Curs semiologie partea generala


-hemoptizia foarte mare, cataclismică peste 500ml putând fi mortală prin asfixia produsă de inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragic



Yüklə 454 b.
səhifə10/12
tarix07.04.2017
ölçüsü454 b.
#13641
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

-hemoptizia foarte mare, cataclismică peste 500ml putând fi mortală prin asfixia produsă de inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragic

  • -hemoptizia foarte mare, cataclismică peste 500ml putând fi mortală prin asfixia produsă de inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragic

  • Hemoptizia trebuie diferenţiată de :

  • -epistaxis anterior sau posterior înghiţit

  • -stomatogingivoragia – gingivite, abces dentar sau amigdalian, diateze hemoragice, telangiectazii; în aceste situaţii sângele este amestecat su salivă, este neaerat şi prin scurgerea sa posterior în orofaringe provoacă tusea urmată de eliminarea de spută hemoptoică

  • -hematemeza, în care eliminarea de sânge provenit din tractul digestiv superior (varice esofagiene, ulcer, neoplasm) este precedată de dureri epigastrice, greaţă, vărsături; în acest caz sângele este maroniu, parţial digerat (zaţ de cafea), neaerat cu mucus şi resturi alimentare, are o reacţie acidă şi coagulează rapid. Frecvent hematemeza este urmată de apariţia de scaune melenice.

  • Diagnosticul de hemoptizie se stabileşte pe baza anamnezei, examenului aparatului respirator şi cardiovascular, completat de investigaţii paraclinice (examen spută, radiografii, bronhoscopii, CT).



Cauzele hemoptiziei :

  • Cauzele hemoptiziei :

  • 1. Afecţiuni respiratorii – TBC, neoplasm bronhopulmonar, pneumonie, bronşiectazie, chist hidatic, corpi străini, infarct pulmonar

  • 2. Afecţiuni cardiovasculare – valvulopatii (stenoza mitrală), edemul pulmonar acut din insuficienţa ventriculară stângă, anevrismul aortic, hipertensiunea pulmonară primitivă, hipertensiunea arterială cu valori mari, embolia pulmonară, infarctul pulmonar

  • 3. Afecţiuni hematologice – leucemii acute şi cronice, trombocitopenii severe, hemofilia

  • 4. Boli autoimune – granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture,

  • 5. Afecţiuni mediastinale – tumori

  • 6. Diverse – tratament antigoagulant, traumatisme toracice

  • DISPNEEA

  • Reprezintă o tulburare de ritm, frecvenţă şi intensitate a respiraţiei, uneori inconştientă iar alteori resimţită de pacient ca o sete de aer, respiraţie dificilă, disconfort.

  • Stimulii care cresc frecvenţa respiratorie sunt : hipoxemia, hipercapnia, acidoza, febra, hipotensiunea arterială, creşterea presiunii în capilarele pulmonare, vena cavă şi cordul drept.



Din punct de vedere al modului de apariţie dispneea poate fi:

  • Din punct de vedere al modului de apariţie dispneea poate fi:

  • -Acută: inhalare de corp străin, laringită acută la copii, pneumotorax spontan

  • -Cronică – bronhopneumopatii cronice, emfizem pulmonar, fibroze interstişiale difuze

  • -Paroxistică – apare în accese, caracteristică astmului bronşic

  • După factorii declanşatori dispneea poate fi: de efort, ortopnee, expunere la alergeni sau particule iritante.

  • După intensitate dispneea poate fi: moderată, importantă şi severă.

  • Din punct de vedere al mecanismelor fiziopatologice (dezechilibru ventilaţie/perfuzie, bloc alveolocapilar, reducerea suprafeţei de difuziune, ventilaţie hipodinamică) dispneea poate fi de tip obstructiv sau restrictiv.

  • Dispneea de tip obstructiv:

  • apare secundar obstrucţiei incomplete a căilor respiratorii mici sau mari.

  • Obstrucţia căilor respiratorii mici apare în bronşiolite, BPCO, astm bronşic şi este de tip expirator, prelungită, şuierătoare, însoţită de bradipnee.

  • Obstrucţia pe căile respiratorii mari (laringe, trahee, bronşii mari) poate fi extrinsecă (guşă plonjantă, timom, anevrism aortic, compresiune prin tumori şi adenopatii mediastinale), intrinsecă (corpi străini, edem glotic, tumori, aspiraţie de secreţii sau sânge), funcţională ( spasm glotic, paralizie corzi vocale).



Dispneea de tip restrictiv

  • Dispneea de tip restrictiv

  • -apare prin reducerea capacităţii pulmonare totale şi creşterea efortului de ventilaţie

  • -poate avea cauze:

  • -Parietale - alterarea funcţiei mecanice a complexului sterno-costal (deformaţii toracice, spondilita, torace senil, pareze ale muşchilor toracici) ; mobilitatea anormală a diafragmului (paralizie de frenic, tumori abdominale, ascită, obezitate); pleurite, fracturi costale, nevralgia intercostală

  • -Pulmonare – scăderea volumului pulmonar şi a elasticităţii pulmonare: pneumonie, bronhopneumonie, infarct pulmonar, edem pulmonar, emfizem pulmonar, fibrotorax

  • -Pleurale – pleurezii, pneumotorax

  • Cele două tipuri de dispnee se pot combina între ele, această asociere reprezentând dispneea mixtă care apare în cancerul bronhopulmonar, TBC, bronhopneumonie.

  • La aceste tipuri de dispnee ritmul şi mărimea ampliaţiilor respiratorii îşi păstrează constanţa.



În dispneile de cauză expiratorie se produc modificări ale ritmului şi amplitudinii respiraorii. Aceste tipuri de dispnee sunt :

1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə