Boli infecţioase caracteristica clinică, epidemiologică Şi de laborator a botulismului de tip b la adulţI În republica moldova constantin Andriuţă, Iulita Botezatu, Irina Rusu, Tiberiu Holban, Gheorghe Plăcintă, Lilia Baba



Yüklə 0,58 Mb.
səhifə2/7
tarix05.05.2017
ölçüsü0,58 Mb.
1   2   3   4   5   6   7
PARTICULARITĂŢILE GRIPEI A H1N1

Valentina Potîng-Raşcov, Tiberiu Holban, Stela Cojocaru, Liviu Iarovoi, Irina Rusu

Catedra Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală


Summary

Peculiarities of influenza A (H1N1)

This article elucidated the clinical, epidemiological and laboratory features of influenza A H1N1 in 71 patients treated in the „Toma Ciorbă” Clinical Infectious Diseases Hospital during the spike period of the current pandemics.


Rezumat

În acest articol sunt elucidate aspectele clinice, epidemiologice şi de laborator ale gripei A H1N1 la 71 pacienţi aflaţi la tratament în IMSP SCBI „Toma Ciorbă” în perioada de ascensiune a actualei pandemii.


Actualitatea

Gripa A H1N1 este o infecţie printr-un virus, care rezultă din fenomenele de recombinări plecând de la virusurile porcin, uman şi aviar, dar care se transmite acum de la om la om. Acest virus este diferit de virusul de gripă sezonieră, de origine umană care circulă de obicei. Răspândită pe întregul glob pământesc apare endemic sau epidemic. Nici-o ţară şi nici-un continent nu s-a dovedit a fi la adăpost de „atacul” virusului gripei A H1N1. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) 214 ţări şi teritorii administrative din lume au raportat cazuri confirmate de gripă pandemică, inclusiv 18.001 decese.

În bolile infecţioase există fenomenul de „aisberg”, adică cazurile manifeste clinic constitue doar o parte, mai mică sau mai mare. Se estimează că la 20-30% din populaţia infectată cu noul virus gripal maladia evoluează în forme subclinice, cea ce prezintă un pericol epidemic important.

Din cele menţionate considerăm necesare analiza experienţei acumulate în actuala epidemie şi aprecierea particularităţilor evolutive ale gripei A H1N1, pentru a fi pregătiţi pentru o altă inevitabilă epidemie.



Obiectivele lucrării

Scopul studiului a fost de a analiza în detalii, de a evalua anumite aspecte clinice, epidemiologice, de diagnostic ale gripei A H1N1 în perioada epidemică şi de a aprecia posibilităţile şi corectitudinea tratamentului aplicat.


Materiale şi metode

Au fost supravegheaţi 71 pacienţi aflaţi la tratament în IMSP SCBI „Toma Ciorbă” în lunile august-decembrie anului 2009. Diagnosticul gripei A H1N1 a fost stabilit în baza datelor clinice, epidemiologice şi confirmate în toate cazurile prin determinarea ARN specific în testul PCR.


Rezultatele obţinute şi discuţii

Toate grupele de vârsta sunt la fel de expuse riscului de contaminare cu virusul AH1N1. Conform datelor obţinute în urma acestui studiu a fost stabilit că vârsta celor afectaţi a variat de la 18 la 85 ani. Numărul cel mai mare de pacienţi a survenit în grupul de vârstă 21-50 ani. Ponderea persoanelor de gen masculin 38 (53,5%) a prevalat asupra celor de sex feminin 33 (46,5%).

Doar în 21% a fost stabilit un contact epidemiologic cu persoane bolnave. Posibila infectarea a avut loc în perioada de 3-10 zile până la apariţia primelor semne clinice. În ancheta epidemiologică a primelor cazuri de gripă A H1N1 o importanţă considerabilă se atribuia sosirii în Moldova din ţările cu cazuri ale acestei infecţii oficial înregistrate. Anamnesticul epidemiologic a inclus sosirea din Rusia – 6; Ucraina – 2; Bulgaria – 2; Portugalia, Ungaria, România şi Spania la căte un 1 pacient corespunzător. A fost suspectată contactarea infecţiei în colectivul de serviciu la 10 (14,1%) pacienţi, iar cazuri familiale au fost 5 (7,1%). Lucrători medicali în grupul supravegheat au fost 6 (8,5%) pacienţi.

Simptomele noii gripe A(H1N1) au fost, în majoritatea cazurilor, aceleaşi ca cele ale gripei sezoniere. În toate cazurile boala a debutat printr-un sindrom de intoxicaţie, intensitatea căruia corela cu ascensiunea febrilă: 43 pacienţi - (37- 38C); la 20 - (38,1-39 C); la 8 - (39,1-40,2 C).



Manifestările clinice pot varia de la o boală non febrilă cu sindrom cataral uşor pronunţat la o infecţie asemănătoare cu gripa sezonieră, până la o pneumonie virală rapid progresivă cu instalarea sindromului de detresă respiratorie acută. Frecvenţa principalelor sindroame şi semne clinice este prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1. Frecvenţa manifestărilor clinice în gripa A H1N1


Numărul pacienţilor

absolut

%

Frecvenţa semnelor clinice

de intoxicaţie

Durere în globii oculari

8

11,3

Artralgii difuze

9

12,7

Somnolenţă

20

28,2

Anorexie

20

28,2

Mialgii

30

42,3

Cefalee intensă

46

64,8

Astenie pronunţată

55

77,5

catarale

Dispnee

13

18,3

Dureri retrosternale

9

12,7

Dureri în găt

36

52,1

Tuse seacă

59

84,5

Rinită

5

7

dispeptice

Diaree

5

7

Vome repetate

20

28,2

Greţuri

20

28,2

Durere în abdomen

9

12,7

Din datele obiective merită o deosebită atenţie următoarele modificări, care de altfel nu sunt specifice şi pot fi determinate atât în gripa A H1N1, cât şi în alte infecţii respiratorii virale acute.



Tabelul 2. Datele clinice obiective în gripa A H1N1



Semnul clinic


Numărul pacienţilor

Injectarea vaselor sclerelor

12 (16,9%)

Paliditatea tegumentelor

28 (39,4%)

Hiperemia şi granulaţii ale mucoasei faringelui

54 (76,1%)

Raluri difuze

24 (33,8%)

Respiraţie aspră

38 (53,5%)

Tahicardie

16 (22,5%)

Hepatomegalie

35 (49,3%)

Severitatea gripei A H1N1 variază de la caz la caz şi depinde de următorii factori:



  • starea generală a organismului (regimul alimentar, starea psiho-emoţională, suprarăcirea, vârsta);

  • prezenţa unor afecţiuni cronice (cardiovasculare, bronho-pulmonare, renale, diabet, anemii, obezitatea);

  • sarcina (sporeşte riscul de avort şi naştere prematură, dar şi riscul matern pentru formele grave);

  • tratamente imunosupresoare (corticoterapie, radioterapie, chimioterapie) sau HIV infecţia.

În grupul supravegheat prezenţa la 28 (39,4%) pacienţi a patologiilor cronice şi la 1 (1,4%) a infecţiei HIV/SIDA au influenţat o evoluţie severă a gripei. Gradul de severitate al bolii a fost stabilit luând în consideraţie acuzele, datele clinice şi de laborator. Ca indicatori ai gravităţii au servit: hipertermia, pierderea conştiinţei, prezenţa sindromului convulsiv şi a vomelor, dereglările severe ale somnului, insuficienţa respiratorie, apariţia erupţiilor hemoragice. La pacienţii supravegheaţi infecţia gripală a avut o evoluţie uşoară - 9 (12,8%), medie - 48 (67,8%), gravă - 14 (19,7%).

Pneumonia a fost una din complicaţiile frecvente în gripa A H1N1. Fiind suspectată la o examinare clinică primară la 41 din pacienţi, a fost confirmată radiologic la 19 din ei, ce au alcătuit 26%. Pneumonia în gripă de geneză virală s-a caracterizat prin agravarea stării generale în a 3-5 zi de la debutul maladiei, cu progresare în 24 ore şi cu evoluţie rapidă spre detresă respiratorie acută. Sindromul de detresă respiratorie a adultului este insufucienţa respiratorie acută cu edem pulmonar acut necardiogen, cauzat de creşterea permiabilităţii alveolo-capilare prin mecanism lezional şi care evoluează cu hipoxemie severă şi transudat alveolar. Principalele criterii în stabiliriea acestui sindrom au fost:



  • Tahipnee mai mult de 30r/min;

  • Saturaţia O2 mai mică de 90%;

  • Opacităţii pulmonare în 2 cadrane şi mai mult;

  • Rezistenţă la oxigenoterapie.

Analiza generală a sângelui periferic în forma comună de gripă s-a caracterizat prin leucopenie cu neutropenie (2,5-3,5 mii) la 14(19,7%) pacienţi şi limfocitoză moderată (38-68%) la 16 (22,5%) pacienţi. În formele severe s-a instalat rapid leucocitoza cu neutrofilie (9,4 – 18,2 mii) la 11 (15,5%) pacienţi şi valori VSH crescute (20-50 mm/oră) la 37 (52,1%) pacienţi.

Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR) a prezentat testul de laborator disponibil pentru confirmarea infecţiei cu virusul gripal tip A H1N1 în toate cazurile şi a permis efectuarea diagnosticului diferenţial cu unele cazuri de gripa sezonieră.

Pulsoximetria a fost utilizată pentru evaluarea iniţială a pacienţilor cu insuficienţă respiratorie la momentul prezentării şi pentru monitorizarea saturaţiei cu oxigen pe parcurs.

Tuturor pacienţilor le-a s-a administrat tratamentele: igieno-dietetic (izolarea şi repaus la pat până la normalizarea temperaturii corpului şi 2-3 zile de apirexie; alimentaţia calorică, suficientă conform vârstei, bogată în vitamine; aportul sporit de lichide în corespundere cu vârsta şi toleranţa) şi patogenetic (remedii antipiretice-analgetice; antitusive şi expectorante; antihistaminice şi remedii imunomodulatoare). Tratamentul antiviral a constat în administrarea preparatului Oseltamivir, un inhibitor de neuraminidază, eficient în tratamentul gripei de tip A şi B. Astfel doza de 75 mg a fost administrată 67 (94,3%) pacienţi, iar 150 mg ( recomandată în cazurile severe) - la 4 (5,7%) pacienţi. Nu în toate cazurile tratamentul etiotrop a fost iniţiat în primele 48 ore de la apariţia primelor semne clinice, cea ce se explică prin adresarea tardivă a pacienţilor. Durata recomandată tratamentului de 5 zile a fost respectată la majoritatea pacienţilor. Numai 3 (4,2%) din pacienţi au beneficiat de acest tratament timp de 10 zile, datorită evoluţiei severe a maladiei şi lipsei efectului terapeutic.

În cazurile medii şi severe s-a apelat la administrarea antibioticelor. Cele mai solicitatate au fost preparatele: amoxacilina, ceftriaxona, cepima şi azitromicina (ătât în terapie unică, cât şi combinată). Oxigenarea sângelui arterial a fost menţinută în cazurile grave la nivelul de peste 90%.

Durata aflării în staţionar la 54 (76%) din pacienţi a constituit 5 -7 zile, confirmând faptul că în majoritatea cazurilor gripa durează o săptămână. În celelalte situaţii perioada aflării în staţionar s-a prelungit la 12 zile, fiind condiţionată de dezvoltarea complicaţiilor. Decese în lotul supraveg


Concluzii

  1. Gripa A H1N1 prezintă o problemă importantă de sănătate prin nivelul înalt al morbidităţii;

  2. Gripa A H1N1 la pacienţii incluşi în studiu s-a prezentat prin complexitatea manifestărilor clinice caracteristice şi date hematologice tipice, evoluând în majoritatea cazurilor prin forme medii;

  3. Prezenţa unor afecţiuni cronice, obezitatea, sarcina, tratamentele imunosupresoare şi HIV infecţia au cauzat o evoluţie severă prin dezvoltarea pneumoniei şi sindromul de detresă respiratorie.


Bibliografie

1. Anexa nr.1 la Ordinul MS RM nr. 119 din 30.04.2009 “Recomandări provizorii privind infecţia cu Virusul Gripal Nou A(H1N1): etiologia, epidemiologia, tabloul clinic, definiţia de caz standard, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia”.

2. Beyer WE. Heterogeneity of case definitions used in vaccine effectiveness studies--and its impact on meta-analysis. Vaccine. 2006 Nov 10;24(44-46):6602-4.

3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) Bacterial coinfections in lung tissue specimens from fatal cases of 2009 pandemic influenza A (H1N1)—United States, May-August 2009. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2009;58(38):1071-1074.

