Pediatri e noi viziuni în clasificarea artritei cronice juvenile ninel Revenco Catedra Pediatrie nr. 1 Usmf „Nicolae Testemiţanu”



Yüklə 1,58 Mb.
səhifə8/14
tarix16.03.2017
ölçüsü1,58 Mb.
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14

- FE (N 60 - 80) - cifre normale la 19 copii (76%)

- FE sub 60% la 6 copii (24%),

- FS (N 26 - 35) - < 26 % la 9 cazuri (85,7%);

- > 36% – la 16 cazuri (14,2%).

S-a diagnosticat la EchoCG: - cordaj fals – la 14 copii (56%),

- dilataţia cavităţi stângi – 2 cazuri (8%),

- PVM gr I – 13 cazuri (52%),

- IVP gr I – II – 9 cazuri (36%)

- IVT – 2 cazuri ( 8%)

- IVM – 1 caz (4%)

- funcţiei de pompă micşorată – 2 cazuri(8%)

- cardiopatie dilatativă – 1 caz ( 4%).



  • La Hollter monitoring s - a determinat următoarele schimbări: ritm sinusal – 5 cazuri

( 20%), TPSV – 2 cazuri ( 85%), extrasistole – 4 cazuri( 16%), WPW – 1 caz.

Copii spitalizaţi cu TPSV în criză sau stare recentă după au fost trataţi cu Verapamilă, doze de vârstă. Timpul de cupare a acceselor în 1/3 de cazuri s – a realizat cu durata până la 2 ore, în rest au fost necesare infuzii repetate şi cuparea acceselor s – a realizat de la 3 până la 12 ore. S – a atestat un caz unic de cupare a accesului timp de 24 ore, recidivele frecvente fiind pe bază de MCC – FOP, dereglare de ritm, TPSV, Bloc AV gr. II, IC CF III NYHA, Miocardită toxico infecţioasă. Bronhopneumonie pe dreapta, IR gr. I – II.

La copii cu Amiadaronă s - a folosit în tratamentul unui copil cu extrasistolie ventriculare.

TPSV în post criză tardivă tratamentul de bază nu a inclus antiaritmice şi a fost axat pe administrarea preparatelor cu acţiune sedativă ( Valereană, Novo – Pasit, Distonocalm), complexe de vitamine şi minerale (Cardonat, Panangin, MgB6, Vit. E)

Prezentăm un caz clinic al unui copil cu dereglare de ritm. Tahicardie paroxistică supraventriculară:

G.A - născut pe 15.03.2008

Internat în IMSP ICŞOSM şi C, secţia de cardiologie pe data de 06.05.08 în vârstă de 2 luni.

Îndreptat în mod urgent din spitalul raional cu diagnosticul: dereglare de ritm. Tahicardie paroxistică.



Acuzele la internare: tahipnee, nelinişte, acrocianoză, FCC 200, FR 52.

Anamneza bolii:dereglările de ritm au fost depistate de pe data de 15.04.08. de la 28.04.08 – 01.05.08 s-a tratat de pneumonie cu Ampicilină. Se internează primar în secţia de cardiologie a ICŞOSM şi C cu scop de diagnostic şi tratament.

Anamneza vieţii: Sarcina I, a decurs cu iminenţă de avort la 28 săptămâni. Naştere rapidă. A ţipat deodată. În prima lună a adăugat 800 gr. Alimentaţia naturală. Din prima săptămână scaun semilichid de 7 – 8 ori pe zi.

La internare: Starea generală a copilului este gravă. Tegumentele roze, erupţii maculo - papuloase ( posibil de etiologie alergică), ţesutul adipos de 1,5 cm. Acrocianoză periorbitală. Edeme lipsesc. Articulaţiile fără deformaţii. Fontanela anterioară 3 x 4 cm. Tiraj intercostal. Auscultativ în plămâni respiraţie aspră, raluri nu se percep. Zgomotele cardiace sonore, tahicardie FCC 200 bătăi/minut, aritmice. Abdomenul suplu. Ficatul + 1,5 cm. +2,0 cm. sub rebord. Splina nu se palpează. Scaun frecvent de 7-8 ori pe zi, neprelucrat, uneori cu mucus.

S-a aflat în salon de terapie intensivă pe data de 06.05.08 până pe 12.05.08.

Starea generală în secţia de terapie intensivă este gravă după maladie. Acuze la dispnee cu participarea muşchilor aucziliari, cianoză periorală, periorbitală, acrocianoză. Pleoapele edemate, pastozitatea ţesutului adipos. Tahipnee, FR 66 respiraţii pe minut. Respiraţia este atenuată, raluri crepitante unice umede mici, buloase. Zgomotele cardiace aritmice, tahicardie, FCC 188 – 220 bătăi/minut, suflu sistolic pe marginea stângă a sternului în spaţiul II – III intercostal.

Abdomenul moale. Ficatul + 1,5 cm. +2,0 cm. sub rebord. Splina nu se palpează. Scaun frecvent de 7-8 ori pe zi, neprelucrat, uneori cu mucus.

În primele 4 zile se observă o dinamică slab pozitivă. Starea cu tendinţă spre ameliorare Accesele practic nu s-au înregistrat. Mănâncă câte puţin, vome nu are. Periodic neliniştit. Dispnee nare. Edemele au dispărut. Somn liniştit. Tegumentele palide, în regiunea feselor hiperemie, cianoză periorbitală. Auscultativ în plămâni respiraţie aspră, raluri nu se percep. Zgomotele cardiace sonore, aritmice, extrasistolie. Suflu sistolic pe marginea stângă a sternului în spaţiul II – III intercostal. Abdomenul suplu. Ficatul + 1,5 cm. +2,0 cm. de la rebord. Splina nu se palpează. Scaun frecvent de 7-8 ori pe zi, neprelucrat, uneori cu mucus.

Investigaţii:


  • Analiza sîngelui: hemoleucograma în limitele normei, VSH a fost 21 mm/h, în analiza

repetată VSH – 5 mm/h.

  • Analiza biochimică în limitele normii.

  • Analiza generală a urinei : 5,0ml, galben, transparent, epiteliu 0 - 1 c/v, leucocite 2-3 c/v,

bacterii spori de micelii (++).

  • Coprocultura şi hemocultura - negative

  • Radiografie pulmonară: Bronhopneumonie pe dreapta.

  • ECG - Ritm sinusal. AE – normală. Extrasistole în V4 – V6. TPSV. Bloc AV gr. II. FCC

222 – 185. Hiperfuncţia VS şi VD, hipertrofia VS. Dereglare de ritm şi repolarizare.

  • EcoCG şi Doppler monitoring : Tahicardie pronunţată, FCC 200 bătăi/minut. Cavităţile

cordului nu-s dilatate. Funcţia de pompă a miocardului VS este micşorată. FOP. Cordaj fals gros în VS. IVM gr. I

  • USG organelor interne ficatul LD 67mm, LS 31 mm, vena portă 3 mm, contur regulat, omogen, ecogenitate medie. Vezica biliară contractată. Pancreasul rău se vizualizează parenchimul pe tot parcursul. Rinichiul drept 55 x 24 mm, rinichiul stâng 53 x 23 mm, parenchimul S = D = 9 mm, bazinetele: stângul = 3 mm, dreptul = 2 mm. Vezica urinară nu – i plină.

  • NSG în limitele normei.

  • Consultaţia neurologului – Fetiţa este excitată. Statutul neurologic: reflexele în limitele normei. Se recomandă fenobarbital 0,005 x 3 ori timp de 2 săptămâni.

Diagnosticul clinic: MCC. FOP. Cordaj fals în VS. Dereglare de ritm TPSV. Exstrasistolie. Bloc AV gr. II. IC CF III NYHA. Bronhopneumonie pe dreapta. IR I – II. Miocardită toxicoinfecţioasă.

Tratament:



  • Dieta – alimentaţie naturală.

  • Tratament complex: glicozide cardiace ( digoxină ), antiedemic ( prednizolon, furasemid,

veroşperon), sedative ( diazepam, fenobarbital ), antibacterian (cefatoxim), probiotice ( subtil ).

Particularitatea cazului a fost: necesitatea tratamentului antiaritmic – glicozide cardiace cu doza de susţinere ( din cauza prezenţii permanente a accesulor de tahicardie), diuretice, sedative şi antibacterian ( prezenţa bronhopneumonii) au permis ameliorarea stării generale de sănătate peste 2 săptămâni după internare, micşorarea frecvenţii cardiace, lipsa edemelor.



Concluzii

  1. În majoritatea cazurilor la copii cu TPSV apărut pe cord intact sau pe fondal de afecţiuni minore a cordului cuparea acceselor a fost efectuată cu blocatorii ionilor de calciu cu Verapamil, şi mai rar cu glicozide cardiace.

  2. La copii cu aretmii asociate sau cord lezat (cardiopatie dilatativă, cardiopatie toxiinfecţioasă) a fost necesar adminestrarea repetată a antiaritmice.

Bibliografie

1. Ciofu Eugen Pascal, Ciofu Carmen ,,Pediatrie tratat’’, Bucureşti, 2001;

2. Ciudin R., Ginghina C., Ghiorghiu I. Aretmiile cardiace la copil şi adultul tânăr. Diagnostic clinic şi tratament modern, Editura InfoMedica -2003,

3. Georgescu A. Prof. Univ. dr. Compendiu de pediatrie, Editura BIC ALL 2001

4. Grosu A ,, Aritmiile cardiace diagnosticare şi tratament’’


APRECIEREA VARIABILITĂŢII RITMULUI CARDIAC LA COPIII CU TULBURĂRI FUNCŢIONALE CARDIACE

Lilia Romanciuc

Curs Pediatrie, Semiologie şi Puiericultură USMF „Nicolae Testemiţanu”

IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului
Summary

Heart rate variability assessment in children with functional heart disorders

Heart rate represents an indicator for changes in autonomous nervous system functionality. Studies on heart rate variability have a diagnostic and prognostic role in physical examination of healthy people, athletes and different pathologic circumstances. The study included 50 patients with functional arrhythmias (average age was 12.5 ±0.44 years) who were examined with electrocardiography, cardiointervalography, echocardiography with color Doppler and ECG Holter monitoring over 24 hours. Results of the study showed that functional cardiac arrhythmias are associated with supraventricular extrasystoles in 78% and vegetative dysfunction with hypersympathicotonia in 98% which is an arrhythmogenic factor.



Rezumat

Ritmul cardiac este indicatorul schimbărilor sistemului nervos vegetativ. Studierea variabilităţii ritmului cardiac, are un rol diagnostic şi pronostic în examinarea la sănătoşi, sportivi şi în diverse patologii. Studiul a inclus 50 de pacienţi cu tulburări funcţionale cardiace (vârsta medie 12.5 ±0.44), examinaţi prin metodele (electrocardiografie, cardiointervalografie, Echo- CG cu Doppler color şi Holter ECG monitorizare 24 ore). Tulburările funcţionale cardiace în studiul efectuat sunt asociate cu extrasistolii supraventriculare în 78% şi disfuncţie vegetativă prin hipersimpaticotonie în 98%, ca factor predispozant în aritmogeneză.



Introducere

Simbioza sistemului vegetativ simpatic şi parasimpatic aprovizionează funcţia coordonatoare şi obţinerea rezultatelor optimale în plan de adaptare la condiţiile mediului înconjurător, schimbările ce pot interveni sunt primordiale schimbărilor hemodinamice, metabolice, energetice şi sunt cele mai precoce semne pronostice nefavorabile [3,4].

Ritmul cardiac se consideră a fi indicatorul modificărilor reglării vegetative şi deacea studierea variabilităţii ritmului cardiac (VRC), are un rol diagnostic şi pronostic în examinarea la persoane sănătoase, sportivi şi în diverse patologii: disfuncţii vegetative, maladii cardiovasculare, afecţiuni respiratorii cronice, patologii endocrine şi neurologice [6].

Sistemul nervos vegetativ are un rol important în geneza aritmiilor. S-a constatat că sistemul nervos vegetativ simpatic are un rol predispozant şi de trigger al aritmiilor, iar sistemul nervos vegetativ parasimpatic - un rol de protecţie [2].

În ultimii ani se face un efort important pentru identificarea şi stratificarea riscului de moarte subită la pacienţii cu aritmii ventriculare şi stabilirea schemei terapeutice care ar reduce acest risc . Riscul de moarte subită cardiacă (MSC) în prolapsul de valvă mitrală (PVM) este foarte mic, dar nu poate fi neglijat din cauza prevalenţei populaţionale înalte a bolii. Fără o explicaţie privind cauza directă de deces, PVM a fost singura anomalie descoperită la circa 10% din cazuri de moarte subită la o serie de tineri. Stratificarea bolnavilor în funcţie de riscul de MSC, în lipsa unor date pe grupe mari de pacienţi, se bazează exclusiv pe opiniile experţilor [5].

VRC poate fi înregistrată la monitorizarea electrocardiografică ambulatorie Holter. Sen-

sibilitatea monitorizării Holter ECG pentru detectarea aritmiilor semnificative la copii este după unii autori de aproximativ 40%, conducând la măsuri terapeutice şi investigaţii suplimentare în circa 11% din cazuri [2,5,6].

Tulburările de ritm supraventricular şi ventricular sunt relativ frecvente la copiii cu PVM. Se semnalează o frecvenţă a tulburărilor de ritm ventricular potenţial periculos de până la 26% [2]. După datele monitorizării Holter ECG în 24 ore au fost determinate extrasistole ventriculare de la 18,2% până la 90,6% [2,5].

Una din cauzele etiologice posibile ale disritmiilor în tulburările funcţionale cardiace este disfuncţia sistemului nervos vegetativ cu hipercatecolaminemie şi hiperactivitatea adrenergică ale α, β adrenoreceptorilor [3,5].

Printre markerii generali de risc de MS sunt incluse anomaliile sistemului nervos vegetativ şi anume VRC, care este considerată ca un index al interacţiunii simpato- vagale. Studiile clinice au arătat, că pacienţii prezentând o reducere a VRC au o creştere a tonusului simpatic şi pot avea un risc înalt de dezvoltare a disritmiilor ventriculare [3,6]. Cercetarea caracterului şi particularităţilor dereglarilor de ritm prezintă un interes deosebit şi necesită o atenţie majoră. Toate acestea argumentează importanţa clinică a disritmiilor la pacienţii cu tulburările funcţionale cardiace şi PVM, cu aprecierea VRC pentru depistarea factorilor de risc aritmogen.



Scopul studiului

Aprecierea variabilităţii ritmului cardiac ca marker de bază a reglării vegetative la copiii cu tulburări funcţionale cardiace (TFC).



Material şi metode

În studiu prospectiv au fost incluşi 50 de copii cu tulburări funcţionale cardiace şi PVM (16 băieţi şi 34 fete) cu vârsta între 7- 17 ani (vârsta medie 12.50± 0.44), spitalizaţi în secţia de cardiologie a IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. Diagnosticul de TFC a fost stabilit în baza manifestărilor clinice, paraclinice (electrocardiografia, cardiointervalografia, Echo- cardiografia cu Doppler color). Studiul valorilor parametrilor analizei spectrale a VRC a inclus înregistrarea ECG Holter monitorizare timp de 24 ore.



Rezultate şi discuţii

Pacienţii incluşi în studiu au prezentat mai frecvent: dureri precordiale (98%), palpitaţii (84%), senzaţii de iregularitate a ritmului cardiac (66%), de asemenea au fost acuze vegetative - dispoziţie labilă (96%), excitabilitate (92%), transpiraţii (74%), extremităţi reci (60%), anxietate (60%). In examenul obiectiv a predominat în 94% suflu sistolic la apex şi în punctul V, clic sistolic la apex izolat în 78%, prezenţa suflului sistolic şi clicului sistolic în poziţie verticală şi după efort fizic în 74%. Pacienţii examinaţi au avut următoarele modificări ECG:



  1. dereglarea proceselor de repolarizare la 43 (86%) copii;

  2. bradicardie sinusală la 13 (26%) cazuri;

  3. tahicardie sinusală la 10 (20%) pacienţi;

  4. extrasistole supraventriculare la 8 (16%);

  5. extrasistole ventriculare la 2 (4%);

  6. alungirea P- Q intervalului la 2 (4%).

Sindromul repolarizării precoce în miocardul VS predomină în 86%. Cardiointervalografia a fost efectuată la 48 de pacienţi cu tulburări funcţionale cardiace şi a permis determinarea tonusului vegetativ iniţial şi reactivitatea vegetativă. La majoritatea pacienţilor (41.7%) s-a determinat simpaticotonia. Reactivitatea vegetativă la 45.8% copii a fost hipersimpaticotonică (tab.1).

Tabelul 1



Spectrul cardiointervalografiei (n= 48)

Nr.

Modificări

Nr. Observaţii

%

1

Tonusul vegetativ iniţial simpaticotonic

20

41.7

2

Tonusul vegetativ iniţial vagotonic

10

20.8

3

Tonusul vegetativ iniţial eutonie

18

37.5

4

Reactivitatea vegetativă asimpaticotonică

10

20.8

5

Reactivitatea vegetativă hipersimpaticotonică

22

45.8

6

Reactivitatea vegetativă normală

16

33.3

Examinarea Ecografică cu Doppler color la copiii cu tulburări funcţionale cardiace a determinat prezenţa prolapsului de valvă mitrală gr.I în 98%, gr.II- 2%, cordaj fals în cavitatea VS în 28 (56%), indurarea cuspidelor v. mitrale la 14 (28%), regurgitare la v. mitrală în 13 (26%), regurgitare la v. tricuspidă în 6 (12%).

Monitorizarea Holter ECG timp de 24 ore cu durată medie 22.19±0.17 ore a fost efectuată la 50 pacienţii. În urma examinării la copiii cu TFC s-a determinat FCC minimală 49.91±2.00 bătăi/min., FCC maximală 157.0±3.07 bătăi/min. şi FCC medie 83.87±2.31 bătăi/min. Analiza Holter ECG monitorizare timp de 24 ore a permis evidenţierea unor tulburări de ritm la copiii cu TFC. Astfel, în 78% cazuri s-au înregistrat extrasistole supraventriculare, tahicardie sinusală (diurnă) – 56%, extrasistole supraventriculare izolate – 58%, tahicardii supraventriculare – 24% cazuri (tab.2).

Tabelul 2



Modificările ECG Holter monitorizare timp de 24 ore la pacienţii cu TFC

(n= 50)

Nr.

Modificări

Nr. Observaţii

%

1

Extrasistolii supraventriculare:

39

78

1.1

Extrasistolii supraventriculare 50- 100/ 24 ore

10

20

1.2

Extrasistolii supraventriculare 100- 1000/ 24 ore

22

44

1.3

Extrasistolii supraventriculare > 1000/ 24 ore

7

14

1.4

Extrasistolii supraventriculare izolate

29

58

1.5

Extrasistolii supraventriculare in perechi

6

12

2

Tahicardie sinusală ziua

28

56

3

Tahicardie sinusală noaptea

14

28

4

Tahicardii supraventriculare

12

24

5

Bradicardie sinusală

5

10

6

Bradicardie noaptea < 40 in minut

4

8

7

Bradicardie noaptea 30 - 40 in minut

4

8

8

Tahicardii supraventriculare paroxismale

4

8

Parametrii spectrali a variabilităţii ritmului cardiac la pacienţii cu TFC examinaţi au fost calculaţi pe parcurs a 24 de ore. În urma aprecierii variabilităţii ritmului cardiac dupa metoda Holter ECG 24 de ore, cu ajutorul valorilor parametrilor analizei spectrale se observă o predominare a benzilor de frecvenţa joasă şi foarte joasă ce demonstrează activitatea sistemului nervos vegetativ simpatic (tab.3) .



Tabelul 3

Valorile parametrilor analizei spectrale a VRC (n= 30)

Nr.

Parametrii

Valoarea

%

1

VLF (benzi de frecvenţa foarte joasă 0.0033- 0.04 Hz)

404276.417 ms²

95.2

2

LF (benzi de frecvenţa joasă 0.04- 0.15Hz)

16025.917 ms²

3.77

3

HF (benzi de frecvenţa înaltă ( 0.15- 0.40Hz)

4004.875 ms²

0.94

4

Total

424307.19 ms²




5

Raportul LF/HF

2.891± 0.29





Concluzii

  1. Prezenţa dereglărilor proceselor de repolarizare în miocardul VS în 86% de cazuri la pacienţii examinaţi în asociere cu tulburări funcţionale cardiace, poate fi considerat ca factor declanşator al aritmiilor la copii.

  2. Examinarea tonusului vegetativ iniţial şi a reactivităţii vegetative în studiul efectuat demonstrează predominarea sistemului nervos vegetativ simpatic.

  3. Parametrii spectrali (VLF- benzi de frecvenţă foarte joasă şi LF- benzi de frecven-ţă joasă) predomină în 98% în studiul efectuat şi explică disfuncţia vegetativă cardiacă, caracterizată prin hipersimpaticotonie.

Bibliografie

  1. Brookfield E., Steinberger J. et al. Echocardiography in Healthy Children. Pediatrics, 2001; 107:1237.

  2. Ciudin R., Ginghină C. Aritmiile cardiace la copil şi adultul tânăr. Bucureşti 2003, p. 34-41.

  3. Gunduz H., Arinc H. et al. Heart rate turbulence and heart rate variability in patients with mitral valve prolapse. Europace, 2006; 8: p. 515-520

  4. Назаренко С., Школьникова М. Вариабельность сердечного ритма у подростков Архангельской области. Методические рекомендации 2007, cтр.28.

  5. Priori S., Aliot E. et al. Task Force on Sudden Cardiac Death of the European Society of Cardiology. Eur Heart J, 2001; 22: 1374-1450.

  6. Task Force of the European Society of Cardiology and the North American Society of Pacing and Electrophysiology. Heart rate variability, standards of measurement, physiological interpretation and clinical use, 1999.


STIGMELE DE DISEMBRIOGENEZĂ LA COPII CU

Kataloq: old -> downloads -> anale
old -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məsləhət saatları Prerekvizitlər
old -> Azərbaycan Respublikası Təhsil Nazirliyi Ministry of Education of the Azerbaijan Republic
old -> Hamlet müəllim, hazırda Azərbaycanda tərcümə sahəsindəki vəziyyəti necə qiymətləndirirsiniz?
old -> Curriculim vitae
old -> XƏZƏr universiteti Sillabus (fənn üzrə işçi tədris proqramı) haqqında Əsasnamə
old -> I[1] azərbaycan respublikasinin qanunu ii[2]
old -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiTƏSİ TƏHSİl faküLTƏSİ
old -> Name:/ Ad və Soyad Orxan Fərəcli
anale -> Otorinolaringologie
anale -> Neurologie, neurochirurgie dereglări vasculare medulare ischemice în leptopahimeningită fibrozantă D. Gherman, E. Gavriliuc Catedra de Neurologie, usmf „N. Testemiţanu”

Yüklə 1,58 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə