Analgezice – antipiretice (si ains)

• ANALGEZICE – ANTIPIRETICE (si AINS)

Homeostazia termica

• Homeostazia termica

• Este rezultanta echilibrului dintre procesele de:

• termogeneza (producere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult
• termoliza (pierdere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult

• Reglarea temperaturii corpului are la baza un act reflex ce implica:

• receptorii termici cutanati (Ruffini pentru cald, Krause petru rece)
• cai nervoase aferente
• centrii termoreglatori
• cai nervoase eferente
• mecanisme efectoare (metabolism energetic tisular, transpiratie, tahipnee; reglarea diametrului vascular cutanat, radiatie, convectie, conductie)

• Centrii termoreglatori controleaza:

• termogeneza (centrul parasimpatic din hipotalamusul posterior)
• termoliza (centrul simpatic din hipotalamusul anterior)

• Tulburarile termoreglarii

• hipotermia (prin racire excesiva, intoxicatii)
• hipertermia (prin incalzire excesiva); forme: soc caloric, soc solar.

Reprezinta:

• Reprezinta:

• cresterea temperaturii corpului datorita functionarii centrilor termoreglatori la un nivel superior celui normal fiziologic (dar cu pastrarea echilibrului dintre termogeneza si termoliza)
• reactie nespecifica de aparare a organismului fata de un agent nociv
• pericol pentru desfasurarea normala a proceselor biologice (aparat cardiovascular, SNC) cand este prea mare

• Tipuri de febra in functie de cauza:

• infectioasa
• de resorbtie
• de deshidratare
• toxica (proteine, pirogeni, substante chimice)

Febra:

• Febra:

• se datoreste modificarii patologice a mecanismului termoreglator
• poate fi provocata de infectii sau alte procese patologice (leziuni tisulare, tulburari imunologice, unele neoplazii)
• este un mecanism chimic fiind datorata unor substante “pirogene” (exo sau endogene).
• pirogenii bacterieni (structura polizaharidica) sau alti pirogeni exogeni patrunsi in organism elibereaza din tesuturi (indeosebi din leucocite si din celulele sintemului mononuclear fagocitar) un pirogen endogen (Interleukina-1, IL-1) care actioneaza la nivelul hipotalamusului. Aici induce formarea si eliberarea de prostaglandine (PGE2) care deregleaza centrul termoreglator, in consecinta producand cresterea temperaturii
• un epifenomen (fenomen de insotire) al altor procese cu rol adaptativ are beneficii (controversate), dar poate fi cu certitudine nociva intr-o serie de situatii clinice (copii -> convulsii)

• simptomele de insotire (cefalee, mialgii, stare de rau) sunt adesea cauza de discomfort

DEFINITIE

• DEFINITIE

• Analgezicele-antipiretice sunt medicamente care diminua sau suprima durerea si combat febra.

• Sunt un grup de medicamente cu structura chimica variata care au drept caracteristica asocierea in proportie diferita a urmatoarelor actiuni principale: analgezica, antipiretica si antiinflamatoare.

In functie de structura chimica

• In functie de structura chimica

• Derivati de acid salicilic
• Acid acetilsalicilic
• acetilsalicilat de lizina
• salicilamida
• diflunisal
• benorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol)
• Derivati de pirazolona
• fenazona
• aminofenazona
• noraminofenazona (metamizol)
• propifenazona
• salipirina ??
• Derivati de p-aminofenol
• fenacetina
• paracetamol (acetaminofen)
• - Derivati de chinolina – glafenina

In functie de eficacitatea relativa (in ordine descrescatoare)

• In functie de eficacitatea relativa (in ordine descrescatoare)
• analgezica: metamizol, acid acetilsalicilic, paracetamol
• antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic, paracetamol
• antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona
• antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona

actiunile farmacodinamice principale (utile in terapeutica), de intensitate variabila in functie de grupa chimica, sunt:

• actiunile farmacodinamice principale (utile in terapeutica), de intensitate variabila in functie de grupa chimica, sunt:

• analgezica
• antipiretica
• antiinflamatoare
• antispastica (pe musculatura neteda, musculotropa)

• nu au actiune sedativa sau euforizanta