Obstetrică Şi ginecologie



Yüklə 14,54 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə23/28
tarix05.05.2017
ölçüsü14,54 Kb.
1   ...   20   21   22   23   24   25   26   27   28

3. Investigaţiile hormonale necesare pentru diagnostic (Nivelul hormonal al LH, FSH, prolactina, 
E2,  T,  DHAS,17-  OH-progesteron,  raportul  LH/FSH,  aprecierea  nivelului  glucozei  în  sânge, 
aprecierea hormonului AMH, inhibina B). 

162 
 
4.  Excluderea  altor  cauze  ale  hiperandrogeniei  (tumorile  ovariene  androgensecretoare, 
hipoterioza  primară,  patologia  ficatului  cu  dereglarea  sintezei  de  proteine,  hirsutism 
idiopatic,etc). 
5. Acordul pacientei pentru participarea în studiu. 
6. Eşecul tratamentului cu stimulatori ai ovulaţiei 
         
Alegerea volumului eşantionului a implicat echilibrarea necesităţii analizei cu capacitatea 
de  culegere  a  datelor  din  statistica  oficială  a  Direcţiei  “Sănătatea  femeii  şi  copilului  “a 
Ministerului  Sănătăţii  şi  a  “Biroului  naţional  de  statistică”.  Conform  datelor  de  la  1  ianuarie 
2012,  în  republica  Moldova  au  fost  înregistrate  978130  femei  de  vârstă  fertilă  (15-49  ani), 
totodată  din  sursele  internaţionale  polichistoza  ovariană  constituie  până  la  15%  din  patologia  
femeilor  de  vârstă  fertilă.  Conform  calculelor  se  constată  că  fiecare  a  8  femeie  suferă  de 
polichistoză ovariană. 
În  calcularea  volumului  eşantionului  a  fost  utilizată  formula  din  manualul  “metode 
matematice  în  analiza  stării  de  sănătate  “  autor  Petru  Mureşanu,Editura  Medicală,  Bucureşti, 
1989, p.574 
                                                
 
 
 
 
 
(1) 
         unde: 
      n  –  volumul  eşantionului  reprezentativ:  numărul  de  femei  de  vîrstă  fertilă  cu  polichistoză 
ovarian care alcătuiesc eşantionul de cercetare 
      t – 1,96 criteriu student pentru atingerea nivelului de confidenţialitate de 95% 
      p şi q – probabilitatea şi contra - probabilitatea de apariţie a fenomenului cercetat 
      Δ – este eroarea limită admisă: aceeptăm eroarea de 0,05 
      N – volumul total general 
 
 
Calculînd conform formulei de mai sus volumul eşantionului necesar studiului  va constitui 124 
femei de vîrstă fertilă cu polichistoză ovariană. 
 
Loturile de studiu 
      Studiul  asupra  tezei  va  fi  efectuat  în  două  etape:  retrospectiv  şi  prospectiv.  Studiul 
retrospectiv  va  fi  efectuat  în  incinta  IMSP  SCM  nr.1  pe  perioada  de  timp  cuprinsă  între  anii 
2008-20012.  Studiul  va  avea  ca  scop  studierea  cazurilor  de  polichistoză  ovariană,  aprecierea 
eficacităţii tratamentului chirurgical, stabilirea eventualelor complicaţii intra /postoperatorii . 
 
Studiul  prospectiv    va  fi    efectuat  pe  perioada  de  timp  cuprinsă  între  anii  2012-2014,pe  un 
eşantion de 248 de paciente. 
 
Studiul de cercetare prezentat este unul randomizat simplu-orb, iar numărul de paciente a fost 
determinat  conform  formulei  statistice  de  calculare  a  eşantionului  de  cercetare.  Pacientele 
incluse în studiu au fost divizate în două loturi: lotul 1  – 124 de paciente   care au fost supuse 
tratamentului  chirurgical  laparascopic  prin  metoda  drillig  ovarian,  cel  de-al  II  –  lea  lot  de  124 
paciente care vor fi supuse tratamentului chirurgical prin laseroterpie cu Argon, la care la toate 
va  fi  determinată  rezerva  ovariană,    în  baza  căreia  se  va  aprecia  un  nou  algoritm  şi  conduită 
curativă. 
 
Noutatea ştiinţifică 
       În  lucrare  pentru  prima  dată  va  fi  efectuată  aprecierea  comparativă  a  stării  rezervei 
ovariene la pacientele care a au fost supuse tratamentului chirurgical prin metoda laparascopică 

163 
 
vis-a vis de metoda nouă de laseroterapie cu argon. Se va  aprecia tactica curativă mai eficientă 
în dependenţă de rezerva ovariană. 
 
Problema ştiinţifică soluţionată în teză: 
 
Vor  fi  stabilite  caracteristicile  epidemiologice,  clinice  şi  de  laborator  al  pacientelor  cu 
PCOS, cărora este indicată terapie chirurgicală cu scop de a obţine o sarcină, în dependenţă de 
AMT.  
 
Va fi apreciată grupa de paciente, la care este posibil de restabilit fertilitatea  prin metoda 
de tratament chirurgical.   
 
Valoarea aplicativă a lucrării 
    
 Pentru  practica  clinică  va  fi  propusă  utilizarea  laseroterapiei  cu  Argon  în  tratamentul 
chirurgical laparascopic al pacientelor cu PO.  Vor fi  apreciate grupele de paciente la care este 
posibilă  restabilirea  fertilităţii  prin  metoda  chirurgicală,  vor  fi  evidenţiate  şi  caracterizate 
pacientele  la  care  este  mai  indicată  efectuarea  FIV  de  la  etapele  iniţiale  ale  tratamentului 
infertilităţii.  Vor  fi  stabilite  criteriile  epidemiologice,  clinice  şi  de  laborator  a  pacientelor  cu 
PCOS, la care este indicat tratamentul chirurgical cu scop de a obţine o sarcină, scăderea AMT 
de 2 ori  şi mai mult ce va permite  o prognoza eficientă a intervenţiei efectuate. 
 
Concluzii 
1.
 
Se  va    studia  metodele  moderne  de  tratament  al  pacientelor  cu  PCOS  la  nivel  naţional  şi 
internaţional. 
2.
 
Vor fi stabilite caracteristicile epidemiologice, clinice şi de laborator al pacientelor cu PCOS, 
cărora este indicată terapie chirurgicală cu scop de a obţine o sarcină, în dependenţă de AMT. 
3.
 
Se va  apreciată grupa de paciente, la care este posibil de restabilit fertilitatea  prin metoda de 
tratament chirurgical. 
4.
 
Va  fi  elaborat  un  algoritm  complex  în  tratamentul  pacientelor  cu  polichistoză  ovariană  în 
dependenţă de rezerva ovariană, în scopul obţinerii condiţiilor favorabile pentru obţinerea în 
cît mai scurt timp a unei sarcini 
 
Bibliografie  
1.
 
Donesky  BW,  Adashi  EY:  Surgical  ovulation  induction:  the  role  of  ovarian  diathermy  in 
polycystic  ovary  syndrome.  Baillieres  Clin  Endocrinol  Metab  1996,  10:293-31Farquhar  C, 
Vandekerkhove  P,  Lilford  R:  Laparoscopic  "drilling"  by  diathermy  or  laser  for  ovulation 
induction  in  anovulatory  polycystic  ovary  syndrome.  Cochrane  Database  Syst  Rev  2001, 
4:CD0 
2.
 
 Abdel Gadir A, Mowafi RS, Alnaser HMI, Alonezi OM, Shaw RW:  Ovarian electrocautery 
versus human gondotrophins and pure follicle stimulating hormone therapy in the treatment of 
patients with polycystic ovarian disease. Clin Endocrinol 1990, 33:585-592. 
3.
 
Lunde O, Djoseland O, Grottum P: Polycystic ovary syndrome: a follow-up study on fertility 
and  menstrual  pattern  in  149  patients  15–25  years  after  ovarian  wedge  resection.    Hum 
Reprod 2001. 
4.
 
Gjonnaess  H:  Ovarian  electrocautery  in  the  teatment  of  women  with  polycystic  ovary 
syndrome. Factors affecting results. 
    Acta Obstet Gynecol Scand 1994, 73:1-5. 
 
 
 

164 
 
AVORTUL CA PROBLEMĂ MEDICO-SOCIALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA 
Ludmila Tăutu, Aliona Bogdan, Viorica Roşu  
Catedra de Obstetrică şi Ginecologie FECMF,USMF „Nicolae Testemiţanu” 
 
Summary 
Abortion as a medical and social problem in Republic of Moldova
 
This  article  presents  some  results  of
  implementation  of  family  planning 
in  Republic  of 
Moldova, the main influence on reproductive health indicators and relationship between levels of 
contraceptive use and the incidence of induced abortion and demographic phenomena. 
 
Rezumat 
În această lucrare sunt prezentate unele rezultate ale implementării noţiunii de planificare a 
familiei, folosirea noilor metode de contracepţie şi influenţa lor asupra fenomenului demografic 
şi a evoluţiei avortului în Republica Moldova. 
 
În anii '50 ai secolului XX populaţia mondială a atins cifra  de 2,5 miliarde. Pentru a atinge 
această cifră a fost nevoie de întreaga perioadă istorică a omenirii, iar pentru a  dubla numărul 
populaţiei între anii 1950-1975 au fost suficienţi 25 ani. Astfel, în 1975 pe glob erau înregistraţi 
deja 5 miliarde de locuitori. Anume în acest interval de douăzeci şi cinci de ani a fost formulat 
conceptul  de  planificare  a  familiei.  Una  din  premisele  pentru  crearea  acestuia  au  servit 
necesitatea stringentă de a controla natalitatea.  În 1968 apare în tipar renumita carte a lui Paul 
Ehrlich The Population Bomb în care autorul face comparaţie între resursele naturale ale planetei 
(epuizabile până la urmă) şi numărul populaţiei. Discuţii controversate a trezit teoria lui Thomas 
Maltus  despre  suprapopularea  globului.  În  opinia  lui,  dacă  populaţia  se  va  reproduce  liber, 
numărul ei se va dubla la fiecare 25 ani, cu alte cuvinte - în progresie geometrică. În acelaşi timp, 
resursele  necesare  prentru  menţinerea  vieţii  cresc  doar  în  progresie  aritmetică.  Rezultă  deci  că 
dacă  populaţia  se  va  dubla  la  fiecare  25  ani,  situaţia  poate  deveni  catastrofală.  Lui  Maltus  îi 
aparţine şi afirmaţia: „Nu trebuie aduşi pe lume copii, dacă ei nu pot fi hrăniţi”.Credem că astăzi 
această  ipoteză  nu  poate  fi  ignorată.  La  moment,  graţie  progreselor  ştiinţifice  şi  implementării 
tehnologiilor  moderne,  acest  pericol  e  mai  puţin  important,  cu  toate  acestea,  necesitatea 
controlului natalităţii nu e mai puţin actuală. Astfel, conform prognozei Organizaţiei Naţiunilor 
Unite  elaborate  pe  baza  a  trei  scenarii  ale  ratei  totale  ale  fertilităţii  (joase,  medii  şi  înalte), 
populaţia  globului  către  anul  2100    va  fi  de  6,2  miliarde  în  cazul  unei  fertilităţi  joase,  sau  va 
atinge o valoare de  15,8 miliarde la o fertilitate sporită ( fig 1).  
Implementarea  pe  larg  a  planificării  familiale  permite  reducerea  numărului  de  sarcini 
nedorite şi de avorturi, conduce la micşorarea ratei mortalităţii materne şi perinatale, precum şi a 
morbidităţii şi mortalităţii infantile. De asemenea ea reduce incidenţa infecţiilor cu transmitere 
sexuală, inclusiv a infecţiei cu HIV/SIDA. 
Planificarea  familiei  e  un  algoritm  cost-eficient  prin  care  se  urmăreşte  îmbunătăţirea 
sănătăţii reproductive a populaţiei în general şi a tinerei generaţii în particular.  
În  timp  ce  în  ţările  Europei  de  Vest,  începând  cu  anii  1960,  noţiunea  de  planificare  a 
familiei a fost pe larg implementată, în Europa de Est această noţiune este discutată şi aplicată în 
practică după anii ′90 ai secolului trecut (vezi fig 2). Programul de planificare a familiei includea 
unul  din  principalii  factori:  folosind  metodele  moderne  de  contracepţie,    reducerea  avorturilor, 
rata cărora în deosebi  în ţările ex-sovietice depăşea numărul de naşteri.  
În  republicile  fostei  Uniuni  Sovietice  avorturile  erau  larg  răspândite.  În  1965  numai  în 
Rusia la 100 naşteri reveneau 274,5 avorturi, în aceeaşi perioadă de timp în Republica Moldova 
la  100  naşteri  se  înregistrau  130,3  avorturi.  “Cultura  avortului”  a  fost  ulterior  moştenită  şi  de 
ţările CSI (fig.3). 

165 
 
Fig 1. Prognoza Organizaţiei Naţiunilor Unite privind evoluţia populaţiei în raport cu cele trei 
scenarii ale ratei totale de fertilitate, până în 2100. 
Sursă: United Nations Department of Economic and Social Affairs, www.un.org/
 
 
 
 
În  Republica  Moldova  pe  parcursul  ultimilor  20  ani  (1990-2010)  se  constată  o  scădere 
bruscă a ratei natalităţii.  Începând cu anul 1998 şi până în prezent, sporul natural al populaţiei 
semnalează valori negative. Din 1994, rata totală de fertilitate (1,9 copii per femeie) nu permite 
înlocuirea  generaţiilor viitoare. Pentru anul  2011 acest indicator  a  constituit 1,3 copii pentru o 
femeie  de  vârstă  reproductivă.  Implementarea  pe  teritoriu  Republicii  Moldova  a  noţiunilor  de 
planificarea  familiei a micşorat numărul de avorturi la cerere, a ratei morbidităţii şi mortalităţii 
perinatale şi infantile. 
Considerăm totuşi că, deşi datele statistice din ultimii ani arată o scădere a numărului de 
avorturi în Republica Moldova, cu regret, cifra avorturilor nu reflectă numărul real de întreruperi 
ale  sarcinilor  din  cauza  că  multe  din  ele  nu  se  înregistrează  şi  că  o  mare  parte  din  femeile  de 
vârsta  reproductivă  sunt  plecate    peste    hotarele    ţării.    E  alarmant  faptul  că  se  semnalează  o  
creştere dublă, pe parcursul a 16 ani, a întreruperilor de sarcină la femeile primigeste şi o creştere 
a avorturilor în grupa de vârstă de 15 -19 ani, de la 8,9% la 13,6% (tabelul. 1).  
Tabelul 1. Evoluţia numărului de avorturi în perioada anilor 1995-2011, 
Republica Moldova 
Indicatorul 
1995  2000  2001  2002  2003  2004  2005  2006  2007  2008  2009  2010  2011 
La 1000 femei 
în vârstă de  
15-49 ani 
51 
22 
16 
16 
17 
118 
16 
16 
16 
16 
15 
15 
16 
La 100 
născuţi-vii 
116,3 
70 
44 
44 
48 
47 
45 
42 
42 
41,2 
36,2 
36,2 
40 
 Ponderea 
avorturilor la 
primigeste (%) 
 8,4 
 9,5 
 11,9   12,8   12,5   12,9 
 
 
14,4 
17,1    16,4   19,7   18,2   18,2   19,2 
 Ponderea 
avorturilor la 
grupa de vârstă 
15-19 ani (%) 
 8,9 
 10,6   10,6   11,1   10,7   9,5 
9,7  
 9,2 
 9,5 
 8,3 
 10,8   10 
 13,6 
 
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
 

166 
 
Fig 2.Rata avorturilor la 100 nou-născuţi vii pentru unile ţări europene, inclusiv R.Moldova, 
1980-2011. 
Sursă: 
www. demoscope.ru 
 
 
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Azerbaligian
Armenia
Belorusia
Giorgia
Cazacstan
Cirghizia
Latvia
Lituania
R. Moldova
Rusia
Tadjichistan
Turcmenia
Uzbechistan
Ucraina
Estonia
 
Fig 3. Rata avorturilor la 100 nou-născuţi vii 1980-2011, ţările CSI. 
Sursă: www. demoscope.ru 
0
50
100
150
200
250
300
350
19
80
19
82
19
84
19
86
19
88
19
90
19
92
19
94
19
96
19
98
20
00
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
Marea Britanie
Ungaria
Germania
Grecia
Danemarca
Irlanda
Spania
Italia
Latvia
Lituania
Moldova
Olanda
Norvegia
Polonia
Portugalia
Rusia
Romania
Finlanda
Franta
Elvetia
Estonia

167 
 
Analizând dinamica avorturilor la cerere, am constatat mari diferenţe în raport teritorial  (fig. 4). 
 
Fig. 4.Repartizarea teritorială a avorturilor la cerere în Republica Moldova, 2010. 
Sursă: Biroul Naţional de Statistică 
 
Aşadar,  în  acest  context  demografic  orice  copil  devine  extrem  de  preţios,  iar  sănătatea 
reproductivă e privită ca un subiect de securitate naţională. 
Pe parcursul ultimelor decenii organele de stat au întreprins un şir de măsuri orientate spre  
ameliorarea situaţiei în domeniul sănătăţii reproductive. În 1995, au fost deschise  47 cabinete de 
planificare a familiei, patru centre-model de sănătate pentru femei (1997- 2007), a fost aprobată 
prin hotărâre de guvern strategia naţională a sănătăţii reproducerii (2005).  
Deşi există unele realizări atât organizatorice cât şi terapeutico-profilactice, cu regret starea 
sănătăţii  reproductive  din  an  în  an  se  înrăutăţeşte,  creşte  numărul  cuplurilor  sterile,  al 
ginecopatelor ce influenţează la rândul lui indicatorii principali ai reproducerii umane.  
Ţinând cont de cele expuse, noi am efectuat un studiu orientat spre aprecierea eficacităţii 
măsurilor de planificare familială asupra evoluţiei numărului de avorturi, precum şi am analizat 
factorii care au determinat luarea deciziei de a întrerupe sarcina la cerere în Republica Moldova. 
Cu acest scop au fost intervievate 193 femei gravide internate în secţiile de patologie a sarcinii 
(lotul I) şi 200 paciente ce s-au adresat pentru întreruperea sarcinii la cerere (lotul II). Studiul s-a 
desfăşurat  în  cadrul  ICŞDOMC,  al  Spitalului  Clinic  nr  1  şi  al  Spitalului  Raional  Cahul  pe 
parcursul anilor 2010-2011.  
În ceea ce priveşte caracteristica socio-demografică a pacientelor incluse în studiu, vârsta 
medie a pacientelor din  lotul  I a  constituit 26,1 ani  cu extreme cuprinse între 22 şi  31 ani  , în 
lotul  doi  vârsta  medie  a  pacientelor  a  fost  de  25  ani,  cu  extreme  între  16  şi  43  ani.  Ţinem  să 
menţionăm că, în cazul pacientelor ce au recurs la întreruperea sarcinii, 11% aveau  16-19 ani. 

168 
 
Am  constatat  diferenţe  semnificative  statistic  în  ceea  ce  priveşte  gradul  de  instruire  al 
pacientelor  din  cele  două  loturi.  Astfel  în  lotul  I  de  studiu,  69  paciente  (35,7%)  aveau  studii 
superioare, iar în 81 cazuri (41,9%) – studii medii profesionale. În lotul doi, pacientele cu studii 
superioare constituiau doar  28% - 56 cazuri, iar cele cu studii medii profesionale doar 37% - 74 
femei.  
Analizând pacientele incluse în studiu după mediul de reşedinţă, am constatat că în primul 
lot pacientele din mediul rural au constituit 51%, iar în lotul doi de studiu - 63%.  
Din punctul de vedere al stării civile în cazul  pacientelor gravide din lotul I, în 179 cazuri 
(92,7%)  am  constatat  căsătorii  înregistrate,  iar  pentru  16  femei  (8,2%)  uniuni  nonmaritale. 
Ponderea pacientelor căsătorite în cel de al doilea lot a constituit 52% (104 cazuri), iar a celor din 
concubinaj 42%(84 cazuri). Cel mai frecvent în lotul II de studiu recurg la avort la cerere femeile 
căsătorite  cu  doi  copii  -  31%  urmate  de  cele  cu  un  copil  -  25%.  La  prima  sarcină  nu  a  fost 
înregistrat nici un avort în cazul pacientelor căsătorite, acest indicator fiind 19% la necăsătorite şi 
11% la cele ce trăiesc în concubinaj.  
Primiparele  au  constituit  47%  din  pacientele  din  lotul  I  de  studiu  şi  33%  din  lotul  II. 
Practic, fiecare a treia pacientă care se adresează pentru întreruperea sarcinii e primipară. 
Cel  mai  frecvent  femeile  se  adresează  la  medicul  de  familie  cu  scopul  de  a  întrerupe 
sarcina  la  termenul  de  gestaţie  -  6-9  săptămâni  (57%).  Cele  cu  termenul  de  gestaţie  9-11 
săptăpmâni au constituit 11% (43).  
Prezintă interes datele privind metodele de contracepţie utilizate de către pacientele incluse 
în studiu.(tab.2) 
Rezultatele studiului au demonstrat de asemenea şi cauzele ce predomină în luarea deciziei 
de întrerupere a sarcinii (vezi tabelul 3). 
Dacă e să analizăm metoda de întrerupere a sarcinii, atunci vacuum-aspiraţia manuală s-a 
întrebuinţat în 78%, metoda medicamentoasă în 11%, chiuretajul în 11%. 
Ponderea  crescută  a  metodelor  chirurgicale  de  întrerupere  a  sarcinii  reflectă  faptul  că 
femeile ce recurg la avort se adresează la medic târziu, când metodele medicamentoase mult mai 
puţin agresive sunt deja neeficiente.  
Rezultatele  studiului  nostru  au  demonstrat  că  implementarea  noţiunii  de  planificare  a 
familiei a contribuit la reducerea numărului de avorturi la cerere, micşorarea ratei morbidităţii şi 
mortalităţii  perinatale  şi  infantile.  În  acelaşi  timp,  se  remarcă  o  discordanţă  a  numărului  de 
avorturi în raport teritorial care fluctuează de la 7,1 la 100 naşteri în Teleneşti până la 132,6 la 
100 naşteri în Taraclia. Este de menţionat şi folosirea până în prezent a metodelor chirurgicale 
agresive (chiuretajul uterin) pentru întreruperea sarcinii.  
 
78%
11%
11%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
vacuum aspitaţia
manuală
medicamentoasă
chiuretaj
Ряд1
 
 
Fig. 5. Utilizarea metodelor de întrerupere a sarcinii 

169 
 
Tabelul 2. Ponderea utilizării contraceptivelor la pacientele incluse  
în studiu în raport cu metoda utilizată, %. 
 
 
Lot I 
(gravide) 
Lot II  
(au întrerupt sarcina) 
Prima 
sarcină 
 
1 copil   2 copii  >3 
copii 
Prima 
sarcină 
A doua sau 
mai mult 
sarcină, 
având 
minimum un 
copil  
A doua sau 
mai mult 
sarcină, toate 
terminate 
prin avort 
Prezervativ 
19,3 
12,7 
14,8 
1,3 
31,2 
7,6 
21,3 
Metoda 
calendarului 
5,4 
1,8 
2,6 
0.5 
15,8 
7,1 
1,8 
Coitus întrerupt  8,4 
3,2 
19,1 
15,7 
9,6 
23,1 
16,8 
Contracepţie 
orală hormonală 
23,1 
18,5 
4,7 
5,9 
2,6 
8,3 
10,9 
 
Contracepţie 
intramusculară 







Implant 
contraceptiv 







DIU 
2,07 
36,2 
45,6 
43,2 

1,2 

Sterilizarea 
chirurgicală 
feminină 







Vasectomia 







Nici o metodă 
40,7 
27,6 
33,4 
33,4  
40,8 
52,7 
44,2 
 
Tabelul 3. Factorii ce au determinat pacientele din lotul II de studiu  
să recurgă la întreruperea sarcinii. 
 
 
Nr. copii născuţi de femeie  
Nici un copil 
Un copil 
Doi copii 
Probleme 
financiare 
în familie 
51,2 
55,7 
51,9 
Căsătorii 
neînregistrate 
49,9 
6,1 

Dorinţa  de  a  face 
studii, carieră 
23,4 
13,5 
9,7 
Lipsa 
soţului, 
partenerului 
21,3 
12,8 
3,1 
Probleme de sănătate 
12,4 
11,5 
17,3 
 
 
 
   

170 
 
Totodată, datele studiului ne demonstrează un nivel scăzut de informare în ceea ce priveşte 
prevenirea sarcinii prin implementarea metodelor moderne de contracepţie.  
Rezultatele  intervievării  pacientelor  au  arătat  că  printre  cauzele  importante  ce  le-au 
determinat să recurgă la avort se numără: starea socio-economică precară, degradarea instituţiei 
familiei şi statutul femeii contemporane. 
 
Bibliografie 
1.
 
Безопасный  аборт:  Рекомендации  для  систем  здравоохранения  по  вопросам 
политики  и  практики.,  Всемирная  Организация  Здравоохранения.,2004., 
http://www.euro.who.int. 
2.
 
Paladi Gh., Cerneţchi  O., Obstetrică patologică,  Centrul editorial poligrafic (Medicina), 
2007, 744 p; manual. 
3.
 
World  Health  Statistics  2010.,  Publications  of  the  World  Health  Organization., 
Department  of  Health  Statistics  and  Informatics  of  the  Information  .,2010., 
http://www.who.int/whosis/whostat/2010/en/index.html 
4.
 
Unsafe  abortion:  Global  and  regional  estimates  of  the  incidence  of  unsafe  abortion  and 
associated mortality in 2008., 6th ed. World Health Organization.,ISBN 978 92 4 150111 
8.  
5.
 
STATE  OF  WORLD  POPULATION  2004:  Maternal  Health.,  UNICEF,  2004., 
http://www.unfpa.org/swp/2004/english/notes/page7 
6.
 
Paladi  Gh.,  Particularităţile  în  timp  a  unor  procese  demografice  pe  teritoriul  Republicii 
Moldova., Centrul Editorial-Poligrafic Medicina., Chişinău., 2004. 
7.
 
Сакевич Виктория., Денисов Борис., Перейдет ли Россия от аборта к планированию 
семьй?. 2011. http://demoscope.ru/weekly. 
8.
 
Письмо  МЗСР  РФ  от  2  июля  2008  г.  №4627-РX  Об  абортах  и  материнской 
смертности  после  абортов  в  Российской  Федерации  в  2007  году., 
www.coi.su/docs/pismo ob abortah.doc. 
9.
 
Munteanu Ioan., Tratat de obstetrică., Editura Academiei Române., Bucureşti., 2000. 
10.
 
Usatîi Andrei., Teza de doctor în ştiinţe medicale – Particularităţile planificării familiale 
în condiţii rurale., Chişinău., 1997. 
11.
 
 Cавич 
В. 
Аборт 
– 
кривое 
зеркало 
демографической 
политики 

http://demoscope.ru/weekly 
12.
 
Marie-Louise  H.  Hansen.,  Ditte  Moolgard-Nielsen.,  Lisbeth  B.  Knudsen.,  Rates  of 
induced  abortion  in  Danemark  according  to  previous  births,  and  previous  abortions., 
Demographic 
Research., 
Vol. 
21., 
Article 
22., 

642-680., 
2009. 
http://www.demographic-research.org  
13.
 
Şalaru Otilia., Paladi Gheorghe., Avortul provocat la primigeste., Chişinău., 1997. 
14.
 
Şalaru  Otilia.,  Reabilitarea  sănătăţii  reproductive  la  primigeste  cu  avort  provocat., 
Chişinău., 1998. 
15.
 
 Nathalie Bajos., Caroline Moreau., Henri Leridon., Why has the number of abortions not 
declined  in  France  over  the  past  30  years?.,  Population  and  Societies.,  No.407.,  2004. 
http://www.ined.fr. 
16.
 
Buciuceanu-Vrabie  Mariana.,  Particularităţile  actuale  ale  comportamentului  reproductiv 
al femeilor de vîrstă fertilă din municipiul Chişinău., Al V-lea Congres de Obstetrică şi 
Ginecologie cu participare Internaţională., Chişinău, 7-8 octombrie 2010. 
17.
 
Tomas  Frejka.,  Birth  regulation  in  Europe:  Completing  the  contraceptive  revolutions., 
Demographic  Research.,  Vol.  19.,  Article  5.,  p  73-84.,  2008.  http://www.demographic-
research.org 
18.
 
Здравоохранение Российской Федерации 2006., Нр. 5., ст. 49-51., Аборт  у женщин 
из сельской местности.  

171 
 
19.
 
Center for Reproductive  Law and Policy., Making abortion safe, legal  and accessible: a 
tool kitfor action., New-York., 2000. 
20.
 
World  Abortion  Policies  2011.,  United  Nations.,  Departament  of  Economic  and  Social 
Affairs., Population Devision., http://www.un.org 
 
 
 
IMPLEMENTAREA SCANĂRII FETALE ÎN PRIMA  
PERIOADĂ DE GESTAŢIE 
Hristiana Caproş 
Catedra Obstetrică şi Ginecologie, USMF ”N.Testemiţanu” 
 
Summary  
Implementation of fetal scan in first period of gestation 
The  implementation  of  nuchal  translucency  measurement  of  digital  acquisition  and 
accuracy  of  fetal  scanning  during  the  first  11  to  14  weeks  of  gestation  was  studied. 
Nuchal 
translucency measurement  should include an  established protocol of examination of ultrasound 
markers.  
 
Rezumat 
A  fost  studiată  implementarea  achiziţiei  digitale  în  măsurarea  translucenţei  nucale  şi 
acurateţei scanării fetale în primele între 11 şi 14 săptămâni de gestaţie. Măsurarea  translucenţei 
nucale va include un protocol instituit pentru evaluarea markerilor ecografici.  
 
Actualitate  
Depistarea  riscului  de  anomalie  cromozomială  este  unul  dintre  obiectivele  medicale  în 
primul  trimestru  de  sarcină.    Precizia  metodei  de  testare  Fetal  Medicine  Foundation  (FMF) 
combinată cu bitestul ( ß-hCG liber si PAPP-A) de trimestrul I de sarcină conduc la The Gold 
Standard  în  depistarea  riscului  de  anomalie  cromozomială  cu  o  acurateţe  de  97%,  inlăturand 
astfel recomandarea unei amniocentezei inutile. 
 
Scopul  studiului  a  fost  implementarea  achiziţiei  digitale  în  măsurarea  translucenţei 
nucale şi conturarea acurateţei scanării fetale în primele între 11 şi 14 săptămâni de sarcină. 
 
Material şi metodă  
Au fost efectuate 30 de scanări în primele 11-13 săptămâni de sarcină şi selectate 25 de 
cazuri,  care  au  fost  delimitate  prin    acurateţă  în  măsurarea  translucenţei  nucale.  Calitatea 
ecografiei a fost certificată de Fetal Medicine Foundation. 
 
Rezultate şi discuţii  
Măsurarea translucenţei nucale este prima etapă în depistarea trisomiei 21, cardiopatiilor 
congenitale şi anomaliilor de circulaţie limfatică. 
Măsurarea clarităţii nucale depistează până la de 80% din cazurile de trisomie 21,5% se 
dovedesc o fi false.  
Acest  examen  necesită  tehnici  de  măsurare  foarte  precise.  Rezultatul  ecografic  poate  fi 
alterat  de  o  serie  de  motive,  iar  pentru  creşterea  acurateţei  acestei  metode  Fundaţia  Medicinei 
Fetale  a  conturat  protocolul  pentru  măsurarea  pliului  nucal,  validat  în  majoritatea  ţărilor 
europene  Nicolaides  K.H.  et  al.  (2001),  Muller  F.  et  al.  (2003).  Conform  lui  Babbur  V.  et  al. 
(2005) şi  Rozenberg P.et al. (2007) este important  ca examenul să se  realizeze într-o perioadă, 
deoarece după trei luni claritatea dispare. Translucenţa nucală poate fi măsurată doar între 11 şi 

172 
 
14  săptămâni  de  gestaţie,  în  cazul  în  care  sistemul  limfatic  este  în  curs  de  dezvoltare  fetală  şi 
rezistenţa  periferică  a  placentei  este  mare.  După  14  săptămâni,  sistemul  limfatic  este  bine 
dezvoltat şi  suficient pentru a elimina orice exces de lichid, şi modificări în circulaţia placentară 
va duce la o scădere a rezistenţei vasculare periferice. Deci, după acest moment orice anomalii 
care  cauzează  acumularea  de  fluid  poate  dispărea  şi  deci  nu  pot  fi  detectate  prin  urmare,  prin 
scanarea  pliului  nucal.  Screeningul  translucentei  nucale  este  un  marker  ecografic  de  diagnostic 
prenatal, care masoara spatiul 'translucent' al regiunii cefei  fătului (regiune anatomică cuprinsă 
între tegument şi coloana vertebrală cervicală). Fetusii cu anomalii congenitale tind să acumuleze 
mai mult lichid în regiunea cervicală posterioară pe parcursul primului trimestru de sarcină. 
Mărirea imaginii ar trebui să fie astfel încât capul şi toracele fătului să ocupe tot ecranul. 
 
 
 
Imaginea trebuie să fie obţinută cu punctul de vedere în mijlocul-sagital al feţei. Aceasta 
este definită prin prezenţa vârfului nasului fetal anterior şi a formei dreptunghiulare a palatului, 
diencefalului  în  centru  şi  membrana  nucală-  posterior.  Abateri  minore  de  la  planul  de  linia 
mediană exactă împiedică vizualizarea vârfului nasului şi a procesului zigomatic al maxilarului. 
Fătul ar trebui să fie într-o poziţie neutră, cu capul în conformitate cu coloana vertebrală. Atunci 
când gâtul fetal este în hiperextensie dimensiunea poate fi fals mărită şi invers când gâtul este 
flexat. Translucenţa nucală trebuie să fie întotdeauna măsurată în cea mai mare parte a ei. 
 
 
 

173 
 
Măsurările ar trebui să fie luate de la bordura interioară a liniei orizontale care defineşte 
grosimea  pliului  nucal-  bara  transversală  de  etriere  ar  trebui  să  fie  de  aşa  natură  încât  să  se 
contopeşte  cu  linia  albă  a  frontierei.  Aceasta  evită  greşala  de  a  subevalua  dimensiunea 
translucenţei  nucale.  În  timpul  scanării  mai  multe  măsurări  trebuie  să  fie  efectuate  şi 
dimensiunea maximă care îndeplineşte toate criteriile de mai sus ar trebui să fie înregistrate în 
baza de date. 
O  nouă  abordare  pentru  măsurarea  translucenţei  nucale  care  îmbunătăţeşte  acurateţea 
măsurărilor, este utilizarea unei tehnici semiautomate, care utulizează un algoritm actual. 
 
Concluzii  
Pentru depistarea riscului de anomalie cromozomială, se efectuează un screening de prim 
trimestru.  Grosimea  translucenţei  nucale  fetale  are  rolul  primordial  şi  informativ  în  standardul 
pentru  un  screening  de  prim  trimestru  de  sarcină  corect.  Testarea  performantă  a  translucenţei 
nucale este indispensabilă în cursul acreditării unui specialist în domeniul scanării fetale în prima 
perioadă de  gestaţie. Utilizarea unui  protocol instituit pentru evaluarea markerilor ecografici şi 
tehnicii semiautomate poate creşte acurateţea aprecierii translucenţei nucale. 
 
Bibliografie  
1.
 
Nicolaides  KH, Sebire  NJ, Snijders RJM, 2001.  "Diploma in  Fetal  Medicine &  ISUOG 
Educational 
Series: 
11 

14 
weeks 
scan: 
Introduction". 
Centrus. 
(http://www.centrus.com.br.Retrieved 2009-06-17). 
2.
 
Eddleman, K. Obstetrics & Gynecology, November 2006; vol 108: pp 1067-1072. 
3.
 
Babbur  V,  Lees  CC,  Goodburn  SF,  Morris  N,  Breeze  AC,  Hackett  GA  (2005). 
"Prospective  audit  of  a  one-centre  combined  nuchal  translucency  and  triple  test 
programme for the detection of trisomy 21". Prenat. Diagn. 25 (6): 465–9. 
4.
 
Muller F, Benattar C, Audibert F, Roussel N, Dreux S, Cuckle H (2003). "First-trimester 
screening  for  Down  syndrome  in  France  combining  fetal  nuchal  translucency 
measurement and biochemical markers". Prenat. Diagn. 23 (10): 833–6. 
5.
 
Rozenberg  P,  Bussières  L,  Chevret  S,  et  al.  (2007).  "[Screening  for  Down  syndrome 
using  first-trimester  combined  screening  followed  by  second  trimester  ultrasound 
examination  in  an  unselected  population]"  (in  French).  Gynecol  Obstet  Fertil  35  (4): 
303–11. 
6.
 
Borrell  A,  Casals  E,  Fortuny  A,  et  al.  (2004).  "First-trimester  screening  for  trisomy  21 
combining  biochemistry  and  ultrasound  at  individually  optimal  gestational  ages.  An 
interventional study". Prenat. Diagn. 24 (7): 541–5. 
 

174 
 
 HEMORAGIA POSTPARTUM – URGENȚĂ MAJORĂ ÎN OBSTETRICĂ 
Igor Munteanu, Irina Burlac, Anastasia Ganța 
(Conducător științific conf.univ.dr.în medicină Sârbu Zinaida) 
 
Summary  
Postpartum bleeding – major emergency in obstetrics 
 The retrospective study evaluated causes of postpartum bleeding – of more than 999 ml  
from the peuerperium period at 237 female patients which gave birth at the SCM nr.1 Hospital  
during  2005  -2011.The  results  of  the  study  showed  that  the  causes  of  massive  bleedings  after 
natural birth were the same as those after the births via Cesarean section surgery.   
Also all the patients with risk factors  must give birth in specialized institutions,having all 
the  necessary  resources  for  massive  bleeding  treatment.It  is  also  stated  that  it  is  absolutely 
necessary  to  respect  the  order  of  all  steps  for  treating  and  stoping  the  bleeding,  because  it 
decreases the risk of massive hemorrhage and the necessity of performing a hysterectomy.   
Thereby for preventing the  severe complications and maternal mortality  it is necessary 
to respect the national protocol for treating obstetrical bleedings.  
 
Rezumat 
 Studiul   retrospectiv  a  evaluat cauzele hemoragiei postpartum  (HP)  -  mai  mult  de 999 
ml din perioada de lauzie precoce care s-a inregistrat la 237 lauze ce au născut în incinta SCM 
nr.1  în  perioada  anilor  2005–2011.  Rezultatele  studiului  au  constatat  că  cauzele  hemoragiilor 
masive atât după nașterea " per vias naturalis"
 
cât și după operația cezariană  sunt aceleași.  
Totodată pacientele cu prezența factorilor de risc trebuie să nască în instituţii specializate, 
înzestrate cu toate necesarele pentru tratamentul hemoragiei masive. 
 Menționăm  că  este  absolut  obligatoriu  de  respectat  ordinea  etapelor  si  masurilor 
necesare pentru stoparea hemoragiei, deoarece scade riscul unei hemoragii masive și necesitatea 
efectuării histerectomii.  
Astfel,  pentru  a  preveni  camplicațiile  severe  și  mortalitatea  maternă  este  necesar  de  a 
respecta protocolul național pentru tratamentul hemoragiilor obstetricale. 
 
Actualitatea   
Hemoragiile  postpartum  reprezintă  una  din  cele  mai  severe  și  mai  frecvent  întălnite 
complicații a perioadei de lăuzie precoce circa 5-15% din numarul total de nașteri [6]. Conform 
datelor Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie incidența hemoragiilor hipotone  după 
nașteri  per  vias  naturalis  reprezintă  3,9%  [2]  pe  cînd  în  cazul  acelor  prin  operație  cezariana 
constituie 6,4 % [4]. În Marea Britanie  probabilitatea apariției hemoragiei hipotone cu potențial 
fatal  în  perioada  de  lauzie  precoce  este  de  circa  6,7  la  1000  de  nasteri[8].  Manifestarea 
complicațiilor la distanță cauzate de hemoragiile hipotone sunt direct proporționale cu volumul 
de  sînge  pierdut:  anemie;  hipotensiune  postpartum;  infecții  puerperale  pînă  la  sindroamele 
Sheehan;  Simens;  sterilitate  cauzată  de  histerectomie;  și  complicații  posttransfuzionale.  Rata 
înaltă a mortalităţii ce însoţeşte hemoragia postpartum, face ca ea să fie factorul etiologic de bază 
a mortalităţii materne globale, provocând 25% sau 430 de decese materne /100000 nou-născuţi 
vii  în  întreaga  lume  [5;6.].  Ea  rămâne  a  fi  cauza  de  bază  a  mortalităţii materne  în  SUA,  chiar 
dacă rata ei a scăzut la 7,5/100000 [1;7]. 
Astfel, conform datelor de literatură, hemoragiile sunt direct responsabile de primele şase 
locuri în decesul matern în lume, iar în  Republica Moldova Hemoragiile ocupă locul I în decesul 
matern  și  reprezintă  una  din  cele  mai  serioase  complicaţii  ale  perioadei  de  gestaţie,  naşterii  şi 
perioadei puerperale. Severitate hemoragiilor în obstetrică este dependentă de acțiunele corecte 
la momentul apariției lor deoarece deseori sursa hemoragiei este cunoscută, dar nu întotdeauna 

175 
 
putem  prognoza  finalul  acestei  patologii;  deseori  hemoragia  este  combinată  cu  sindrom  algic 
pronunţat,  care  chiar  în  hemoragii  neînsemnate  provoacă  consumul  rapid  al  mecanismelor  de 
compensare  şi  protecţie;  în  hemoragie,  de  regulă  suferă  şi  fătul,  astfel  apărând  necesitatea 
naşterii de urgenţă; hemoragia în naştere deseori apare pe fondalul evoluţiei agravate a actului 
naşterii,  extenuării  parturientei,  când  rezistenţa  la  hemoragie  este  considerabil  diminuată.  De 
acea  aprecierea  la  timp  a  cauzelor  probabile  ce  pot  provoca  hemoragii  ne  face  să  fim  mai 
vigilenți  cu  așa  parturiente  și  să  ne  pregătim  din  tim  pentru  acordarea  ajutorului  în  caz  de 
apariția hemoragiilor.  
De  acea  ne-am  pus  drept  scop  ca  în  acest  studiul  retospectiv  să  evaluăm  cauzele 
hemoragiilor  mai mari de 999 ml. 
Pentru a realiza scopul dat ne-am propus să rezolvăm următoarele obiective: 
1.
 
Aprecierea factorilor de risc obstetricali și  neobstetricali. 
2.
 
Aprecierea  conduitei gravidelor cu factori de risc. 
3.
 
Particularitățile  în  conduita  nașterii  pentru  prevenirea  hemoragiei  masive. 
 
Materiale  și metode  
Drept materiale de studiu au servit foile de observație clinică din 3 secții obstetricale din 
incinta SCM Nr.1 cuprinzînd perioada anilor 2005-2011 în care au fost înregistrate 237 cazuri în 
care perioada de lăuzie precoce s-a complicat cu hemoragie postpartum cu volum mai mare de 
999 ml.  
Statistice: Rezultatele aprecierilor cantitative ale valorilor parametrilor studiaţi au fost 
supuse analizei statistice după metoda cercetării selective cu aprecierea mediilor aritmetice, 
valorilor relative şi a erorilor lor: 
Datele  obţinute  au  fost  prelucrate  computerizat,  cu  aplicarea  setului  de  programe 
statistice Microsoft Excel.  
Medicale:  extragerea  din  foaia  de  naștere  a  datelor  despre  vârsta  pacientelor,  AOC, 
AGC, complicațiilor în sarcină, naștere și aprecierea tabloului clinic și a managmentului în caz 
de hemoragii masive.  
În studiu au fost selectate 2 loturi:  

 
I-ul lot au fost incluse 163 cazuri de hemoragii mai mult de 999 ml., care s-au dezvoltat dupa 
operații cezariene.  

 
Lotul II include 74 cazuri de hemoragii mai mult de 999 ml., din perioada de lauzie precoce 
după "nașterea per vias naturalis". 
Criteriile de includere în studiu: 

 
hemorogiile posparum în volum mai mare de 999 ml la parturientele după operația cezaiană și 
după nașterile "per vias naturalis". 

 
Definiţia OMS - Hemoragia postpartum - pierderea a 500 ml de sange si mai mult, in primele 
24 ore dupa nastere fiziologica si 1000 ml dupa operatia cezariana. 
 
Rezultatele  
În perioada anilor 2005-2011 în SCM nr.1, au fost înregistrate 44113 nașteri, dintre care 
cu  hemoragii  în  volum  mai  mare  de  999  ml  s-au  înregistrat  în  237  cazuri,  ceea  ce  constitue 
0,58%. Conform datelor literaturii hemoragiile cu risc letal matern în volumul mai mare de 1000 
de ml reprezinta 1% din numarul total de nașteri [6;10;11]. 
Repartizarea  pacientelor incluse în studiu în funcție de vîrstă a variat în limitele 16-36 
ani, în mediu 26±10 ani,  mai frecvent s-a înregistrat pacientele cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 
ani  – 166  (70 ±2,76  %)  cazuri,  urmată de pacientele cu vârsta mai mult  de 30  ani– 69   (29,1± 

176 
 
2,5%)  cazuri  și  foarte  rar  sau  înregistrat  pacientele  cu  vârsta  mai  puțin  de16  ani  în  2 
(0,84±0,78%) cazuri.   
Totodată menționăm faptul că din cele 44113 nașteri, în 36739 (84±1,57%) cazuri s-au 
înreegistrat nașteri "per vias naturalis", iar în 7374 (16±1,73%) cazuri -  prin  operație cezariană. 
La fel, este important de evidențiat faptul că, din cele 7374 operații cezariene au fost înregistrate 
ca fiind operații de urgență  în 127 (75±1,73%) cazuri și de plan 36 (25±1,73%) cazuri. 
Astfel, din cele 7374 de operații cezariene s-au soldat cu hemoragie în volum mai mare 
de 999 ml în 163 (2,28 ±1,73%) cazuri, iar din cele 36739 nașteri  "per vias naturalis" – în 74 
(0,20±1,73%)  cazuri.  Rezultatele  obținute  evidențiază  că  riscul  hemoragiilor  masive  în  cadrul 
operației  cezariene  este  de  11  ori  mai  mare  ca  în  cazul  "per  vias  naturalis".  Totodată  datele 
obținute  relatează  că  hemoragii  în  volum  mai  mare  de  999  ml  au  fost  înregistrate  în  127 
(1,7±1,48%) cazuri în operațiile urgente vizavi de 36 (0.5 ± 0,72%) cazuri în operațiile cezariene 
efectuate în mod planic.  
 Pentru  a  aprecia  posibilele  cauze  a  hemoragiilor  masive  s-a  analizat  anamnesticul 
funcției reproductive. Astfel s-a constatat că  hemoragiile masive s-au produs  la femeile care au 
născut "per vias naturalis" pentru prima dată în 25 (33,78 ±0,1%) cazuri, la cele cu prima naștere 
dar  a  doua  sarcină  în  13  (17,56  ±0,09%)  cazuri,  la  pacientele  cu  nașterea  a  doua  în  10 
(13,51±0,02%)  cazuri,  la  cele  care  a  avut  a  doua  naștere  dar  a  treia  sarcină  7  (9,45  ±0,07%) 
cazuri, pacientele care au avut a treia naștere în 9 (12,16 ±0,08%) cazuri, la cele care au avut a 
treia naștere dar a patra sarcină în 10 (13,51 ±0,02%) cazuri. 
La  pacientele  care  au  născut  prin  operația  cezariană  anamneza  reproductivă  are 
următoarea structură: prima sarcină prima naștere în 25 (15,33 ±0,36%) cazuri, la cele cu prima 
naștere  dar  a  doua  sarcină  în  20  (12,26  ±0,6%)  cazuri,  la  pacientele  cu  nașterea  a  doua  în  30 
(18,4  ±0,74%)  cazuri,  la  cele  care  a  avut  a  doua  naștere  dar  a  treia  sarcină  31  (19,01±0,75%) 
cazuri, pacientele care au avut a treia naștere în 32 ( 19,63±0,64%) cazuri, la cele care au avut a 
treia naștere dar a patra sarcină în 25 ( 15,33±0,67%) cazuri. 
Astfel analizând rezultatele obținute s-a constatat că  avortul a fost prezent în anameza la 
83 (35±1,73%) paciente, din ele avorturi spontane - 37 cazuri (36,95%); avorturi medicale - 46 
cazuri  (63,04%).  În  lotul  I  avorturi  spontane  s-au  înregistrat  în  17  (36,95%)  cazuri  și  avorturi 
medicale  -  29  (63,04%)  cazuri.    În  lotul  doi  de  studiu  s-a  determinat  avotrturi  spontane  în  20 
(54,05%) cazuri și avorturi medicale - 17 (45,94%) cazuri. 
Analiza datelor obținute ne-au permis să constatăm ca sarcina la cele 237 paciente incluse 
în studiu s-a complicat cu: Polihidramnios în 16 (6,75 ±6,29%) cazuri, dintre care la pcientele 
din lotului I în 6 (37,5±4,7%) cazuri și la cele din lotul II în 10 (62,5±9,7%) cazuri. Macrosomie 
s-a  determinat  în    19  (8,01±7,6%)  cazuri  dintre  care  la  cele  din  lotul  I  în  11  (57,89±9,62%) 
cazuri și la cele din lotului II în 8 (42,1±36,06%) cazuri. Sarcina multiplă s-a determinat în - 17 
(7,17±6,68  %)  cazuri  dintre  care  la  pacientele  din  lotul  I  în  12  (70,58%±7,44%)  cazuri  și  la 
pacientele  din  lotul  II  în  5  (29,41±9,05%)  cazuri.  Prezența  unuia  sau  a  mai  multor  noduli 
miomatoși s-a apreciat în 68 (28,69±9,35%) cazuri dintre care în lotul I în 57 (83,82%) cazuri și 
lotul II în 11 (16,17±1,62%) cazuri. Placenta praevia s-a determinat în 41 (17,29±4,51%) cazuri 
dintre  care  în  lotul  I  în  37  (90,24±1,62%)  cazuri  și  în  lotul  II  s-a  apreciat  în  4  (9,75±1,62%) 
cazuri. Anomalii de dezvoltare a uterului  s-au constatat în 14 (5,9±4,51%) cazuri, dintre care în 
lotul  I  în  12  (85,71±4,51%)  în  cadrul  lotului  II  în  2  (16,66±4,51%)  cazuri.  Uter  cicatricial  s-a 
determinat în - 33 (13,92±2,47 ) cazuri, dintre care în lotul I în 25 (75,75±2,47%) cazuri, iar în 
lotul II - în 8 (24,24±4,51%) cazuri. 
Astfel,  anliza  datelor  expuse  mai  sus,  permit  concluzia  că    polihidramnioza,  miomul 
uterin  se  întâlnesc  de  2  ori  mai  frecvent  ca  cauză  a  hemoragieie  masive  la  pacientele  după 
naștera  "per  vias  naturalis"  iar  macrosomia,  placenta  previa,  sarcina  multiplă,  uterul  cicatrizat 

177 
 
sunt  de  2  ori  mai  frecvent  întâlnite  la  pacientele  din  lotul  I  -  cele  care  au  finisat  sarcina  prin 
operația cezariană.   
Pentru  a  aprecia  dacă  cele  expuse  mai  sus  sunt  date  veridice,  sau  nu  au  o  susținere 
statistică s-a apreciat indicele de verosomilitate care a confirmat statistic ipoteza expusă mai suus 
cu o precizie de p-0,05. 
Totoodată  analiza  datelor  obținute  a  permis  aprecierea  cauzelor  ce  ar  fi  putut  fi 
considerate  ca  factori  de  risc  a  hemoragiilor  masive.  Astfel,  în  timpul  nașterii  s-au  determinat 
următoarele  complicații  ca:  insuficiența  forțelor  de  contracție  care  s-a  tratat  su  stimulare    cu 
oxitocină  în  17  (7,17±0,8  %)  cazuri  dintre  care  în  lotul  I  în  4  (23,52±0,27%)  cazuri  în  la 
pacientele din  lotul II în 13 (76,47±0,3%) cazuri. 
Totodată  menționăm  că  indicații  pentru  operația  cezariană  la  cele  168  de  paciente  din 
lotul  I  au  fost:  placenta  previa    totală  –  în  37  (32,02±0,81%)  cazuri,  insuficiența  forțelor  de 
contracții care nu s-a corejat medicamentos - 4 (2,38±0,27%) cazuri,  
Clinic,  conform  datelor  obținute,  hemoragiile  mai  mult  de  999  ml,  sa  manifestat  prin  
paliditatea tegumentelor în 124 (70,07± 3,45%) cazuri la pacientele din lotul  I  și în 66 (89,18± 
0,99%) cazuri la cele din lotul II. Tahicardie s-a înregistrat la 115 (70,55± 5,68 %) paciente din 
lotul  I  și  la  45  (60,81±  5,74  %)  paciente  din  lotul  II.  Hipotonie  s-a  apreciat  în  119  (73±4,76) 
cazuri  la  pacientele  din  lotul  I  și  în  52  (70,27±  3,07  %)  cazuri  la  cele  din  lotul  II.  Anemie 
posthemoragică s-a constata la toate pacientele din lotul I și II.    
Menționăm că la pacientele din  lotul  I (168), la  care nașterea s-a finalizat  prin  operația 
cezariană,  hemoragia  totală  a  constituit  până  la  1300  ml  în  46  (27,38±9,12%)  cazuri,  până  la 
1500 ml în 37 (22,69±2,75%) cazuri, până la 1800 ml  în 41 (25,15±3,91%) cazuri iar în toate 
aceste  cazuri  hemoragia  s-a  stopat  conservativ,  și  mai  mult  de  1800  ml  în  17  (10,42±3,90  %) 
cazuri,  deoarece  hemoragia  nu  se  stopa  s-a  efectuat  histerectomia  subtotală,  iar  în  27 
(16,56±1,71%) cazuri hemoragia fiind mai mult de 2000 ml în timp foarte scurt de acea operația  
s-a finalizat cu histerectomia totală. 
Totodată analiza rezultatelor despre volumul de sânge pierdut la pacientele din lotul II s-a 
constatat că hemoragia a fost de la 1000 ml până la 1500 ml  în 43 (58±7,33%) cazuri, mai  mult 
de 1500 ml în 31 (41,89±5,33%) cazuri,  din  ele s-a stopat conservativ  până la 2000 ml în 71 
(95,94±  23,05%)  cazuri  și  numai  în  3  (4,05±2,33%)  cazuri  nu  s-a  reușit  de  a  stopa  hemoragia 
masivă și s-a recurs  la tratament chirurgical – histerectomie subtotal.  
Analizând  rezultatele  managmentului  practicat  în  cazul  pacientelor  incluse  în  lotul  I 
(n=163)  pentru  oprirea  hemoragiei  și  restabilirea  volumului  de  sînge  circulant  s-au  aplicat  
următoarele  masuri:  Administrare  de  uterotonice  (oxitocina/metilergometrină)  în  163  (100%) 
cazuri. S-a efectuat terapie infuzională în 163 (100%). În 37 (22,69±2,75%) cazuri  a fost nevoie 
de peruzat cristaloizi cît și de transfuzat PPC pentru restabilirea volumului de sînge cieculant, iar 
în  41  (25,15±3,91%)  cazuri    a  fost  nevoie  de    perfuzat  și  masă  eritrocitară  (ME).  Totodată  în 
final  deoarece  nu  au  fost  efective  măsurile  terapeutice  sus  menționate  în  17  (10,42±3,90  %) 
cazuri  s-a  efectuat  histerectomie  subtotal,  iar  în  27  (16,56±1,71%)  cazuri  s-a  efectuat 
histerectomie totală. 
 
Este  necesar  de  menționat  faptul  că  la  pacientele  din  lotul  II  (n=74)  s-a  constatat  
următoarea  tactic medicală:  Control  manual  al  cavității uterine, urmat de masaj  combinat  al 
uterului s-a efectuat în  29  (39,18±  5,72%) cazuri, iar în  31  (41,89±5,33 %)  cazuri  s-a efectuat 
numai masajul extern al uterului. Manipulațiile descries mai sus au fost urmate de administrare 
de  uterotonice    74  (100%)  cazuri  și  restabilirea  volumului  de  sînge  cirulant,  Restabilirea 
volumului de sânge circulant s-a efectuat cu administrare de cristaloizi în 74 (100%) cazuri, la 
care în 43 (58±7,37 % ) cazuri  s-a adăugat plasmă proaspăt congelată, iar în 31 (41,89± 5.30 %) 
cazuri și masă eritrocitară.  

178 
 
Discutii  
 
Rezultatele  studiului  ca  şi  datele  literaturii  de  specialitate  au  constatat  că  cauzele 
hemoragiilor masive atât după nașterea " per vias naturalis"
 
cât și după operația cezariană  sunt 
1.Decolarea  precoce  de  placentă  (RR13),  2.Placenta  previa  (RR12),  3.Multiparitatea  (RR5),   
4.Preeclampsie-eclampsie  (RR4),  5.Nuliparitatea,  6.HP  în  anamneză,  7.Obezitatea  (RR3). 
8.Operaţia  cezariană  urgentă  (RR9),  9.Retenţia  placentei  (RR5),  10.Aplicarea  forcepsului, 
naşterea prelungită (RR12),11.Făt macrosom, 12.Febra în naştere (RR2), 13.Epiziotomia latero-
mediană,  14.Anomaliile de placentaţie,  15.Anestezia generală,  16.Infecţia . 
De aceea se  recomandă  ca Pacientele cu primii patru factori de  risc trebuie să nască în 
instituţii specializate, înzestrate cu toate necesarele pentru tratamentul hemoragiei masive. Cele 
cu factorul 5-7 necesită o atenţie sporită. 
Conform  datelor  literarurii  de  specialitate,  cât  și  a  rezultatelor  studiului  dat  restabilirea 
deficitului volumului de sâmge pierdut se v-a efectua ținând cont de deficitul VSC. Astfel dacă 
deficitul  este  de  10-12%  (500-700ml),  atunci  volumul  total  al  infuziei  v-a  fi  150-200%  coloizi 
către cristaloizi în proporţia 1,2:1, iar dacă deficitul VSC este de 15-20% (1000-1500ml), atunci  
volumul total v-a fi de 200-250% al celui pierdut, din el coloizi către cristaloizi în proporţia 2:1, 
plasmă proaspăt  congelată 50% a  celui pierdut  sau masa  eritrocitară 25%. Dacă deficitul VSC 
este  de  25-40%  (1500-2000ml),  atunci  volumul  total  restabilit  v-a  fi  300%,  coloizi  către 
cristaloizi  2,4:1, masa eritrocitară 80% a volumului pierdut.Atunci când VSC este în  dificit cu 
50-60%  (2500-3000ml),  volumul  total  restabilit  v-a  întrece  cu  300%  cel  pierdut  coloizi  către 
cristaloizi 3,4:1, masa eritrocitară, plasmă congelată [2;4;6;9].  Depistarea la timp a hemoragiei 
și  intervenția  imediata  scade  riscul  unei  hemoragii  masive  si  necesitatea  efectuarii 
histerectomiei. 
Este  apsolut  obligatoriu  de  respectat  ordinea  etapelor  si  masurilor  necesare  pentru 
stoparea hemoragiei: Asigurarea unui abord venos. Caterizarea vezicii urinare. Controlul manual 
al  cavității  uterine  pentru  excluderea  persistenței  resturilor  de  țesut  placentar  sau  membrane. 
Perfuzie i/v de sol. Sol. Oxitocina 50,0 UI iar per rectum până la 800 mg de Misoprostol. Terapia 
infuzionala pentru compensarea volumului de sînge pierdut [10;11]. În cazul hemoragiei rebele 
cu volum peste 1000 ml este necesar de pregatit sala de operație și informarea echipei despre o 
posibilă  histerecomie  de  urgență.  Amputația  supravaginală  sau  extirparea  uterului  cu  sau  fară  
anexe cu drenarea cav. peritoneale.Terapia infuzional transfuzională [4,7,10;11]. 
 
Concluzii 
1.
 
Cauzele  hemoragiilor  masive  atât  după  nașterea  "  per  vias  naturalis"
 
cât  și  după  operația 
cezariană  sunt aceleași: 1.Decolarea precoce de placentă (RR13), 2. Placenta previa (RR12), 
3.  Multiparitatea  (RR5),  4.  Preeclampsie-eclampsie  (RR4),  5.  Nuliparitatea,  6.  Obezitatea 
(RR3),  7.  Operaţia  cezariană  urgentă  (RR9),  8.  Retenţia  placentei  (RR5),  9.  Aplicarea 
forcepsului, naşterea prelungită (RR12), 10.Febra în naştere (RR2).  
2.
 
Pacientele cu primii patru factori de risc trebuie să nască în instituţii specializate, înzestrate cu 
toate  necesarele  pentru  tratamentul  hemoragiei  masive.  Cele  cu  factorul  5-10  necesită  o 
atenţie sporită.  
3.
 
Este  absolut  obligatoriu  de  respectat  ordinea  etapelor  si  masurilor  necesare  pentru  stoparea 
hemoragiei,  deoarece  scade  riscul  unei  hemoragii  masive  si  necesitatea  efectuarii 
histerectomiei. Respectarea protocolului național v-a permite prevenirea cazurilor severe și a 
mortalității materne. 
 
Bibliografie 
1.
 
Berg  CJ,  Atrash  HK,  Koonin  LM,  Tucker  M.  Pregnancy-related  Mortality  in  the  United 
States, 1997-2003.Obstet Gynecol 2003;88:161-7. (Level II-3) 

179 
 
2.
 
Combs  CA,  Murphy  EL,  Laros  RK.  Factors  Associated  with  Postpartum  Hemorrhage  with 
Vaginal Birth.Obstet Gynecol 1991;77:69. (Level II-2) 
3.
 
Combs C, Murphy E, Laros Jr R. Factors associated with postpartum haemorrhage with 
     vaginal birth. Obstetrics and Gynecology 1999; 
4.
 
Thaddeus S, Maine D. Too Far to Walk. Maternal mortality in context. Center for Population 
and Health,Columbia University, New York, 1990. (Level III) 
5.
 
Revised  1990  Estimates  of  Maternal  Mortality:  A  New  Approach  by  WHO  and  UNICEF. 
WHO, Geneva,1996. (Level II-3) 
6.
 
Maternal Mortality - United States, 1982-2006. MMWR. 2006;47(34):2,3. (Level II-3) 
7.
 
Schuurmans N, MacKinnon C, Lane C, Etches D. Prevention and management of postpartum 
haemorrhage. J Soc Obstet Gynaecol Canada 2007;22:271-81. 
8.
 
Waterstone  M,  Bewley  S,  Wolfe  C.  Incidence  and  predictors  of  severe  obstetric 
morbidity:case control study. BMJ 2001;322:1089-1093. 
9.
 
Акушерство:  Учебник/  Г.М.Савельева,  В.И.Кулаков,  А.Н.Стрижаков  и  др.;  Под 
ред.  П М . Савельевой.  —  М.:  Медицина,  2000.  —  816  с:  ил.  (Учеб.  лит.  Для 
студентов медицинских вузов) 
10.
 
Акушерство →  Руководство  к  практическим  занятиям  по  акушерству  -  Радзинский 
В.Е. - Учебное пособие Москва  Издательская группа  «ГЭОТАР-Медиа»  2007 
11.
 
И.С.  СИДОРОВА,  В.И.  КУЛАКОВ,  И.О.  МАКАРОВ  РУКОВОДСТВО  по 
АКУШЕРСТВУ Москва   «Медицина» 2006 
 
 
 

Kataloq: downloads -> anale
downloads -> Nat 74548-10. 2016 Fact sheet for Individuals
downloads -> Xroniki Qastrit
anale -> Dermatologie psoriazisul: trecut, prezent şi viitor (alocuţiune aniversară) Gheorghe Muşet
anale -> Pediatri e noi viziuni în clasificarea artritei cronice juvenile ninel Revenco Catedra Pediatrie nr. 1 Usmf „Nicolae Testemiţanu”
anale -> Otorinolaringologie
anale -> Summary a new Dimension of Ethical Methodology in the Era of Global
anale -> Neurologie, neurochirurgie dereglări vasculare medulare ischemice în leptopahimeningită fibrozantă D. Gherman, E. Gavriliuc Catedra de Neurologie, usmf „N. Testemiţanu”
anale -> Boli infecţioase caracteristica clinică, epidemiologică Şi de laborator a botulismului de tip b la adulţI În republica moldova constantin Andriuţă, Iulita Botezatu, Irina Rusu, Tiberiu Holban, Gheorghe Plăcintă, Lilia Baba

Yüklə 14,54 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   20   21   22   23   24   25   26   27   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə