Curs semiologie partea generala


Examenul macroscopic cuprinde: cantitate, aspect, consistenţă, culoare şi miros



Yüklə 454 b.
səhifə9/12
tarix07.04.2017
ölçüsü454 b.
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

Examenul macroscopic cuprinde: cantitate, aspect, consistenţă, culoare şi miros.

  • Cantitatea de spută :

  • Absentă – corticopleurite, boli pulmonare interstiţiale

  • Redusă – până la 200-400ml/zi – astm bronşic, traheobronşite acute incipiente, pneumonii acute la debut, TBC la debut, bronhopneumonii cronice în perioada de acalmie

  • Crescută – până la 400-500ml/zi – bronşite cronice cu bronhoree, bronşiectazii, abcese pulmonare, TBC ulcero-cavitară

  • Foarte mare – peste 500ml/zi – vomică –colecţii pleuro-pulmonare sau subdiafragmatice care se deschid în bronşii (pleurezia purulentă, abces pulmonar, chist hidatic, abces hepatic).

  • Consistenţa sputei poate fi:

  • Vâscoasă – aderă la pereţii vasului în care se colectează, datorită conţinutului mare în fibrină.

  • Fluidă, filantă – conţine mult mucus.



  • Transparenţa sputei:

    • Transparenţa sputei:

    • Sputa fluidă este de obicei transparentă

    • Sputa aerată, caracteristică edemului pulmonar acut este aerată, spumoasă , ca "albuşul de ou" bătut

    • Aspectul sputei:

    • Sputa seroasă - de obicei abundentă apare în bronşitele acute seroase; spumoasă, slab rozată este caracteristică edemului pulmonar acut datorat cel mai frecvent unei stenoze mitrale strânse sau insuficienţei ventriculare stângi ; rar pot apare prin iritaţii produse de gaze toxice (edem pulmonar acut necardiogen, toxic)

    • Sputa mucoasă – este incoloră, transparentă, de consistenţă fluidă şi apare în bronşite ; dacă există o cantitate mare de fibrină devine gelatinoasă, aderentă de vas

    • Sputa purulentă – are un aspect cremos, de culoare galbenă sau galben verzuie şi apare în cazul supuraţiilor pulmonare care drenează în bronşii

    • Sputa mucopurulentă apare în traheobronşite acute şi cronice, bronşiectazii, TBC cavitară, procese supurative cronicizate

    • Sputa sanguinolentă este sputa amestecată cu sânge roşu, curat, în cantitate variabilă ; sputa care conţine sânge de culoare închisă (care a stagnat pe căile traheobronşice) se numeşte spută hemoptoică; eliminarea de sânge franc se numeşte hemoptizie. Pot sa apară în: TBC, bronşite cronice, bronşiectazii, abces pulmonar, neoplasm bronhopulmonar, tromboembolism pulmonar, stenoză mitrală strânsă



    Culoarea sputei :

    • Culoarea sputei :

    • Albicioasă- sputele seroase sau mucoase

    • Galbenă sau galben verzuie – sputele purulente

    • Roşu aprins – hemoptizie

    • Roşu închis sau negricios – la sfârşitul hemoptiziei ("coada" hemoptiziei), infarct pulmonar

    • Ruginie sau cărămizie – pneumonia pneumococică

    • Negricioasă – antracoză

    • Verzuie – TBC cavitară, bolnavi icterici

    • Mirosul sputei:

    • în general sputa nu miroase sau are un miros fad; este fetidă în bronşiectazii, abcese pulmonare, gangrenă pulmonară (miros pestilenţial).

    • Macroscopic:

    • Sputa ruginie (cărămizie), mucofibrinoasă, vâscoasă c aracterizează pneumonia francă lobară pneumococică

    • Sputa perlată, mucoasă, redusă cantitativ, conţine dopuri opace asemănătoare unor perle, spiralele lui Curschmann, eozinofile şi cristale Charcot- Leyden – apare la sfârţitul crizelor de astm



    Sputa cu aspect de "zeamă de prune", cu miros fetid, culoare roşie-brună apare în cancerul bronhopulmonar, gangrena pulmonară

    • Sputa cu aspect de "zeamă de prune", cu miros fetid, culoare roşie-brună apare în cancerul bronhopulmonar, gangrena pulmonară

    • Sputa pseudomembranoasă conţine o mare cantitate de mucus în care plutesc fragmente solide sub formă de membrane alcătuite din fibrina coagulată care iau aspectul mulajului bronşiilor; apare în bronşite acute sau cronice severe, bronşita difterică

    • Sputa cu fragmente de ţesut pulmonar necrozat, murdară, fetidă, cu sfaceluri de aspect negricios; apare în abcesul şi gangrena pulmonară

    • Sputa numulară, o varietate de spută mucopurulentă care conţine discuri purulente galben verzui de mărimea unor monede înglobate în mucină; se întâlneşte rar în bronşite cronice, bronşiectazii

    • Vomica:

    • Reprezintă expulzia bruscă a unei cantităţi masive de spută şi apare după efort, tuse sau traumatism, însoţită de dureri toracice, dispnee, cianoză şi stare de şoc. Apare mai frecvent în abcese pulmoare, empiem, chist hidatic, abces hepatic sau subfrenic, drenate în bronşie.



    Vomica rezultată din deschiderea colecţiilor purulente se stratifică în vasul de colecţie în patru starturi :

    • Vomica rezultată din deschiderea colecţiilor purulente se stratifică în vasul de colecţie în patru starturi :

        • spumos la suprafaţă
        • mucos, ce plonjează în stratul următor
        • seros
        • grunjos prin depunere la fundul vasului de puroi şi detritus
        • HEMOPTIZIA
        • Reprezintă eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge roşu, aerat, proaspăt care provine din arborele traheobronşic şi/sau parenchimul pulmonar în cursul efortului de tuse. În timpul hemoptiziei bolnavul este palid, anxios, prezintă transpiraţii reci, dispnee, tahipnee şi uneori chiar lipotimie. Pulsul este frecvent tahicardic, iar valoarea tensiunii arteriale variază în funcţie de cantitatea hemoptiziei.
        • Din punct de vedere cantitativ se descriu:
        • -hemoptizia mică – 50-100ml- în care sângele se elimină fracţionat în accese de tuse fiecare acces fiind însoţit de eliminarea a 15-20ml sânge
        • -hemoptizia medie – 100-200ml
        • -hemoptizia mare, gravă ajungând până la 500ml




    Yüklə 454 b.

    Dostları ilə paylaş:
    1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
    rəhbərliyinə müraciət

        Ana səhifə