D După evoluţie e După timpul de dezvoltare


CS Care din afirmaţia prezentata mai jos, este eronata: a)



Yüklə 1,35 Mb.
səhifə11/14
tarix05.05.2017
ölçüsü1,35 Mb.
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14

161. CS Care din afirmaţia prezentata mai jos, este eronata:

a) ficatul poseda o dubla circulaţie

b) fluxul sanguin hepatic este de cca 1500 ml/min sau 25-30% din debitul cardiac in repaus

c) sistemul venos portal leagă 2 retele capilare

d) vena portă se formează prin unirea: venei mezenterice superioare, mezenterice inferioare si

splenice


e) axul venos-portocaval este bogat in valve ce determina modificările presionale în tot

sistemul venos port

---------------------------------------------------------------------

162. CM Pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier NU este caracteristic:

a) debut acut

b) recanalizarea venei portă, apariţia capului de meduză şi suflu specific la auscultaţie

c) emfizem subcutanat

d) coagulopatia

e) respiraţia paradoxală

---------------------------------------------------------------------



163. CS Cea mai sigură şi obiectivă metodă de diagnostic al hemoragiilor digestive superioare este?

a) fibroesofagogastroduodenoscopia

b) radiografia baritată

c) scintigrafia

d) angiografia

e) laparoscopia diagnostică

---------------------------------------------------------------------



164. CS Ce metoda poate fi folosita in tratamentul hipertensiunii portale cirogene?

a) drenajul Wirsungului

b) vagotomie tronculară

c) transplant lienal

d) deconexiunea azygo-portală

e) splenopancreatectomie stângă

---------------------------------------------------------------------



165. CS Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este?

a) pericardita congestiva

b) sindromul Budd-Chiari

c) ciroza hepatica cu baraj intrahepatic

d) cvadrifurcatia venei porte

e) tromboza venei lienale

---------------------------------------------------------------------



166. CS Pentru aprecierea stării funcţionale hepatice la pacienţii cirotici cu sindrom de hipertensiune portală se foloseşte:

a) scorul Ranson

b) indicele Algover

c) scorul Apgar

d) criteriile Child

e) scorul Glasgow

---------------------------------------------------------------------



167. CM Care din explorările de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii hemoragiei variceale?

a) testele de coagulare

b) hemoglobina

c) trombocitele

d) hematocritul

e) eritrocitele

---------------------------------------------------------------------



168. CM Condiţiile necesare pentru apariţia ascitei sunt:

a) existenta sindromului de malabsorbţie

b) prezenta icterului

c) prezenţa hipertensiunii portale cronice şi retenţia hidrosalina

d) prezenţa hipertensiunii portale acute asociata cu icter intermitent

e) hipoalbuminemie

---------------------------------------------------------------------



169. CM După care din următoarele intervenţii chirurgicale mai rar apare encefalopatia hepatica?

a) anastomoza porto-cava termino-laterala

b) anastomoza porto-cava latero-laterala

c) anastomoza spleno-renala proximala

d) anastomoza spleno-renala distala (Warren)

e) anastomiza mezenterico-cavă

---------------------------------------------------------------------



170. CM Indicaţi remediile eficiente pentru reducerea hipertensiunii portale?

a) cimetidină

b) octreotid

c) mercazolil

d) 5-ftoruracil

e) pituitrină

---------------------------------------------------------------------



171. CM Incidenţa complicaţiilor cauzate de tamponamentul cu sonda Blakemora al varicelor esofagiene sângerânde variază între da 4-9% complicaţii. Cea mai frecventa dintre ele sunt:

a) ruptura esofagului

b) obturarea traheei

c) necroza mucoasei esofagiene

d) aspiraţia

e) mediastinită

---------------------------------------------------------------------



172. CM Şunturile porto-sistemice non-selective sunt reprezentate de:

a) şuntul porto-cav termino-lateral

b) şuntul porto-cav latero-lateral

c) şuntul proximal spleno-renal

d) şuntul spleno-renal distal

e) şuntul porto-sistemic transjugular intrahepatic

---------------------------------------------------------------------



173. CM Hipertensiunea portală cirogenă prezintă următoarele complicaţii, exceptând:

a) icterul

b) hemoragia varicială esofagiană

c) hemoragia digestivă inferioară

d) exoftalmia

e) encefalopatia

---------------------------------------------------------------------



174. CM Enumeraţi cauzele de sângerare digestivă în contextul hipertensiunii portale:

a) ruperea varicelor esofagiene

b) gastropatia portal-hipertensivă

c) displazia epitelială esofagiană Barret

d) ruperea hemoroizilor secundari

e) ruperea varicelor gastrice fundice

---------------------------------------------------------------------



175. CM Care din următoarele modalităţi terapeutice pot fi folosite în stoparea hemoragiei din varicele esofagiene rupte?

a) scleroterapia endoscopică

b) rezecarea esofagului toracic plus esofagoplastie

c) sonda Sengstaken - Blakemore

d) vagotomia cu piloroplastia

e) ligatura cu inele elastice

---------------------------------------------------------------------



176. CM Criteriile clasificării Child de apreciere a stării funcţionale hepatice includ:

a) bilirubina şi albumina serică

b) ascita, tulburările neurologice

c) transaminazele, ureea, protrombina

d) glicemia, transferaza

e) starea de nutriţie

---------------------------------------------------------------------



Maladiile esofagului

177. CM „Gura esofagului" este situată:

a) la nivelul vertebrei a III cervicale

b) la distanţa de 14-17 cm de la marginea anterioară a incizivilori superiori

c) la nivelul bifurcaţiei traheei

d) la distanţa de 10-12 cm de la marginea anterioară a incizivilor inferiori

e) la nivelul vertebrei VI cervicale

---------------------------------------------------------------------



178. CM Pentru sindromului Boerhaave sunt caracteristice:

a) ruptura postemică la nivelul esofagului distal

b) mediastinită acută

c) defectul liniar de mucoasă în regiunea cardială cu hemoragie

d) defansul muscular abdominal

e) prezenţa gazului sub diafragm la radiografia de panoramă a abdomenului

---------------------------------------------------------------------



179. CM Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt:

a) îngustarea esofagului la nivelul sfincterului inferior esofagian

b) îngustări segmentare localizate pe traiectul esofagului

c) semnul „cozii de şoricel"

d) dilatare suprastenotică în formă de „pâlnie" a esofagului

e) lipsa sincronizării deschiderii sfencterului inferior esofagian cu deglutiţia

---------------------------------------------------------------------



180. CM Tratamentul dilatator оn acalazie este indicat în:

a) stadiul I al acalaziei

b) stadiul II al acalaziei

c) stadiul III al acalaziei

d) stadiul IV al acalaziei

e) toate cazurile

---------------------------------------------------------------------



181. CM Tratamentul chirurgical al acalaziei are următoarele obiective:

a) cardiomiotomia extramucoasă

b) crurorafia posterioară

c) vagotomia tronculară

d) fundoplicaţia

e) rezecţia de esofag

---------------------------------------------------------------------



182. CM Numiţi mecanismele ce împiedică refluarea conţinutului gastric în esofag:

a) contracţiile tonice ale sfincterului inferior esofagian

b) gradientul dintre presiunea toracică şi cea abdominală

c) reflexul deschiderii cardiei la deglutiţie

d) unghiul Hiss

e) valva Gubarev

---------------------------------------------------------------------

183. CM Ulcerul peptic esofagian poate fi asociat cu:

a) refluxul gastroesofagian

b) herniile hiatului esofagian al diafragmului

c) brahiesofagul

d) acalazia esofagului

e) invazia de Helicobacter pilori

---------------------------------------------------------------------



184. CM Diverticulii esofagieni se identifică mai des:

a) la bărbaţi

b) la femei

c) până la 30 ani

d) după 50 ani

e) pe segmentul toracic al esofagului

---------------------------------------------------------------------



185. CM După localizare se disting diverticuli esofagieni:

a) faringoesofagieni

b) supraaortici

c) bifurcaţionali

d) epifrenici

e) cardiali

---------------------------------------------------------------------



186. CM Numiţi particularităţile distinctive ale diverticului Zenker

a) este localizat pe peretele anterior la trecerea faringelui în esofag

b) este un diverticul tracţional

c) presiunea mărită şi discordanţa contracţiilor musculare sunt cauzele formării diverticului