4. CDC. „Swine Influenza (Flu)”. Centers for Disease Control and Prevention.  Accessed April 28, 2009.

5. Chris Ayres, Mexico outbreak traced to 'manure lagoons' at pig farm, The Times, 28 avril 2009.

6. Harper SA, Bradley JS, Englund JA, File TM, Gravenstein S, Hayden FG et al. Seasonal influenza in adults and children--diagnosis, treatment, chemoprophylaxis, and institutional outbreak management: clinical practice guidelines of the Infectious Diseases Society of America.. Clin Infect Dis (2009), 48 (8): 1003-32.

7. info'pandémie grippale: par le site interministériel francais et raitant des menaces pandémiques grippales.

8. From MedscapeCME Infectious Diseases Treatment: An Expert Interview With Anne Moscona, MD CME/CE Posted: 03/22/2010.

9. McNeil DG Jr. U.S. “Declares Public Health Emergency Over Swine Flu”. New York Times. April27,2009. 10. Recommandation de l'Afsset pour les entreprises, 11 juin 2009.

11. Rello J, Rodriguez A, Ibanez P, et al. H1N1 Semiciuc Working Group Intensive care adult patients with severe respiratory failure caused by Influenza A (H1N1) in Spain, September 11, 2009. Crit Care 2009;13(5).

12. Rodriguez WJ, Schwartz RH, Thorne MM. Evaluation of diagnostic tests for influenza in a pediatric practice. Pediatr Infect Dis J. 2002 Mar;21(3):193-6.

13. Rothberg M, Bellantonio S, Rose D. Management of influenza in adults older than 65 years of age: cost-effectiveness of rapid testing and antiviral therapy.. Ann Intern Med (2003) 139 (5 Pt 1): 321-9.

14. Rothberg MB, Haessler SD, Brown RB. Complications of viral influenza. Am J Med 2008;121(4):258-264.

15. Seth J. Sullivan, MD, Robert M. Jacobson, MD, Walter R. Dowdle, PhD, and Gregory A. Poland. 2009 H1N1 Influenza Mayo Clin Proc. 2010 January; 85(1): 64–76.

16. Treanor JJ. Influenza virus. In: Mandell GL, Bennett JE, Dolin R, editors. , eds. Mandell, Douglas, and Bennett's Principles and Practice of Infectious Diseases 6th ed.Philadelphia, PA: Elsevier Churchill Livingstone; 2005:2060-2085.

17. UAE bans import and sale of pork ’as a precaution against swine flu’, Gulf News.

18. World Health Organization. „Influenza-like illness in the United States and Mexico. WHO Epidemic and Pandemic Alert and Response.”  Accessed April 27, 2009.

19. WHO. Swine Influenza Frequently Asked Questions. World Health Organization.  Accessed April 27, 2009.

20. WHO Clinical Management Guidelines for Human infection with Pandemic (H1N1), 2009:

21. WHO Guidelines for Pharmacological Management of Pandemic (H1N1) 2009 Influenza and other Influenza Viruses:




PARTICULARITĂŢILE GRIPEI DE TIP A(H1N1) LA COPII

Ludmila Serbenco, Galina Rusu, Diana Pruneanu, Irina Bunescu,

Tamara Ţurcanu, Kiskin Nicolae

Catedra de Boli infecţioase la copii USMF ¨Nicolae Testemiţanu¨

IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii Nr1
Summary

Peculiarities of influenza A(H1N1) in cildren

The authors present a retrospective study on a group of 88 patients with H1N1 influenza during the eruption in November-December, 2009. It examined the evolution pandemic flu clinic in terms of age, clinical forms, complications and conducting age compliance with antiviral therapy in children.


Rezumat

Autorii prezintă un studiu retrospectiv pe un lot de 88 bolnavi cu gripă A(H1N1) în perioada din lunile noiembrie – decembrie, anul 2009. S-a analizat evoluţia clinică a gripei pandemice în funcţie de vîrsta, forme clinice, complicaţii şi efectuarea terapiei antivirale în corespundere cu vîrsta copiilor.


Actualitatea

Gripa este una din cele mai importante viroze respiratorii, care înregistrează cele mai mari rate de îmbolnăviri grave, complicaţii severe şi decese.Virusul gripal se multiplică la nivelul celulelor mucoasei respiratorii şi implică participarea unor enzime nespecifice ceea ce condiţionează mutaţii virale de tip - ¨drift antigenic¨. Schimbările aparute atît în structura internă (ARN) cît şi externă a aşezărilor spaţiale a celor 2 antigene face ca virusul gripal să apară ca nou, nerecunoscut de anticorpii din populaţie ceea ce poate servi ca punct de plecare pentru noi pandemii cu acest virus.

Receptivitatea faţă de gripă este universală. Infectarea şi îmbolnăvirea se produce mai întîi la adulţi apoi la copii. Copii mici deobicei se imbolnăvesc de la maturi. Se cunoaşte că copiii în primele luni de viaţă sînt mai puţini receptivi, datorită imunităţii obţinute de la mamă.Însă dacă la mamă lipsesc anticorpii atunci devin receptivi la gripă chiar şi nou-nascuţii.

Monitorizînd situaţia epidemiologică din RM de către organele de supraveghere de stat a sănătaţii publice din 21.05.09 şi pînă la 10.01.2010 au fost confirmate 2632 de cazuri de gripă de tip nou A(H1N1) din 5884 de investigaţii a probelor, prelevate de la persoane bolnave şi suspecte la boală.Conform acestor date s-au înregistrat 35 decese. În primele zile ale anului 2010 în republică s-au înregistrat 4308 cazuri de IRA, 2320 de cazuri de gripă confirmate clinic, 759 pneumonii acute, inclusiv 1058 (24,5%) IRA şi gripă 1483 (63,9%) în municipiul Chişinău.



Scopul lucarii

S-a efectuat studiu asupra particularităţilor clinice şi evolutive a gripei A (H1N1) la sugari şi la copii mai mari.


Materiale şi metode

Studiul s-a axat pe un lot de 88 bolnavi în vîrstă de la 1 lună 1 săptămînă pînă la 12 ani cu gripa A(H1N1) trataţi în Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase la Copii şi Spitalul Clinic Municipal pentru Copii Nr1 în lunile noiembrie –decembrie, anul 2009.

Diagnosticul clinic al gripei A(H1N1) a fost stabilit în baza datelor epidemiologice, clinice, paraclinice (hemoleucograma, urinograma, determinarea ARN-ul virusului gripal subtipul A (H1N1) în frotiul din nazofaringe, radiografia cutiei toracice, la necesitate analiza biochimică a sîngelui şi coproculturi).
Rezultatele obţinuţe

Studiul a demonstrat că vîrsta predominant afectată includea copii de la 1- 5 ani în 44%, copii peste 5 ani în 40%, pîna la 1an -16% din ei până la 3 luni – 6 copii, după 3 luni – 7 copii. S-au îmbolnăvit predominant copii de sex masculin în 52% cazuri, iar sex femenin 48% cazuri. Din datele epidemiologice am aflat că 31% copii au frecventat grădiniţe, 28%-şcoala, 41%-nu erau organizaţi, 61% din copii au avut contact cu sursa de infecţie, iar în 39% cazuri nu s-a stabilit contactul.

Analizînd ziua bolii la internare în spital am constatat că, s-au internat în I zi de boală-25% din pacienţi, în a II zi bolii- 41% , în III zi de boală -19%, din a IV-a zi şi mai mult 15% din copiii spitalizaţi. În secţia de internare diagnosticul de gripă A(H1N1) a fost stabilit la 86% pacienţi, gripă sezonieră- 5%, IRA- 7% şi bronhopneumonie-2%. De menţionat că gripa a evoluat în forma medie la- 83%, iar gravă- 17%.

Febra s-a înregistrat aproximativ la toţi copiii până la 38,0°C la 12,5%, 38,5°C - 39,5°C la 73% de bolnavi, 39,6 - 40,1°C la 12,5% de bolnavi,la 2%-febra nu a fost. Durata febrei I-III zile la 69% pacienţi, III zile şi mai mult la 25% pacienţi, I zi doar la 6% pacienţi.Sindromul de intoxicaţie generală a mai inclus cefalee în 43% cazuri, globalgii- 17%, mialgii- 10%, astenie- 60%, fotofobie-15%. La copii pină la 1 an sindromul de intoxicaţie generală s-a caracterizat prin lipsa poftei de mîncare, somnolenţă, vome, paliditatea tegumentelor, cianoză periorală.

Tabloul clinic s-a manifestat prin sindrom respirator: tuse- 93%, rinoree-94% din pacienţi.

La 94% din copii caracteristic au fost modificările la nivelul istmului faringian cu hiperemie difuză şi apariţia granulaţiilor pe peretele posterior.

Dispneea a fost prezentă la 15% din copiii bolnavi cu vîrsta pînă la 1 an, la ceilalţi frecvenţa respiraţiei a fost în limetele normei, corespunzător vîrstei. Tirajul cutiei toracice a fost prezent doar la 4 copii.

Sindromul respirator a durat mai mult de 5 zile la 70%, mai puţin de 5 zile la 30%din cazuri. La 2 copii (2%) s-a asociat sindromul de laringotraheită stenozantă (crup de grI) cu tuse ¨lătrătoare¨, voce răguşită, dispnee inspiratorie la efort fizic.

Sindromul hemoragic s-a manifestat prin epistaxis şi s-a determinat la 2 copii(2%).

Sindromul abdominal a inclus dureri abdominale în 9,3% cazuri, vome-26% cazuri, dintre care la 9%- voma a fost după tamiflu, scaune lichide s-au observat la 17% ,de 2-3 ori pe zi (1-2 zile) dintre care la 2 copii cu incluziuni patologice.

Analizînd frecvenţa complicaţiilor la pacienţii spitalizaţi cu gripă pandemică am depistat că :boala a evoluata cu bronhopneumonie acută la 12 copii (14%), bronşita acută la 7 copii (8 %), amigdalita supurată la 5 copii (6 %), otită medie la 3copii (3 %), infecţia căilor urinare la 14 copii (16 %).

Gripa A(H1N1) la pacienţii studiaţi a evoluat pe fundal a mai multor boli concomitente: anemia fierodeficitară - 15 %, herpes simplex - 8%, pancreatită acută - 3 %, encefalopatie perinatală - 8%, enterocolită acută - 2%.

La toţi pacienţii din lotul examinat s-a depistat ARN-ul virusului gripal subtipul A (H1N1) în frotiul din nazofaringe ceea ce a permis stabilirea certă a diagnosticului clinic.

Analizînd rezultatele de laborator am constatat modificări în hemoleucogramă –leucopenie în 39%, leucocitoză în 10% din cazuri.

Tratamentul tuturor pacienţilor a inclus terapia cu Oseltamivir conform vîrstei în 100% cazuri, astfel din I zi au primit Oseltamivir 27%, din II zi- 33%, din III zi şi mai mult - 40%.

Antibioticoterapia a fost indicată la bolnavi cu complicaţii şi boli concomitente în 38% din cazuri. S-a administrat –amoxicilină, penicilină, ampicilină,amoxiclav,gentamicina, cefazolină, cefatoxim, nitrofurane.Toţi bolnavii au primit tratament conform protocolului clinic naţional “Gripa la copil”.


Concluzii 

  1. Gripa pandemică A(H1N1) din perioada noiembrie – decembrie anului 2009, a predominat la copii în vîrsta pînă la 5 ani - 59 %.

  2. Semnele toxice generale au fost moderate la majoritatea copiilor.

  3. Sindromul cataral respirator a fost prezent la toţi copiii şi s-a manifestat după a 2-a zi de la debutul bolii.

  4. La sugari gravitatea bolii a fost determinată de dispnee de tip mixt, tirajul cutiei toracice, tahipnee, insuficienţă respiratorie.

  5. Complicaţiile la sugari au fost prezente în 100% cazuri (Bronhopneumonii, Bronşite obstructive, Hepatite toxice).

  6. Sindroamele manifeste caracteristice la copiii după 1 an au fost: cataral, laringotraheită stenozantă, abdominal, hemoragic.

  7. Terapia antivirală cu Oseltamivir s-a indicat la toţi pacienţii conform vârstei în primele 48 ore la majoritatea pacienţilor.

  8. Cazuri letale nu au fost înregistrate.


Bibliografie 

  1. Galina Rusu şi coaut. Boli infecţioase la copii. Curs. Chisinău 2000, p.113- 129

  2. http://www.sanatatea.com/art/infectioase/6491-nota-privind-situatia-epidemiologica-in-republica-moldova-prin-gripa-si-infectii-respiratorii-virale-acute-si-sarcinile-pentru-perioada-imediat-urmatoare-a-anului-2010.html

  3. Protocol Naţional „Gripa la copil” , Chişinău, 2008


STUDIU CLINICO-EPIDEMIOLOGIC ÎN INFECŢIA CU VIRUSUL EPSTEIN-BARR

Constantin Spînu, Bîrca Ludmila, Rusu Galina, Viorel Prisacaru,

Stela Cornilov, Igor Spînu, V. Guriev

Centrul Naţional de Sănătate Publică, Laboratorul Virusologie Generală




Yüklə 0,58 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə