Motilitatea


Teste de laborator necesare pentru evaluarea unei neuropatii



Yüklə 0,7 Mb.
Pdf görüntüsü
səhifə6/7
tarix13.04.2017
ölçüsü0,7 Mb.
#13832
1   2   3   4   5   6   7

Teste de laborator necesare pentru evaluarea unei neuropatii 

1.  Serolog

ie generală

 



 



glicemie şi hemoglobină glicozilată

 



 

electroliţi (potasiu, sodiu)

 



 



teste tiroidiene 

 



magneziu, calciu, fosfor 

 



creatin kinază

 



 

VSH 


2.  Screening imunologic 

 



anticorpi antinucleari 

 



electrofore

 



 

factor reumatoid 



 

C3, C4 



3. 

Screening pentru boli infecţioase

 



 



anticorpi pentru Boala Lyme 

Investigaţii paraclinice complementare

 

 



Studiul vitezei de conducere nervoasă şi electromiografia (EMG)

 

determină prezenţa neuropatiei, distribuţia ei, localizarea



 

 



Biopsia de nerv sural duce la diagnosticul etiologic al neuropatiei 

 

Examinarea fizică



 

Leziune de neuron motor periferic 

 

deficit motor  



 

fasciculaţii



 

 



ROT diminuate sau absente 

 



tulburări  de  sensibilitate:  durere  şi  senzaţie  de  rece;  alterarea  discriminării  între  două 

puncte. 


 

hipotensiune ortostatică



 

 

În timp se dezvoltă tulburări trofice:



 

 



piele 

 



întinsă, subţire, transparentă, cu ulcere

 



 

păr


lipseşte în ariile afectate

 



 



unghii: 

îngroşate

 



 



articulaţii

: imobilitate, atrofie. 



 

51 


 

Diagnostic diferenţial şi clasificarea în funcţie de profilul temporal

 

 

Debut acut 

 



sindrom Guillain-Barre 

 



polineuropatie 

de terapie intensivă

 



 



diabet, uremie (cele mai multe cazuri se dezvoltă în timp)

 



 

porfirie 

 

Predominanţă motorie

 

 



botulism 

 



diabet (amiotrofie diabetică)

 



 

porfirie 

 

Predominanţă senzitivă

 

 



diabet 

 



uremie 

 



hipotiroidism 

 



infecţii 

 



 

neoplazie 

 

vasculi



 

Radicular 

 

neuropatie diabetic



ă

 

Neuropatie dureroasă



 

 



alcool 

 



diabet (neuropatie acută dureroasă)

 

 



Clasificarea în funcţie de evoluţia temporală

 

 



acut 

 1-



4 săptămâni

 



 

subacut 


 1-3 luni 

 

cronic 



 peste 3 luni 

 

Sindromul Guillain-Barre  

(poliradiculo-neuropat

ia acută inflamatorie demielinizantă)

 

 

Definiţie

 

boală autoimună, acută reactivă, auto

-

limitantă, care are un trigger infecţios (viral sau bacterian).



 

 

Tablou clinic 

 



simptomatologia se dezvoltă în 3

-

4 săptămâni.



 

 

52 


 

bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile



 

 



slăbiciune musculară progresivă 

 



 

în final, în evoluţie paralizie respiratorie 

 



 



ROT absente 

 



iniţial simptomatologia predominantă este pur motorie, simetrică

 

 



Tablou clinic 

 



deficit  motor  progresiv  simetric  a  membrelor  care  se  dezvoltă  acut  (în  decursul  zilelor)

 

sau subacut (până la 4 săptămâni) 



 

 



caracter ascendent, atingând un platou şi apoi rezoluţie totală sau parţială

 



 

neuropatii craniene, în special neuropatii faciale

 



 



durere la nivelul coloanei lombare 

 



parestezii la nivelul mâinilor şi picioarelor

 



 

la examenul 

obiectiv ROT diminuate sau absente şi hipoestezie distală

 

Debutul bolii poate fi cu parestezii la nivelul membrelor inferioare, în evoluţie apare deficitul motor 



la nivelul membrelor superioare şi inferioare. Atunci când evoluţia este asecendentă, poate a

pare 


afectare de nervi cranieni, cu pareză facială bilaterală, ptoză palpebrală. 

 

 



Invstigaţii paraclinice

 

-

 



EMG şi viteza de conducere nervoasă

 

-



 

puncţia lombară şi examinarea LCR: disociaţie albumino

-

citologic, cu leucocitele în limite 



normale dar proteinele crescute 

-

 



capacitatea vital

ă



măsurată la 2

-

4 ore în fazele iniţiale



 

-

 



probe de laborator 

 



hemoleucograma 

 



glicemia 

 



VSH 

 



electroliţi serici

 



 

ureea, creatinina 

 

serologia  pentru  Campylobacter  jejuni,  CMV,  virus  Epstein  Barr,  Mycoplasma 



pneumoniae, varicela zona zoster, HIV, boala Lyme 

 



coprocultura pentru Campylobacter jejuni 

 

Mononeuropatii 

 

Nervul radial 

 

Tablou clinic 



 este determinat de nivelul leziunii 

* leziune la nivelul axilei 

-

 

în compresiuni prelungite



 

 

53 


-

 

slăbiciune a tuturor muşchilor inervaţi de nervul radia



l  

-

 



tulburări senzitive în teritoriul întregul nerv radial

 

* leziune la nivelul braţului şi antebraţului



 

„paralizia de sâmbătă seara” prin compresia nervului în timpul somnului



 

- poate rezulta din fracturi la nivelul humerusului, procese imun-mediate 

 

 

Nervul ulnar 



 

Tablou clinic 

dată de compresia mecanică cronică de traume repetate

 



flexii repetate a cotului cauzând compresia cronică, cu traume minore



 

slăbiciunea muşchilor intrinseci inervaţi de nervul ulnar 



 

în cazuri avansate atrofia 



 

- simptome 

senzitive la nivelul părţii dorsale a degetelor  cinci şi a părţii mediale din degetul patru

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

 

 



 

54 


TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE 

 

 



   

Traumatismul  craniocerebral  (TCC)  reprezintă  cea  mai  frecventă  consultaţie  în  serviciile  de 

neurochirurgie. 

Anamneza pacientului cu TCC este foarte importantă. TCC poate să fie izolat sau poate să fie în 

cadrul unui politraumatism.  În acest ultim caz trebuie evaluate rapid leziunile cu risc vital, care 

pot pune în pericol viaţa pacientului (traumatism abd

ominal, toracic etc.). 

Discuţia se va concentra pe următoarele elemente



 



Pierderea  de  conştienţă  iniţială  şi  durata  sa.  Pacientul  poate  prezenta  p

ierderea  de 

conştienţă  cu  TCC  subsecvent  sau  aceasta  poate  apare  după  TCC.  Pe  de  altă  parte 

pierderea de conştienţă poate apare la un interval li

b

er de la traumatism. Dacă pacientul 



a  fost  în  comă  ne  interesează  prezenţa  convulsiilor,  dacă  a  existat  o  perioadă  în  care 

starea de conştienţă a fost reluată.

 



 



Modul  de  producere  al  TCC:  prin  lovirea  capului  de  un  obiect 

în mişcare, lovirea cu un 

obiect  dur,  contondent,  zdrobirea  capului  între  două  planuri  dure.  Interesează  părerea 

martorilor oculari în special în cazul accidentelor de circulaţie şi a politraumatismelor.

 



 



Amnezia postraumatică şi durata sa. 

 



 

Interesează  părerea  celor  care  au  acordat  primul  ajutor:  membrii  ai  familiei,  alţi 

conducători  auto,  echipaj  de  urgenţă.  Se  documentează  principalele  manevre  de 

resuscitare,  durata  şi  eficienţa  lor.  Transportul  la  spital,  starea  de  conştienţă  pe  timpul 

transportului. 

 



Cr

izele epileptice, alcool, medicaţia anticoagulantă, alte medicamente

 

Examenul fizic 



 

nivelul de conştienţă –



 

cea mai utilizată metodă este Scala Glasgow de comă. În acest fel 

se realizează o evaluare rapidă a stării de conştienţă. În acest fel se poate înca

dra rapid 

un pacient şi poate fi urmărit în dinamică. Scorul maxim este 15. Sub 8 puncte la SCG 

semnifică comă, iar sub 5 puncte prognos

ticul este grav. 

Scala Glasgow 

 

Răspuns 



ocular 

(deschiderea ochilor) 

 

Spontan 


La comandă verbală

 

La durere 



Nu răspunde

 

 





Răspuns verbal

 

Conştient, orientat temporo



-

spaţial


 

Confuz (conversaţie, dar e dezorientat)

 

Neadaptat 



Neinteligibil 

Nici un răspuns

 







 

55 


Răspuns 

motor 


(mobilizarea 

membrelor) 

La ordin 

La durere: 

îndepărtează stimulul

 

flexie orientată



 

flexie r


eflexă (rigiditate de decorticare)

 

extensie reflexă (rigiditate de decerebrare)



 

nici un răspuns

 



 





 



Gradul comei 

SCG 


7-8 


II 

5-6 


III 

IV 



 

 



 

Pupilele (dimensiuni 



şi reactivitate)

 



 

Semne de focar 

 

Semne de fracturi craniene 



 

Leziuni în alte z



one  

 

1.) Contuzia cerebrală



 

-

 



nu  se  asociază  cu  nici  o  leziune  macroscopică  şi  nu  este  urmată  de  nici  un  deficit 

neurologic. 

-

 

microscopic 



 

întreruperi ale continuităţii axonale ale neuronilor



 

-

 



pierderea conştienţei

 

-



 

amnezie retrogradă

 

-

 



cefalee 

-

 



vărsături

 

-



 

vertij 


-

 

ameţeli



 

-

 



tulburări de echilibru.

 

 



 

2.) Hemoragie epidurală acută

 

 



antecedente de TCC cu sau fără fractură la nivelul impactului

 



 

pierderea conştienţei, urmată de interval liber

 



 



în general intervalul liber este scurt

 



 

apar în evoluţie cefalee, vărsături, crize

 

de epilepsie, hemipareză, afazie



 

 



poate ap

ă

rea 



brusc alterarea stării

 

de conştienţă, cu comă 



 

 



anizocorie, cu midriază ipsilaterală hematomului (prin comprimarea nervului oc

ulomotor) 



 

56 


 

e  dată  de  ruperea  arterei  meningeale,  cu  acumularea  sângelui  între  dura  mater  şi  tăblia 



osului. 

 



dacă traumatismul este sever cu comă, este necesară evaluarea neuroimagistică de maximă 

urgenţă.


 

 

Investigaţii



 

 



Radiografia de craniu - 

linia de fractură

 



 



CT sau RMN cerebral - 

stabilişte diagnosticul, arată dimensiunile hematomului, co

mprimarea 

structurilor vecine, efectul de masă prin deplasarea liniei mediene.

 

Tratamentul: chirugical, prin evacuarea hematomului. 



 

3.)  Hematom  subdural  

reprezintă o hemoragie în spaţiul subdural, cauzat de ruptura venelor 

de legătură.

 

Clasificare 



 

Hematom  subdural  acut  (<3  zile)  - 



colecţie  de  sânge    proaspăt  cu  cheaguri  în  spaţiul 

subdural.  De obicei se asociază cu hemoragie epidurală, contuzie cerebrală

 



 



Hematom subdural subacut (3 zile 

 



3 săptămâni) 

cheaguri subdurale şi lichid.



 

 



Hematom subdural cronic (> 

3 săptămâni).

 

Hematomul este bilateral în 10% din cazuri.



 

Etiologie 

Traumatism craniocerebral cauzând ruptura vaselor piale mici. În general forţa TCC trebuie să fie 

mare, în mod particular în hematomul subdural acut.

 

4.) Hematom subdural cronic 

 



tra

umatismul  care  duce  la  hemoragie  prin  ruptura  venelor  de  legătură  din  spaţiul  subdural 

sau vasele corticale de suprafaţă în spaţiul subdural 

 



 

pacientul poate să recunoască traumatismul cranio cerebral sau nu

 



 



nerecunoaşterea TCC de către pacient nu exclude 

un diagnostic corect 



 

Tablou clinic 

 



Depinde de locul de impact, de dimensiunea şi topografia hematomului 

 



 

Dimensiunile  acestuia  precum  şi  modul  de  creştere  vor  determina  compresia    creierului 

subiacent. 

Supratentorial 

Iniţial pacientul îşi pierde conştienţa în cadrul TCC sau imediat după aceea. Pacientul poate să 

rămână cu pierderea conştienţei sau poate să o recapete pentru o perioadă de câteva minute sau 

ore. Ulterior apare sindrom confuzional, cefalee, alterarea rapidă a stării generale.

 

Infratentorial 



În  general  în  aceste  cazuri  simptomatologia  este  mai  zgomotoasă,  apare  cefalee,  vomă 

explozivă,  anizocorie,  tulburări  de  echilibru  şi  mers,  pareze  de  nervi  craniei,  în  special 

ocolomotori. 


 

57 


 

jumătate pot să precizeze un TCC



 

de diferite intensităţi, care poate

 fi responsabil de etiologia 

hematomului subdural cronic. 

 

În general, debut este subacut, apare în zile sau săptămâni, cu simptomatologie polimorfă:



 

-

 



sindrom confuzional 

-

 



cefalee 

-

 



apatie, ameţeală 

 

-



 

tulburări de echilibru şi mers

 

-

 



tendinţ

de izolare socială



 

-

 



al

terarea funcţiei cognitive 

 

-

 



bradilalie 

-

 



bradipsihie 

-

 



simptome  neurologice  focale,  care, 

în  general

au  intensitate  uşoară:  deficite  motorii, 



tulburări de sensibilitate,

 afazie) 

-

 

simptomatologia se 



poate instala şi persista sau poate fi tranzitorie sau fluctuantă. 

 

-



 

în evoluţie pacientul prezintă alterarea bruscă a stării de conştienţă, hemiplegie.

 

 

5.) Higroma subdurală



 

 



defineşte o colecţie de sânge şi LCR în spaţiul subdural

 

Poate apare prin: 



 

traumatim cranio-cerebral 



 

meningită la copil mic



 

Tablou clinic: po

ate să fie asimptomatic sau simptomatic. 

 

Tabloul clinicc poate să fie polimorf şi cuprinde sindrom confuzional, ameţeli,  vertij, tulburări de 



echilibru, irascibilitate. 

CT  cerebral  sau  RMN  cerebral:  colecţie  subdurală  lichidiană,  care  are  a

c

eeaşi  densitate  ca  şi 



LCR.  Administrarea  de  substanţă  de  contrast,  necesară  pentru  diagnosticul  diferenţial, 

demonstrează lipsa captării.

 

 

6.) Hematom intraparenchimatos 



-

 

poate apare imediat sau la distanţă



 

-

 



e necesară evaluarea neurologică atentă a pacientului, datorită complicaţiilor tardive care 

pot a


rea. 


Investigaţii

 

CT cerebral 



În  cazul  suspiciunii  unui  hematom  subdural  acut  se  impune  efectuarea  de  urgenţă  a  unui  CT 

cerebral. Acesta va putea confirma sau infirma existenţa colecţiei sanguine.

 



 



hematom subdural acut: i

maginea tipică este de semilună, hematomul apare hiperdens (alb) 

comparativ cu substanţa cerebrală.

 



 

Hematom  subdural  subacut  (zilele  10-

21) poate fi izodens cu creierul şi dificil de identificat. 

Elementele indirecte cum ar fi compresia ventriculului ipsil

ateral, deplasarea liniei mediene şi 

pierderea şanţurilor corticale pot fi revelatoare pentru existenţa hematomului. 

 


 

58 


 

Hematoamele  subdurale  cronice  sunt  hipodense.  Pot  exercita  efect  de  masă,  în  funcţie  de 



dimensiunea lor. 

 



hematomul epidural are aspectul d

e lentilă biconvexă.

 

 

RMN cerebral 



RMN este mai sensibil decăt CT cerebral în detecţia hematomului. Nu este investigaţie de primă 

linie în traumatologia cranio

-

cerebrală.



 

 

 



 

 

Traumatismele vertebromedulare (TVM) 

 

Tablou clinic 



Din punct de vedere al modulu

i de afectare a substanţe albe şi cenuşii, există urmatoarele date:

 



 



leziunile ireversibile la nivelul substanţei cenuşii se instalează după o oră de la injurie. 

 



 

substanţa albă este afectată în primele 72 de ore după injuria iniţială.

 

Se poate instala şocul neurogen, cu bradicardie şi hipotensiune.



 

 

Anamneza şi examinarea fizică trebuie să aducă următoarele elemente:



 

 



circumstanţele accidentului

 



 

modul în care a fost impactul (direct sau indirect)

 



 



 timpul scurs de la accident 

 



antecedentele pacientului  

 



înregistrările echipajului de urgenţă care a sosit la locul accientului, şi de la membrii familiei.

 



 

durere la nivelul gâtului

 



 



deficite neurologice 

 



incontinenţă urinară sau pentru materii fecale

 



 

examinarea  neurologică  va  testa  forţa  musculară,  tonusul  muscular,  durere  spontană  şi  la 

palpare, tulburările de sensibilitate, reflexele osteotendinoase 

 



 

examinarea coloanei vertebrale, pentru semne de fracuri, entorse. Nu se vor face manipulări 

bruşte ale acesteia

 



 

examinarea toracelui, abdomenul şi pelvisul pentru leziun

i concomitente. 

Investigaţii paraclinice

 

 

Numai după ce s



-a exlus o leziune la nivelul coloanei cervicale se poate scoate colarul cervical. 

Radiografia coloanei vertebrale 

 

poate arăta semne de fractură, luxaţii



 

CT  cerebral  şi  în  special  RMN  coloană  vertebrală  –

 

vor  putea  pune  în  evidenţă  integritatea 



măduvei spinării şi potenţiale leziuni osoase.

 

 



 

59 


Yüklə 0,7 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin