienţă, atitudine binevoitoare şi 
conştiinciozitate.
Efi cienţa procesului de învăţământ în IÎSM depinde direct de imaginea socială pozitivă a personalităţii 
profesorului, cu toate componentele constitutive necesare.
Summary
Correct social perception of teacher from the Higher Medical Educational Institution by students leads to 
suitable image formation of universitary staff in the students vision. It conditions the instruction and education 
in the Higher Medical Institution. The perception and understanding problem of the teacher personality 
by the students, remains one of the research subject of many authors (R. Pages; D. Bannister; I. Radu; 
S. Chelcea; A. Neculau; S. Moscovici; M. Cucelaru; В. П. Битуев; П. Р. Галузо; Г. Г. Гусева; Б. А. Еремеев; 
С. В. Кондратьева; H. E. Laht; И. Урклин; И. В. Головнева; etc.).
The factorial analysis determines the following image of higher school teacher personality. It includes 
four factors: Social extraversion (SE); Openness (O); Agreeableness (A); Conscientiousness (C).
Curriculum effi ciency in the Higher Medical Education depends on the positive social image of the teacher 
personality in the student’s vision which includes at the same time the necessary constitutive component.

259
SAVANT, MEDIC, PEDAGOG DE PERFORMANŢĂ
(membru corespondent Ion Corcimaru la 70 de ani)
La 22 mai 1938, într-o familie de agricultori din satul Baraboi 
raionul Râşcani, s-a născut Ion Corcimaru, viitorul medic, savant 
şi pedagog. În anul 1955 a absolvit renumita şcoală din satul natal, 
despre care întotdeauna vorbeşte cu o deosebită mândrie şi satisfacţie 
despre profesorii săi. După absolvirea facultăţii de medicină generală a 
Institutului de Stat de Medicină din Chişinău este repartizat la spitalul 
din Pârjota, raionul Râşcani, iar peste doi ani a fost recomandat (de 
rectorul V. Anestiadi şi ministrul N. Testemiţanu) pentru a-şi aprofunda 
studiile la Institutul Central de Hematologie din Moscova. 
Teza de doctor în medicină, susţinută în anul 1966, a fost consacrată 
studierii patogeniei şi particularităţilor clinice ale Hemoglobinuriei 
paroxistice nocturne cu hemosiderinurie permanentă (boala Marchiafava-
Micheli) – o formă rar întâlnită de anemie hemolitică. Tânărul savant 
este angajat la Institutul Oncologic din Moldova, unde a activat în 
calitate de colaborator ştiinţifi c superior, secretar ştiinţifi c, şef al Secţiei hematologie, fondată de 
către dumnealui în 1968. Pe parcursul anilor, cu aportul direct al domnului I. Corcimaru Secţia 
hematologie din cadrul Centrului de transfuzie a sângelui a fost comasată cu Secţia hematologie 
de la Institutul Oncologic, s-a organizat secţia hematologie pentru copii cu hemoblastoze, au fost 
deschise două cabinete hematologice în cadrul policlinicii Institutului. În anul 1991, din iniţiativa 
ministrului Sănătăţii academicianului Gheorghe Ghidirim şi directorului Institutului Oncologic 
academicianului Gheorghe Ţîbîrnă, a fost creat Centrul de Hematologie al Institutului Oncologic. În 
aşa mod au fost centralizate tratamentul la toate etapele şi dispensarizarea pacienţilor cu maladii ale 
sistemului hematopoietic din republică. Centrul îndeplineşte funcţii organizatorice şi metodice pentru 
asistenţa hematologică, concomitent funcţionând ca bază ştiinţifi că şi pedagogică în vederea instruirii 
studenţilor, rezidenţilor USMF şi a perfecţionării medicilor. 
Investigaţiile sale au stat la baza tezei de doctor habilitat în medicină, pe care a susţinut-o 
cu succes la Centrul de Hematologie al Academiei de Ştiinţe Medicale din Moscova. La iniţiativa 
Dumnealui, în 1991 s-a creat Catedra hematologie şi terapie de campanie, la care prin concurs a fost 
ales şef. 
Este fondator al şcolii ştiinţifi ce în domeniul hematologiei din Republica Moldova. Efectuează 
cercetări  ştiinţifi ce  privind  elaborarea  şi perfecţionarea metodelor de diagnostic şi tratament al 
limfoamelor maligne. A elaborat criteriile de diagnostic diferenţial al limfoamelor non-Hodgkin 
de alte limfadenopatii, a studiat particularităţile clinice şi morfologice ale variantelor limfoamelor 
non-Hodgkin, particularităţile de vîrstă  şi localizare primară ale acestor procese patologice. A 
elaborat şi implementat în practică tratamentul de reinducere în perioada de remisiune completă a 
limfoamelor non-Hodgkin în stadiile generalizate cu majorarea considerabilă a duratei de viaţă a 
pacienţilor. În stadiile locale ale acestor limfoame a fost implementată metoda de tratament combinat 
chimioradioterapeutic, care asigură vindecarea a 80–85% de pacienţi. 
Cercetările sale ştiinţifi ce le-a refl ectat în cca 400 de lucrări, publicate în diferite reviste, 7 
monografi i, 5 recomandări metodice pentru medici. A îndrumat 9 doctori în medicină. 
Yüklə 5,01 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   31   32   33   34   35   36   37   38   39




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə