Analgezice – antipiretice (si ains)

Farmacocinetica

• Farmacocinetica

• diversitatea chimica a AINS are drept consecinta o gama larga de caracteristici farmacocinetice

• totusi, din acest punct de vedere, AINS poseda unele proprietati generale comune:

• aproape toti compusii sunt acizi organici slabi
• cele mai multe sunt bine absorbite digestiv iar alimentele nu se le modifica substantial biodisponibilitatea
• cele mai multe AINS sunt metabolizate hepatic in proportie ridicata, excretia renala fiind cea mai importanta cale de eliminare
• toate AINS pot fi gasite in lichidul sinovial dupa administrari repetate

Farmacodinamie – AINS prezinta urmatoarele actiuni:

• Farmacodinamie – AINS prezinta urmatoarele actiuni:

• actiune antiinflamatoare – relativ mai redusa fata de antiinflamatoarele steroidiene, care variaza in intensitate intre diferitele substante
• actiunea analgezica – comparabila cu cea a AAS sau a paracetamolului
• actiunea antipiretica – nu este utila terapeutic
• actiunea antiagreganta plachetara – prezenta la AAS, indometacina, fenilbutazona
• inhibarea contractiilor uterine (actiune tocolitica) – AAS, indometacina, fenilbutazona

Mecanism de actiune – mecanismul actiunii antiinflamatoare a AINS, incomplet cunoscut, cuprinde:

• Mecanism de actiune – mecanismul actiunii antiinflamatoare a AINS, incomplet cunoscut, cuprinde:

• a. diminuarea biosintezei de PG prin inhibarea ciclooxigenazei (COX-1, COX-2) reprezinta un mecanism extrem de important (schema)
• AINS clasice inhiba ambele tipuri de COX
• Inhibarea COX-2 explica efectele: antiinflamator, analgezic si antipiretic
• Inhibarea COX-1 explica o serie de RA de felul legarii mucoasei gastrointestinale sau afectarii toxice a rinichiului
• Inhibitorii selectivi si specifici de COX-2 au proprietati antiinflamatoare si analgezice cu risc mai mic de RA obisnuite la AINS clasice

• b. variate AINS au, posibil, mecanisme aditionale de actiune:

• inhibarea celulelor inflamatorii (cum ar fi PMN neutrofile) cu diminuarea formarii de endoperoxizi si radicali liberi
• diminuarea formarii si actiunii moleculelor de adeziune de catre celulele epiteliale, leucocite, plachete
• inhibarea chemotaxiei celulelor inflamatorii
• inhibarea si a lipooxigenazei (indometacin, diclofenac, ketoprofen) s.a.

Farmacotoxicologie – Reactii adverse

• Farmacotoxicologie – Reactii adverse

• digestive

• disconfort gastric
• greturi, voma, diaree
• ulcer gastro- duodenal
• hemoragie digestiva
• din acest p.d.v. AINS se pot clasifica:
• cu cel mai mare risc: azapropazona, fenilbutazona
• cu risc intermediar: piroxicam, ketoprofen, naproxen, diclofenac
• cu cel mai mic risc: ibuprofen

• alergice: rinite, urticarie, eruptii, edem angioneurotic, astm bronsic

• respiratorii: tuse, (febra), eozinofilie (cu infiltrate pulmonare, la alergici)

• nervoase: cefalee, ameteli, stari confuzionale, halucinatii, tulburari auditive (tinitus)

• hematologice: anemie, trombocitopenie, anemie hemolitica (in caz de deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza), exceptional, aplazie medulara, agranulocitoza, risc trombotic – pentru coxibe

• hepatotoxice (rare)

• retentie hidrosalina, insuficienta renala acuta reversibila (rar)

• accidente severe (rareori): sindroame: Steven-Johnson, Reye

Farmacoterapie

• Farmacoterapie

• AINS reprezinta medicatia utila in grade variate in tratamentul tuturor afectiunilor reumatismale (inflamatorii, degenerative, articulare, extraarticulare)
• S-au dovedit utile, de asemenea, in dureri postoperatorii, dureri neoplazice

• Recomandari si preacutii

• sunt de preferat AINS cu riscul cel mai mic pentru tratamentul initial, la dozele cele mai mici
• nu se utilizeaza asocieri de AINS
• inhibitorii selectivi de COX-2 nu se folosesc de rutina (in poliartrita reumatoida, artroze), ci numai cand sunt clar indicati (bolnavi cu risc crescut de RA gastro-intestinale)

În transmiterea şi perceperea impulsurilor nociceptive, în algezie şi analgezie sunt implicate două mari categorii de sisteme:

• În transmiterea şi perceperea impulsurilor nociceptive, în algezie şi analgezie sunt implicate două mari categorii de sisteme:

• Sistemul opioid endogen (analgezic) în corelaţie cu sistemul substanţei P (algezic) şi peptidele antiopioide
• Sistemul monoaminergic spinal (adrenergic şi serotoninergic)

Funcţii fiziologice:

• Funcţii fiziologice:

• Antinocicepţie – analgezie (fizică şi psihică), ridică pragul percepţiei durerii şi pragul reacţiei la durere;
• Euforie (senzaţie de bine)
• Modularea eliberării neuromediatorilor activatori (P-ergici, adrenergici, serotoninergici, dopaminergici)
• Comportamentul de stres (alături de sistemul adrenergic şi cel corticosteroid)
• Ingestie de alimente
• La nivel spinal inhibă eliberarea în fanta sinaptică a substanţei P, algică, prin mecanism denumit “control de poartă” (“gate control”).
• In periferie neuromediatorii opioizi sunt secretaţi de celulele imune şi inflamatorii şi acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase aferente, modulând nocicepţia prin:
• Inhibarea eliberării locale de neuropeptide proinflamatoare excitatorii (substanţa P)
• Reducerea excitabilităţii terminaţiilor nervoase pentru durere