d) necesită diverticulectomie

e) poate fi rezolvat prin invaginare

---------------------------------------------------------------------



187. CM Pentru diverticulii bifurcaţionali sunt caracteristice:

a) ruperea în trahee

b) durerile retrosternale

c) defansul muscular abdominal

d) prezenţa semnului şnuruirii ghetelor"

e) mai des au clinică mută

---------------------------------------------------------------------



188. CM Diagnosticul diverticulilor se va stabili prin:

a) tomografie computerizată

b) radioscopia esofagului cu masă baritată

c) fibroesofagoscopie

d) pH - metrie esofagiană

e) manometrie esofagiană

---------------------------------------------------------------------



189. CM Tratamentului conservator vor fi supuşi diverticulii:

a) tracţionali

b) epifrenici

c) mici

d) fără complicaţii

e) asociaţi cu reflux gastro-esofagian

---------------------------------------------------------------------



190. CM Complicaţiile diverticulelor esofagieni sunt considerate:

a) perforaţia, penetraţia, hemoragia

b) stenoza de esofag

c) acalazia cardiei

d) fistulele

e) cancerul

---------------------------------------------------------------------



191. CM Indicaţii pentru tratament chirurgical al diverticulelor esofagieni servesc:

a) complicaţiile diverticulelor

b) diverticulii mici fără complicaţii

c) pseudodiverticulii

d) retenţia de mase ingerate în diverticul

e) diverticulii mari cu retenţie minimă de mase ingerate

---------------------------------------------------------------------



192. CM Dereglările secundare de motilitate esofagiană sunt apreciate în următoarele patologii:

a) acalazie

b) sclerodermie

c) boala Chagas

d) diabet zaharat

e) pseudoobstrucţii digestive pe fundalul neuro-miopatiilor generalizate

---------------------------------------------------------------------



193. CM Dereglări primare de motilitate esofagiană sunt definite în următoarele patologii:

a) acalazie

b) sclerodermie

c) esofagospasm difuz

d) boala Rendu-Osller

e) reflux gastro-esofagian

---------------------------------------------------------------------



194. CM Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Anderson:

a) vomismentele

b) emfizemul subcutan

c) polipneea

d) contractura abdominală

e) hemoragia

---------------------------------------------------------------------



195. CM Nu se vor aplica protocoalele conservatoare de tratament al perforaţiilor esofagiene:

a) în perforaţii de până la 24 ore

b) în perforaţii de până la 72 ore

c) în perforaţii complicate cu mediastinite ce determină starea foarte gravă a pacientului

d) în perforaţii de până la 12 ore cu emfizem subcutanat pronunţat, cu dereglări respiratorii

e) în perforaţii complicate cu pneumotorax

---------------------------------------------------------------------



196. CM. Perforaţia de esofag va fi apreciată paraclinic prin:

a) aer liber în spaţiul retroesofagian

b) aer liber sub diafragm

c) simptomul Naclerio pozitiv

d) extravazarea substanţei de contrast în spaţiul periesofagian

e) hidropneumotorax

---------------------------------------------------------------------



197. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Mackler?

a) vomismentele

b) hemoragia

c) durerea toracică joasă

d) emfizemul subcutanat cervical

e) disfagia

---------------------------------------------------------------------



198. CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Barret?

a) dispneea

b) vomismentele

c) diareea

d) emfizemul subcutanat

e) defansul muscular epigastral

---------------------------------------------------------------------



BSO

199. CS Gastrectomia totală este utilă în:

a) sindromul Dumping precoce

b) sindromul Dumping tardiv

c) ulcerul peptic recidivant cauzat de sindromul Zollingher - Ellison

d) gastrita alcalina de reflux

e) diarea postvagotomică

---------------------------------------------------------------------



200. CS Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rînd de:

a) vîrsta bolnavului

b) vechimea bolii

c) sediul si dimensiunile ulcerului

d) complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare

e) tipul operaţiei primare

---------------------------------------------------------------------



201. CS În urma cărui tip de operaţie, frecvenţa ulcerului peptic recidivant este cea mai mică?

a) gastroenteroanastomoză

b) rezecţia gastrică 2/3

c) vagotomie tronculară cu operaţie de drenaj gastric

d) vagotomie tronculară cu rezecţie gastrică economă

e) vagotomie selectivă proximală

---------------------------------------------------------------------



202. CS Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este:

a) durerile în epigastriu, greţurile, vomele

b) pirozisul

c) anorexia

d) constipaţiile

e) tahicardie

---------------------------------------------------------------------



203. CS După care din intervenţiile menţionate poate apărea gastrita alcalină de reflux ?

a) vagotomia tronculară cu piloroplastie

b) rezecţia gastrică 2/3 tip Bilroth I

c) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomie

d) vagotomia tronculară cu gastrojejunostomiă

e) oricare din procedeele citate

---------------------------------------------------------------------



204. CS Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este:

a) rezecţia economă a stomacului

b) vagotomia incompletă

c) rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal

d) gastrinoma

e) hiperparatireoidizm primar

---------------------------------------------------------------------



205. CS Excluderea gastrinomul la un bolnav ulceroş, va începe cu?

a) ultrasonografie, computertomografie

b) angiografie selectivă

c) testul cu secretina

d) dozarea gastrinei serice

e) testele secreţiei gastrice

---------------------------------------------------------------------



206. CS Ulcerul peptic recidivant este cel mai frecvent determinată de:

a) alegerea si efectuarea a interventiei chirurgicale

b) hiperparatireodism

c) gastrinom

d) infecţia cu Helicobacter pylori

e) refluxul duodeno-gastral

---------------------------------------------------------------------



207. CM Cauzele ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele, exceptând:

a) rezecţia economă a stomacului

b) gastroenteroanastomoza largă

c) evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric

d) hiperplazia celulelor parietale

e) reflux-gastrita

---------------------------------------------------------------------



208. CM Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat:

a) suturarea ulcerului perforat

b) rezecţia gastrică tip Bilroth I

c) gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega"

d) vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd

e) rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega"

---------------------------------------------------------------------

209. CM Hiperaparatiroidismul primar se manifestă prin:

a) hiperclorhidrie

b) hiperacalciemie

c) fosfaturie

d) adenomatoză endocrină multiplă

e) osteocondroză a coloanei vertebrale

---------------------------------------------------------------------



210. CM Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina:

a) este produsă de celule G din mucoasa antrului

b) este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreatic

c) nivelul seric la om sănătos este de 50 - 200 pg

d) nivelul seric la om sănătos este de 500 - 600 pg

e) se apreciază prin testul de stimulare maximă Key

---------------------------------------------------------------------

211. CM Semnele radiologice ale sindromului Dumping sunt:

a) stomac cu forma de „pâlnie"

b) refluxul duodeno-gastral

c) pasajul grăbit pe intestinul subţire

d) diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate

e) „prăbuşirea" masei baritate din stomac în jejun

---------------------------------------------------------------------



212. CM Pentru gradul I al sindromului Dumping este caracteristic:

a) intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe minге după administrarea Glucidelor

b) scăderea TA cu 10-15 mm Hg

c) ineficacitatea tratamentului conservator

d) capacitate de muncă pierdută

e) deficit de masă corporală 5 kg

---------------------------------------------------------------------



213. CM Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sunt:

a) stenoza ansei aferente

b) gastrostaza postoperatorie

c) denervarea duodenului

d) malabsorbţia intestinală

e) stenoza ansei eferente

---------------------------------------------------------------------



214. CM Pentru sindromul acut al ansei aferente sunt caracteristice:

a) stenoza gastroduodenoanastomozei

b) prezintă pericol pentru viaţa pacientului

c) apare în urma invaginatului ansei aferente

d) apare în urma cudurii ansei aferente

e) apare în urma denervării duodenului

---------------------------------------------------------------------




Yüklə 1,35 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə