D După evoluţie e După timpul de dezvoltare


d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei e)



Yüklə 1,35 Mb.
səhifə2/14
tarix05.05.2017
ölçüsü1,35 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14

d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei

e) Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei
---------------------------------------------------------------------

55.CS. Ce incizii se efectuiază în caz de panariţiu tendinos?

a) Semilunare, pe falanga distală

b) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei distale

c) Longitudinale, pe ambele suprafeţe laterale ale falangei medii şi bazale

d) Incizie longitudinală pe linia medie a suprafeţei palmare a degetului, pe toată lungimea tecii sinoviale

e) Incizii multiple transversale pe toate falangele
---------------------------------------------------------------------

56.CM. Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare:

a) Se remarcă foarte rar

b) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii

c) Este remarcat în majoritatea cazurilor

d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic

e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat
---------------------------------------------------------------------

57.CS. Ce reprezintă sepsisul?

a) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe

b) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor

c) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin

d) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin

e) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică
---------------------------------------------------------------------

58.CS. Ce reprezintă septicopiemia?

a) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin

b) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică

c) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe

d) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa microorganismelor

e) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin
---------------------------------------------------------------------

59.CM. Care afirmaţii caracterizează corect sepsisul?

a) Clinic se manifestă în acelaşi mod deşi agenţii microbieni provocători pot fi diferiţi

b) Sepsisul nu are perioada de incubaţie

c) Tabloul clinic al sepsisului depinde de tipul agentului microbian provocător

d) Sepsisul reprezintă un proces sistemic

e) Perioada de incubaţie în sepsis este scurtă (<24 ore)
---------------------------------------------------------------------

60.CM. Pentru diagnosticul sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) se utilizează următoarele criterii:

a) Nivelul leucocitelor în sânge

b) Tensiunea arterială sistolică

c) Temperatura corpului

d) Frecvenţa respiratorie

e) Frecvenţa contracţiilor cardiace
---------------------------------------------------------------------

61.CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)?

a) Frecvenţa contracţiilor cardiace < 90 bătăi/min

b) Frecvenţa contracţiilor cardiace > 90 bătăi/min

c) Temperatura corpului > 37,5°C

d) Temperatura corpului > 38°C

e) Temperatura corpului < 36°C
---------------------------------------------------------------------

62.CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)?

a) Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3

b) Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3

c) Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg

d) Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min

e) Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min
---------------------------------------------------------------------

63.CS. Care este definiţia „sepsisului sever"?

a) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu disfuncţia de organ

b) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu focarul confirmat de infecţie

c) Sepsisul asociat cu disfuncţia de organ

d) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS)

e) Sepsisul asociat cu hipotensiunea arterială în pofida resuscitării volemice adecvate
---------------------------------------------------------------------

64.CM. Indicaţi cele trei citokine cu importanţă maximă în patogeneza sepsisului.

a) Interleukina 6 (IL6)

b) Factorul activării trombocitelor (PAF)

c) Factorul necrozei tumorale (TNF-alpha)

d) Interleukina 1 (IL1)

e) Prostoglandina Е (PGE)
---------------------------------------------------------------------

65.CM. Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical?

a) Leziunea endoteliului

b) Adeziunea neutrofile-endoteliu

c) Coagulopatie cu hemoragii capilare şi microtromboză

d) Eliberarea sângelui din organe şi ţesuturi-depou

e) Paralizia centrului respirator şi stop cardiac
---------------------------------------------------------------------

66.CM. Pe ce se bazează diagnosticul clinic al sepsisului sever?

a) Depistarea semnelor insuficienţei poliorganice

b) Evaluarea nivelului citokinelor în sânge

c) Depistarea hemoculturii sau uroculturii pozitive

d) Evidenţierea semnelor locale ale infecţiei chirurgicale

e) Depistarea criteriilor pozitive ale sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
---------------------------------------------------------------------

67.CS. Care din rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv pentru confirmarea sepsisului?

a) Hemocultura pozitivă

b) Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară

c) Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge

d) Nivelul crescut al proteinei C-reactive

e) Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin
---------------------------------------------------------------------

68.CM. Indicaţi regulile administrării terapiei antibacteriene în cazul sepsisului.

a) Trebuie administrate antibiotice cu spectru larg de acţiune

b) Antibioticele trebuie modificate în raport cu rezultatele culturilor

c) Terapia antibacteriană trebuie administrată odată cu stabilirea diagnosticului de sepsis

d) Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului pozitiv al hemoculturii, conform antibioticogramei

e) Iniţial antibioticele sunt administrate empiric
---------------------------------------------------------------------

69.CS. Cel mai important agent bacterian provocător al gangrenei gazoase este:

a) Clostridium hystoliticum

b) Clostridium oedomatiens

c) Clostridium tetani

d) Clostridium perfringens

e) Clostridium septicum
---------------------------------------------------------------------

70.CM. Ce efecte biologice provoacă alfa-exotoxina produsă de Clostridium perfringens?

a) Hemoliza sau tromboza

b) Miocardio-supresant

c) Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului

d) Leziunea endoteliului

e) Necroza tisulară
---------------------------------------------------------------------

71.CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi este cauzată de:

a) Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei postoperatorii a infecţiei

b) Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor deschise

c) Producerea cantităţilor mari de exotoxină

d) Formarea gazului în ţesuturi

e) Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii
---------------------------------------------------------------------

72.CS. Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul gangrenei gazoase la examenul radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi:

a) Semnul pozitiv de „carne fiartă"

b) Semnul pozitiv Krause

c) Semnul pozitiv Melnicov

d) Semnul pozitiv al „dopului de şampanie"

e) Semnul pozitiv Vişnevskii
---------------------------------------------------------------------

73.CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale „de lampas" în cazul gangrenei gazoase a extremităţii?

a) Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate

b) Sporirea vindecării plăgii

c) Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare

d) Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii

e) Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni
---------------------------------------------------------------------

74.CS. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul gangrenei gazoase?

a) Hemofiltraţia

b) Oxigenoterapia hiperbarică

c) Plasmafereza

d) Hemodializa

e) Hemosorbţia
---------------------------------------------------------------------

75.CM. Indicaţi agenţii microbieni provocători ai infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi.

a) Pseudomonas aeruginosa

b) Bacteroides fragiles

c) Clostridium perfringens

d) Peptococcus

e) Klebsiella
---------------------------------------------------------------------

76.CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi.

a) Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe

b) Microscopia ţesutului sau exudatului infectat

c) Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge

d) Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei imunoenzimatice (ELISA)

e) Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului
---------------------------------------------------------------------

77.CM. Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic conform definiţiei OMS.

a) Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei

b) Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi angiopatie

c) Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică

d) Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat

e) Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat
---------------------------------------------------------------------

78.CS. Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă.

a) Ischemică

b) Osteoartropatică

c) Neuropatică

d) Neuro-ischemică

e) Osteomielitică
---------------------------------------------------------------------

79.CM. Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice:

a) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară

b) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei

c) Lipsa pulsului pe arterele plantei

d) Tegumentele plantei calde şi uscate

e) Suflu sistolic pe artera femurală
---------------------------------------------------------------------

80.CM. Ce efecte are hiperglicemia în diabetul zaharat asupra sistemului imun?

a) Stimulează migrarea leucocitelor

b) Suprimă hemotaxisul leucocitar

c) Suprimă sistemul complementului

d) Stimulează funcţia monocitelor

e) Suprimă fagocitoza
---------------------------------------------------------------------

81.CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat dar nu este complicat cu osteomielită sau abces este apreciat ca picior diabetic de:

a) Gradul 1

b) Gradul 2

c) Gradul 3

d) Gradul 4

e) Gradul 5
---------------------------------------------------------------------

82.CS. Conform clasificării Wagner, ulcerul plantar profund ce depăşeşte stratul subcutanat şi se complică cu osteomielită, abces sau flegmon este apreciat ca picior diabetic de:

a) Gradul 1

b) Gradul 2

c) Gradul 3

d) Gradul 4

e) Gradul 5
---------------------------------------------------------------------

83.CM. Indicaţi preparatele medicamentoase care se utilizează în tratamentul şi profilaxia complicaţiilor vasculare în planta diabetică:

a) Antispastice (papaverina, no-spa)

b) Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)

c) Vitaminele grupei B

d) Analogul sintetic al prostaglandinei E1

e) Statine (Simvastatina, Atorvastatina)
---------------------------------------------------------------------

84.CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic în organism?

a) Albumina în sînge

b) Protrombina în sînge

c) Globulina în sînge

d) Proteina generală în sînge

e) Limfocitele în sînge
---------------------------------------------------------------------

85.CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după următoarea formulă:

a) % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100

b) Masa (kg) / talia (m2)

c) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală

d) 48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm

e) Masa (g) / talia (cm2)
---------------------------------------------------------------------

86.CS. Ce valori corespund masei normale conform indexului masei corporale?

a) 18,5-24,9

b) 25,0-29,9

c) 30,0-34,9

d) 35,0-39,9

e) 40 şi mai mare
---------------------------------------------------------------------

87.CM. Ce tipuri de amestecuri pentru alimentarea enterală se disting?

a) Amestecuri modulate

b) Amestecuri calorice

c) Amestecuri enterale standard balansate

d) Amestecuri alimentare naturale

e) Amestecuri modificate chimic
---------------------------------------------------------------------

88.CM. Care sunt metodele de realizare a alimentării enterale?

a) Continue

b) Parţială

c) Fracţionată

d) Mecanică

e) Completă
---------------------------------------------------------------------

89.CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru alimentarea enterală?

a) Metabolice

b) Diarea

c) Mecanice

d) Infecţioase

e) Aspiraţia traheobronhială
---------------------------------------------------------------------

90.CM. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a extremităţii.

a) Trauma arterei magistrale

b) Ocluzia lumenului arterial cu o placă aterosclerotică

c) Embolia arterială

d) Tromboza arterială

e) Tromboflebita
---------------------------------------------------------------------

91.CS. Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul "6Р", este caracteristică pentru:

a) Ischemia acută a extremităţii

b) Ischemia cronică a extremităţii

c) Anevrismul arterial

d) Tromboza venoasă acută

e) Insuficienţa venoasă cronică
---------------------------------------------------------------------

92.CM. Indicaţi manifestările, ce nu se referă la grupa de simptome reunite în literatura anglofonă sub termenul "6Р".

a) Paresthesia - parestezia

b) Pallor - paloarea tegumentelor

c) Polyuria - poliuria

d) Poikilocytosis - poichilocitoza

e) Pain - durerea
---------------------------------------------------------------------

93.CM. Sub noţiunea de „embolie" se subînţelege:

a) Obstrucţia vasului sangvin cu un tromb, format în locul lezării peretelui vascular

b) Obstrucţia unui vas integru (nelezat) cu un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardio-vascular

c) Îngustarea lumenului vascular în urma îngroşării intimei

d) Obstrucţia vasului cu placă aterosclerotică

e) Obstrucţia vasului nelezat cu fragment de ţesut sau corp străin, migrat din alte regiuni ale sistemului cardio-vascular
---------------------------------------------------------------------

94.CS. Ce se subînţelege sub termenul „tromboză"?

a) Obstrucţia vasului sangvin de către un tromb, format nemijlocit în locul lezării peretelui vascular

b) Obstrucţia vasului nelezat de către un tromb, format în alte regiuni ale sistemului cardio-vascular

c) Îngustarea lumenului vascular din cauza îngroşării intimei

d) Ocluzionarea treptată a vasului cu o placă aterosclerotică

e) Ocluzionarea vasului nelezat cu un fragment de ţesut sau corp străin, provenit din alte regiuni ale sistemului cardio-vascular
---------------------------------------------------------------------

95.CS. Indicaţi simptomul, ce nu este caracteristic pentru embolia arterei femurale?

a) Durere acută în extremitatea inferioară

b) Lipsa pulsului pe artera poplitee şi arterele plantei

c) Claudicaţia intermitentă

d) Hipoestezia pielii plantei

e) Pareza plantei
---------------------------------------------------------------------

96.CS. Metoda optimală de tratament al emboliei arterei femurale este:

a) By-pass-ul femuro-popliteal cu autovenă

b) Tromboliza cu utilizarea urokinazei sau streptokinazei

c) Trombembolectomia urgentă cu utilizarea cateterului cu balon Fogarty

d) Tratamentul conservator cu utilizarea dozelor mari de heparină

e) Tactica expectativă şi supravegherea în dinamică a bolnavului
---------------------------------------------------------------------

97.CM. Locurile tipice de formare a trombilor, ce produc embolia arterelor periferice sunt:

a) Compartimentele inimii drepte

b) Compartimentele inimii stîngi

c) Anevrismele aortei şi arterelor mari

d) Sistemul venei cave inferioare

e) Sistemul venei cave superioare
---------------------------------------------------------------------

98.CM. Asocierea căror condiţii patologice poate conduce spre dezvoltarea emboliei „paradoxale" a arterelor periferice?

a) Prezenţa maselor trombotice în lumenul ventricolului stîng

b) Prezenţa defectului de sept interatrial sau interventricular

c) Prezenţa unui anevrism mare al aortei abdominale cu tromboză parietală

d) Prezenţa maselor trombotice în venele profunde ale membrelor inferioare

e) Prezenţa fistulei între o arteră şi venă periferică
---------------------------------------------------------------------

99.CM. Care metode sunt utilizate pentru determinarea suprafeţei arsurilor?

a) Metoda lui Wells

b) Regula sutei

c) Regula palmei

d) Metoda lui Lund-Brower

e) Indexul lui Kiss
---------------------------------------------------------------------

100.CM. În care situaţii se va declanşa boala arşilor?

a) Arsuri superficiale mai mare de 25%

b) Arsuri a regiunilor funcţional active

c) Arsuri a căilor respiratorii

d) Arsuri profunde mai mare de 10%

e) Arsuri profunde mai mare de 5%
---------------------------------------------------------------------

R ă s p u n s U R I

Chirurgie generală (anul 3)


  1. B

  2. ABDE

  3. BDE

  4. A

  5. C

  6. ABDE

  7. ACD

  8. ACE

  9. D

  10. E

  11. C

  12. B

  13. BDE

  14. ABD

  15. ABCD

  16. ABD

  17. AD

  18. ABCD

  19. D

  20. ABE

  21. B

  22. A

  23. AE

  24. ACD

  25. D

  26. BCE

  27. E

  28. ADE

  29. B

  30. ADE

  31. ACD

  32. C

  33. C

  34. ACE

  35. ABCD

  36. ACE

  37. AD

  38. C

  39. ABCE

  40. A

  41. D

  42. AC

  43. B

  44. CE

  45. DE

  46. A

  47. ACDE

  48. BD

  49. AC

  50. BD

  51. AE

  52. ADE

  53. ABCE

  54. C

  55. C

  56. CDE

  57. E

  58. C

  59. ABD

  60. ACDE

  61. BDE

  62. ABE

  63. C

  64. BCD

  65. ABC

  66. ADE

  67. A

  68. ABE

  69. D

  70. ABE

  71. D

  72. B

  73. CD

  74. B

  75. BD

  76. ABE

  77. CD

  78. D

  79. BCE

  80. BCE

  81. B

  82. C

  83. BDE

  84. A

  85. B

  86. A

  87. ACDE

  88. AC

  89. ABE

  90. ACD

  91. A

  92. CD

  93. BE

  94. A

  95. C

  96. C

  97. BC

  98. BD

  99. ACD

  100. ACD



Yüklə 1,35 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə