Testele la Medicina Internă reumatologie care din următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce priveşte prescrierea unui ains la pacienţii cu artrită psoriazică



Yüklə 3,99 Mb.
səhifə4/28
tarix05.05.2017
ölçüsü3,99 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   28

211. Osteoporoza este definită drept scăderea scorului T la DEXA mai jos decât:

  1. 1.0 DS

  2. 1.1 DS

  3. -1.5 DS

  4. -2.0 DS

  5. -2.5 DS

Răspuns corect: E
212. Indicați expresia clinică a osteoporozei:

a. febra

b. fracturile de fragilitate

c. durere la percuția osoasă

d. tetania

e. slăbiciunea pronunțată



Răspuns corect: B
213. Necesitatea zilnică a vitaminei D la persoane cu vârstă >50 ani este de:

a. 600 unități internaționale

b. 700 unități internaționale

c. 800 unități internaționale

d. 900 unități internaționale

e. 1000 unități internaționale



Răspuns corect: C
214. Scorul T la densitometria DEXA este:

a. masa totală a țesutului osos

b. riscul de fracturi de fragilitate în următorii 10 ani, exprimat în procente

c. numărul de deviații standard ale densității minerale osoase (DMO) față de valoarea de vârf la un individ tânăr sănătos

d. numărul de deviații standard ale densității minerale osoase măsurate față de subiecții sănătoși de aceeași vârstă și sex

e. doza de iradiere utilizată



Răspuns corect: C
215. Selectați care din următoarele este o localizare a fracturilor osteoporotice majore:

a. claviculă

b. calcaneu

c. mandibulă

d. 1/3 proximală a femurului

e. stern



Răspuns corect: D
216. La femei în perioada premenopauzală pentru diagnosticul osteoporozei se utilizează:

a. scorul T, cu ajustarea valorilor finale

b. scorul Z

c. scorul X

d. instrumentul FRAX

e. densitatea minerală osoasă



Răspuns corect: B
217. Măsuri nefarmacologice de tratament al osteoporozei sunt:

a. activitatea fizică adecvată

b. excluderea fumatului, reducerea consumului de alcool și cafea

c. reducerea exercițiilor fizice

d. folosirea protectoarelor pentru șold și a altor dispozitive de asistență

e. reducerea masei corporale



Răspuns corect: A, B, D
218. Selectați factorii de risc modificabili în osteoporoză:

a. sexul feminin

b. aportul insuficient de calciu

c. vârsta >65 ani

d. deficitul de vitamina D

e. fumatul



Răspuns corect: A, D, E
219. Selectați bisfosfonații utilizați în tratamentul modern al osteoporozei:

a. alendronat

b. etidronat

c. zolendronat

d. clodronat

e. ibandronat



Răspuns corect: A, C, E
220. Care sunt afirmațiile corecte pentru vârful masei osoase:

a. reprezintă masa osoasă acumulată în timpul creșterii organismului

b. factorul genetic este principalul determinant al ei

c. este atinsă la începutul (femei) sau mijlocul (bărbați) decadei a 3-a de viață

d. depinde în primul rând de factorii de mediu

e. reprezintă densitatea osoasă maximală în orice moment în timp



Răspuns corect: A, B, C
221. Care sunt cauze ale osteoporozei secundare:

a. artrita reumatoidă

b. cure prelungite cu corticosteroizi

c. alcoolismul

d. osteoartroza

e. diabetul zaharat tip 1



Răspuns corect: A, B, C, E

222. Activitatea osteoclastelor este stimulată de:

a. RANKL

b. osteoprotegerina

c. parathormonul

d. IL-1, IL-6

e. testosteronul



Răspuns corect: A, C, D
223. Osteoporoza se poate manifesta prin:

a. schimbări de ținută

b. deformația cutiei toracice

c. tumefiere articulară

d. scăderea înălțimii

e. dezvoltarea anemiei feriprive



Răspuns corect: A, B, D, E
224. Faze ale ciclului de remodelare osoasă sunt

a. inducție

b. activare și resorbție

c. inversie și formare osoasă

d. mineralizare

e. constituire



Răspuns corect: B, C, D
225. Markerii resorbției osoase sunt:

a. Telopeptidele colagenului tip I

b. arginina

c. hidroxiprolina

d. osteonectina

e. fosfataza acidă tartrat rezistentă 5p



Răspuns corect: A, C, E
226. Care din următoarele afirmații este corectă pentru vasculite?

A. Tabloul clinic nu este determinat de calibrul vaselor afectate

B. De regulă debutează cu un proces de fibroză excesivă a vaselor

C. Sunt maladii autoimune cu evoluție cronică

D. Au un factor etiologic comun

E. Sunt niște maladii ce poartă în exclusivitate caracter secundar.

C.

227. Care criteriu este esențial în clasificarea vasculitelor?

A. Factorul etiologic suspectat

B. Vîrsta de debut a maladiei

C. Organele și sistemele afectate preferențial

D. Caracterul evolutiv al maladiei

E. Calibrul vaselor afectate.



E.

228. Care din următoarele mecanisme patogenetice NU este caracteristic pentru vasculitele sistemice?

A. Formarea complexelor imune circulante și depozitarea lor în peretele vascular

B. Dezvoltarea unui proces inflamator cronic în peretele vasului

C. Tulburări ischemice în ţesuturile adiacente vasului afectat

D. Formarea de granuloame

E. Degenerescența progresivă a țesutului conjunctiv.



E.

229. Care infecție virală este mai frecvent depistată la pacienții cu poliarterită nodoasă?

A. Virusul Epstein-Barr

B. Cytomegalovirusul

C. HCV- infecția

D. HBV- infecția

E. Infecția herpetică



D.

230. Care manifestare clinică este considerată patognomonică pentru poliarterita nodoasă

A. Livedo reticularis

B. Artritele

C. Nodulii subcutanați

D. Glomerulonefrita

E. Iridociclita



C

231. Care din următoarele manifestări clinice nu fac parte din criteriile ACR pentru granulomatoza cu poliangeită (Wegener)?

A. Modificări inflamatorii ale cavității bucale și nazale (ulcere dureroase, eliminări purulente sau hemoragice)

B. Mialgii difuze, astenie musculară, dureri ale membrelor inferioare

C. Modificări în sedimentul urinar (hematurie sau cilindri hematici)

D. Modificări radiologice în plămîni (noduli, infiltrații, cavități)

E. Rezultatul biopsiei cu depistarea granuloamelor, a vasculitei leucocitoclastice și necrozei.



B.

232. Care din următoarele investigații imunologice sunt deosebit de importante în diagnosticul poliangeitei microscopice?

  1. Anticorpii antinucleari ANA

  2. Complexele imune circulante (CIC)

  3. Anticorpii anti ADN dublu catenari

  4. Anticorpii ANCA către mieloperoxidază (p-ANCA-MPO)

  5. Anticorpi ANCA către proteinaza 3 (c- ANCA- mp3)

D.
233. Vasculita prin depozite de IgA (Henoch - Schoenlein) face parte din:

A. Vasculitele vaselor de calibru mare

B. Vasculitele de calibru mediu

C. Vasculitele de calibru mic

D. Vasculitele cu afectarea vaselor de calibru variat

E. Vasculitele ANCA - pozitive



C.
234. Care din următoarele modificări imunologice este caracteristică pentru vasculita IgA (Henoch – Schoenlein)?

A. Prezența antigenului HBsAg

B. Creșterea nivelului CIC

C. Anticorpii anti-phosfolipidici pozitivi

D. Prezența anticorpilor ANCA

E. Creșterea nivelului Ig G.



B

235. Care modificare a parametrilor hemoleucogramei este deosebit de caracteristică pentru granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Churg – Strauss)?

A. Leucocitoza

B. Trombocitopenia

C. Limfopenia

D. Eozinofilia

E. Monocitoza



D

236. Care din următorii factori sunt susceptibili în dezvoltarea vasculitelor sistemice?

A. Influența administrării unor medicamente

B. Prezența în antecedență a infecției virale hepatice cronice (HBV, HCV)

C. Tulburări ale metabolismului lipidic

D. Consumul cronic de alcool

E. Dezechilibrul nivelului vitaminei D.



A,B.

237. Din care categorii de vasculite face parte granulomatoza cu poliangeită (Wegener)?

A. Vasculitele ce afectează vasele de calibru mare

B. Vasculitele ANCA pozitive

C. Vasculitele ce afectează vasele de calibru mic

D. Vasculitele prin complexe imune

E. Vasculite secundare



B,C.

238. Care din următoarele vasculite sunt idiopatice, primare?

A. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (Wegener)

B. Vasculita medicamentoasă ANCA -asociată

C. Poliangeita microscopică

D. Lupus vasculita

E. Poliarterita nodoasă



A,C,E.

239. Peretele vascular la pacienții cu vasculitele sistemice este afectat prin următoarele căi:

A. Prin intermediul anticorpilor specifici cum ar fi ANCA, anticorpii către celula endotelială

B. În consecința expunerii excesive la razele ultraviolete

C. Prin afectarea directă a peretelui vascular de către anumiți agenți infecțioși

D. Prin intermediul unui proes vazospastic primar

E. Prin intermediul citokinelor proinflamatorii și a celulelor de adghezie



A,C,E.

240. Care din următoarele manifestări clinice sunt caracteristice pentru vasculitele vaselor de calibru mare?

A. Mononeurita multiplex

B. Sufluri patologice la nivelul vaselor

C. Deficitul sau absența pulsului

D. Purpura palpabilă

E. Pierderea văzului (cecitate)



B, C, E.

241. Care din următoarele investigații instrumentale sunt utile în diagnosticul vasculitelor sistemice?

A. Osteodensitometria DEXA

B. Ultrasonografia doppler a vaselor magistrale

C. RMN – angiografia

D. Bronhoscopia cu lavajul bronhoalveolar

E. Scintigrafia scheletului



B,C,D

242. Poliarterita nodoasă face parte din:

A. Vasculitele cu caracter secundar

B. Vasculitele vaselor de calibru mic

C. Vasculitele ANCA – pozitive

D. Vasculitele vaselor de calibru mediu

E. Vasculitele asociate frecvent cu HBV- infecția



D,E

243. Care din următoarele manifestări clinice NU se întîlnesc la bolnavii cu poliarterită nodoasă?

A. Durerile abdominale uneori pronunțate, ce pot simula abdomenul acut

B. Purpura hemoragică palpabilă la nivelul membrelor inferioare

C. Orhita

D. Cecitatea (orbire)

E. Artrita



B, D

244. Granulomatoza cu poliangeită (Wegener) face parte din:

A. Vasculitele vaselor de calibru mediu

B. Vasculitele ANCA – asociate

C. Vasculitele CIC – asociate

D. Vasculitele vaselor de calibru mic

E. Vasculitele vaselor de divers calibru



B,D.

245. Care din următoarele tactici terapeutice sunt considerate eficiente în tratamentul granulomatozei cu poliangeită (Wegener)?

A. Corticoterapia în doze de 0,5mg/kg/zi per os în monoterapie pînă la obținerea remisiei cu reducerea ulterioară a dozei

B. Prednisolon 1mg/kg/zi + Cyclophosphamid 2-3 mg/kg/zi pînă la obținerea efectului cu reducerea ulterioară a dozei

C. Antiinflamatoarele nesteroidiene în asociere cu Metotrexat 10 mg/săptămînă

D. Antiinflamtoare nesteroidiene + corticosteroizi 0,5 mg/kg/zi per os 3-5 zile cu reducerea treptată a dozelor

E. Rituximab săptămînal 4 săptămîni în asociere cu doze mari de CST



B, E.

246. Puls terapia în tratmentul vasculitelor sistemice se efectuează cu:

A. Prednisolon 0,5 – 1 mg/kg/zi per os + Tab. Plaquenil 200mg zi

B. Sol. Methilprednisolon 1000 mg/zi i/v 3 zile + Sol. Cyclophosphamid 1000 mg.

C. Sol. Methilprednisolon 500 mg/zi 5 zile + Sol. Cyclophosphamid 1000mg/zi.

D. Tab. Azatioprin 1,5 – 2 mg/zi + Tab. Prednisolon 1mg/kg/zi

E. Mofetil micofenolat 2 gr/zi + tratament extracorporal (plasmafereză)



B, C.

247. Factorii etiologici suspectați în etiologia vasculitei prin IgA (Henoch – Schoenlein) sunt:

A. Factorul bacterian (Streptococi, stafilococi, Micoplasme, Legionella al.)

B. Factorul viral (Virusul Epstein-Barr, Parvovirusul B19 et al.)

C. Tulburări endocrine (disfuncție tiroidiană, dezechilibru estrogenic, androgenic)

D. Corelația cu antigenul HLA – B27

E. Administrarea unor medicamente, vaccinări



A, B, E.

248. Ce nu este adevărat pentru manifestările cutanate din vasculita prin depozite de IgA (Henoch – Schoenlein) ?

A. Erupțiile debutează preferențial la nivelul membrelor inferioare

B. Erupțiile au de regulă caracter necrotizant

C. Manifestările cutanate sunt frecvente la nivelul feței, gîtului

D. Frecvent purpura este asociată cu artrite la nivelul membrelor inferioare

E. De regulă erupțiile cutanate sunt însoțite de prurit



B, C, E

249. Care din următoarele afirmații despre granulomatoza eozinofilică cu poliangeită ( Churg – Strauss) sunt adevărate?

  1. Face parte din vasculitele ANCA – pozitive

  2. Este o vasculită indusă de prezența complexelor imune circulante

  3. Face parte din vasculitele granulematoase

  4. Nu este asociată cu afectări ale tractului respirator

  5. Pacienții frecvent suferă de astm bronșic

A,C,E

250. În care din următoarele vasculite sistemice este mai sever afectat sistemul respirator?

A. În vasculita prin depozite IgA (Henoch – Schoenlein)

B. În granulematoza eozinofilică cu poliangeită (Churg – Strauss)

C. În poliarterita nodoasă HBV- asociată

D. În granulomatoza cu poliangeită (Wegener)

E. . În poliarterita nodoasă neasociartă cu infecția HBV.



B,D

Nefrologie

Boala cronică renală

CS

  1. Cel mai nefavorabil factor de progresie a bolii cronice renale este:

    1. Pruritul

    2. Hematuria

    3. Proteinuria

    4. Bacteuria

    5. Uricosuria

Răspuns C

  1. Două cele mai frecvente cauze care duc la instalarea bolii cronice renale terminale sunt:

    1. Alergiile și diabetul

    2. Infecțiile și diabetul

    3. Diabetul și hipertensiunea arterială

    4. Infecțiile și hipertensiunea arterială

    5. Diabetul și obezitatea

Răspuns C

  1. Cauza exclusiv genetică care duce la instalarea bolii cronice renale terminale este:

    1. Diabetul zaharat

    2. Sindromul Alport

    3. Boala polichistică renală autozomal dominantă

    4. Boala polichistică renală autozomal recesivă

    5. Hipertensiunea arterială

Răspuns C

  1. Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:

    1. Complicațiile cardiovasculare

    2. Anemia

    3. Insuficiența hepatică

    4. Uremia

    5. Sepsis

Răspuns A

  1. Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:

    1. 1

    2. 2

    3. 3

    4. 4

    5. 5

Răspuns D

  1. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de eritropoietină pentru managementul:

    1. Anemiei

    2. Neutropeniei

    3. Pancitopeniei

    4. Trombocitopeniei

    5. Hipoproteinemiei

Răspuns A

  1. Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența vasculară periferică și secreția de renină:

    1. Diuretice

    2. β-blocante

    3. α1-blocante

    4. Blocanții canalelor de calciu

    5. Inhibitorii enzimei de conversie angiontenzinici

Răspuns E

  1. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală:

    1. Care poate fi modificat

    2. Care nu poate fi modificat

    3. Proteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală

    4. Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 5

    5. Proteinuria are un factor pronostic favorabil

Răspuns A

  1. Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule în practica clinică cotidiană este nevoie de a cunoaște următorul indice biochimic:

    1. Creatinina serică

    2. Ureea serică

    3. Proteina generală

    4. Potasiul seric

    5. Sodiul seric

Răspuns A

  1. Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică renală sunt consecința:

    1. Hematuriei

    2. Oliguriei

    3. Uremiei

    4. Hipertensiunii arteriale

    5. Insuficienței hepatice

Răspuns C

  1. Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc proteinuria:

    1. Dilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulare

    2. Scăderea hipertensiunii arteriale sistolice

    3. Scăderea hipertensiunii arteriale diastolice

    4. Micșorarea reabsorției Na în tubii colectori

    5. Inhibarea directă a reninei

Răspuns A

  1. Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării glomerulare <15 ml/min/1.73m2?

    1. Dieta fără particularități

    2. Dietă hipocalorică

    3. Dietă hiposodată

    4. Dietă săracă în grăsimi și hipocalorică

    5. Dietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică

Răspuns E

  1. Pacienții cu care maladii vor reprezenta majoritatea în departamentul de dializă pe plan mondial?

    1. Bolile polichistice renale

    2. Glomerulonefrita cronică

    3. Hipertensiunea

    4. Diabetul zaharat

    5. Uropatia obstructivă

Răspuns D

  1. Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala cronică renală complicată cu anemie fierodeficitară ?

    1. Per os

    2. Intravenos

    3. Intraarterial

    4. Subcutanat

    5. Sublingual

Răspuns B

  1. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:

    1. Sinteza unei cantități mici de eritropoietina

    2. Sinteza de anticorpi contra eritropoietinei

    3. Sinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoare a eritrocitelor

    4. Sinteza unei eritropoieină defectă

    5. Răspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină

Răspuns A

  1. Care clasificare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală:

    1. NYHA

    2. KDOQI

    3. RIFLE

    4. AKIN

    5. Mogensen

Răspuns B

  1. Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale

    1. Hemodializa

    2. Dializa peritoneală

    3. Hemoabsorbția

    4. Transplantul renal

    5. Plasmafereza

Răspuns D

  1. Termenul de uremie desemnează în general:

    1. Concentrația ureei în plasmă

    2. Concentrația ureei în sânge

    3. Creșterea creatininei în sînge

    4. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale

    5. Creșterea acidului uric în sânge

Răspuns D

  1. Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:

    1. Diminuarea sintezei de eritropoietină

    2. Prezența inhibitorilor eritropoietinei

    3. Hemoliza

    4. Pierderile sangvine gastro-intestinale

    5. Deficitul de acid folic și de vitamina B12

Răspuns A

  1. Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:

    1. La persoanele în etate

    2. În timpul sarcinii

    3. După efort fizic intens

    4. După consumarea excesivă de lichide

    5. În perioada caniculară

Răspuns A

  1. Selectați afirmația falsă referitor la hemodializa efectuată la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI:

    1. Se efectuează de obicei 3 pe săptămână

    2. Se efectuează, de obicei, în condiții casnice

    3. Este necesar de a avea abord vascular

    4. Pacienții trebuie pregătiți înainte de a iniția hemodializa cronică

    5. Transplantul renal este mai eficient decât hemodializa

Răspuns B

  1. Cea mai nocivă toxină în boala cronică renală este:

    1. Guanidina

    2. Creatinina

    3. Bilirubina

    4. Ureea

    5. Cystatina C

Răspuns D

CM


  1. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe:

    1. Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2

    2. Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie)

    3. Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani

    4. Să se determine ureea serică crescută

    5. Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale

Răspuns ABE

  1. Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:

    1. Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73m2

    2. Rata filtrării glomerulare este < 25 ml/min/1.73m2

    3. Rata filtrării glomerulare este < 35 ml/min/1.73m2

    4. Pacientul este supus dializei peritoneale cronice

    5. Pacientul este supus hemodializei cronice

Răspuns ADE

  1. Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:

    1. Hipertensiunea

    2. Infecția HIV

    3. Cancer cu metastaze

    4. Vîrsta >50 ani

    5. Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal

Răspuns CE

  1. Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?

    1. Creșterea rata filtrării glomerulare

    2. Creșterea dimensiunilor renale

    3. Scăderea fluxului sanguin renal

    4. Infecții ale tractului urinar mai rare

    5. Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria

Răspuns ABE

  1. Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:

    1. Sexul și greutatea mică la naștere

    2. Factorii genetici

    3. Proteinuria

    4. Hipertensiunea arterială

    5. Glicemia și greutatea corporală

Răspuns CDE

  1. Factori de risc nemodificabili în pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:

    1. Sexul

    2. Factorii genetici

    3. Proteinuria

    4. Gicemia

    5. Vârsta

Răspuns ABE

  1. Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:

    1. Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)

    2. Formula Cockcroft-Gault

    3. Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)

    4. Proba Reberg

    5. Măsurarea eliminării prin urină a inulinei

Răspuns ABCD

  1. Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:

    1. Dializă peritoneală

    2. Hemodializă

    3. Transplant renal

    4. Administrarea de hormoni glucorticoizi

    5. Administrarea de insulină

Răspuns ABC

  1. Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:

    1. Creșterea creatinei serice

    2. Scăderea ureei serice

    3. Diminuarea potasiului seric

    4. Anemia

    5. Creșterea potasiului seric

Răspuns ADE

  1. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:

    1. Administrarea Eritropoietinei

    2. Administrarea fierului intravenos

    3. Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie

    4. Administrarea potasiului per os

    5. Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei

Răspuns AB

  1. Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG

    1. Complexul QRS lărgit

    2. Unda T înalte

    3. Creșterea intervalului PR

    4. Tahicardie supraventriculară

    5. Devierea axei cardiace spre stânga

      1. Răspuns ABC



  1. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:

    1. Controla hipertensiunea arterială

    2. Micșora proteinuria

    3. Reducere aportului alimentar de proteine

    4. Administra soluție fiziologică parenteral

    5. Administra antiinflamatorii nesteroidiene

Răspuns ABC

  1. Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:

    1. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

    2. Blocanții receptorilor angiontensinei II

    3. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)

    4. Alfa-blocanți

    5. Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)

Răspuns ABE

  1. Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie:

    1. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

    2. Blocanții receptorilor angiontensinei II

    3. Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)

    4. Diuretice ca monoterapie

    5. Agoniștii α2 adrenergici – clonidina

Răspuns AB

  1. Din ce cauze inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considerați nefroprotectori

    1. Reduc presiunea intraglomerulară prin vasoconstricției arteriolei eferente

    2. Reduc proteinuria

    3. Scad valorile tensiunii arteriale

    4. Reduc formarea de citokine, ca TGF-β, care au rol în glomeruloscleroză

    5. Măresc presiunea intraglomerulară

Răspuns ABCD

  1. De ce se recomandă de a restricționa aportul de NaCl în boala cronică renală?

    1. Pentru a optimiza efectul anti-proteinuric al inhibitorilor enzimei de conversie a angiontensinei, sartanelor și al blocanților canalelor de calciu non-dihidropiridinici

    2. Pentru a controla tensiunea arterială

    3. Pentru a reduce absorbția de glucoză în tubii proximali

    4. Pentru a optimiza procesul de eritropoieză

    5. Pentru a reduce albuminuria

Răspuns: ABE

  1. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează:

    1. Darbapoietina-α

    2. C.E.R.A. – Continuous Erythropoietin Receptor Activator

    3. Eritropoietina recombinată umană (rHuEpo)

    4. Chelatorii de fosfor

    5. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

Răspuns ABC

  1. Care din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:

    1. Controlul tensiunii arteriale

    2. Restricția aportului de NaCl

    3. Abandonarea fumatului

    4. Terapie antiproteinurică

    5. Terapie cu corticosteroizi

Răspuns ABCD

  1. Care sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale:

    1. Controlul tensiunii arteriale

    2. Tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

    3. Reducerea proteinuriei

    4. Terapie cu alopurinol

    5. Terapie cu antiinflamatoare nesteroidiene

Răspuns ABC

  1. Care sunt consecințele metabolice ale uremiei:

    1. Insulinemie bazala crescută cu tendință la hipoglicemie;

    2. Scăderea toleranței la glucoză şi hiperglicemii spontane prin rezistență crescută a țesuturilor la acțiunea insulinei;

    3. Necesitatea dozelor mai mari de insulină

    4. Hiperlipoproteinemie

    5. Creșterea acidului uric în urină

Răspuns ABD

  1. Care sunt manifestările respiratorii cele mai frecvente în boala cronică renală sunt:

    1. Dispnee acidotică Kussmaul

    2. Respirație Cheyne-Stokes;

    3. Pleurezie uremică

    4. Pneumonita uremică

    5. Bronhopneumopatia cronica obstructiva

Răspuns ABCD

  1. Care sunt manifestările cardiovasculare cele mai frecvente în boala cronică renală:

    1. Cardiomiopatia uremică

    2. Tulburările de ritm şi de conducere

    3. Hipertensiunea arterială

    4. Miocardita

    5. Sindromul Wolff–Parkinson–White

Răspuns ABC

  1. Care sunt manifestările hematologice cele mai frecvente în boala cronică renală:

    1. Anemie normocromă

    2. Sindrom hemoragipar cauzat de disfuncția trombocitelor

    3. Trombocitopenia în boala cronică renală terminală

    4. Leucopenia

    5. Eozinofilie

Răspuns ABC

  1. Care sunt manifestările neurologice cele mai frecvente în boala cronică renală:

    1. Encefalopatia uremică

    2. Neuropatie periferică

    3. Sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite

    4. Miastenia gravis

    5. Sindromul Lesch–Nyhan

Răspuns ABC

  1. Care sunt manifestările gastrointestinale cele mai frecvente în boala cronică renală:

    1. Halena uremică (amoniacală)

    2. Gastrita uremică cu anorexie, dureri epigastrice, vărsături cu miros amoniacal

    3. Ulcer peptic datorită creșterii gastrinemiei

    4. Sindromul Mallory-Weiss

    5. Acalazie

Răspuns ABC

  1. Care sunt manifestările dermatologice cele mai frecvente în boala cronică renală:

    1. Prurit uremic

    2. Chiciură uremică

    3. Calficilaxis sau arteriolopatia uremică calcifiantă

    4. Acnee vulgară

    5. Dermatomicoze

Răspuns ABC

  1. Care din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică renală la examenul paraclinic:

    1. Creatinina crescută

    2. Ureea crescută

    3. Anemia normocromă

    4. Rata filtrării glomerulare scăzută

    5. Hipokaliemie

Răspuns ABCD

  1. Care tulburări electrolitice pot fi depistate la un pacient cu boala cronică renală?

    1. Hipo- sau hipernatremie

    2. Hiperkaliemie

    3. Hipokaliemie

    4. Hipocalcemie

    5. Hiperfosfatemie

Răspuns ABDE

  1. Ce efecte adverse pot avea inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei?

    1. Tuse

    2. Hipotensiune

    3. Hiperkaliemia

    4. Anemia fierodeficitară

    5. Pancitopenie

Răspuns ABC

  1. Din ce motiv la pacienții cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de fier?

    1. Hemoragii oculte gastrointestinale

    2. Hemoragii iatrogene cauzate de dializă

    3. Hemoptizie

    4. Hematurii

    5. Hematemeza

Răspuns AB

  1. Care sunt cauzele mai frecvente ale anemiei la pacienții cu boala cronică renală?

    1. Deficitul de fier

    2. Deficitul de vitamina B12

    3. Deficitul de acid folic

    4. Pierderi cronice a sângelui

    5. Hematuria

Răspuns ABCD

Teste insuficiența renală acută



Yüklə 3,99 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə