Cercetări şi contribuţii în conceperea şi realizarea protezelor de genunchi rezumat

Capitolul 3: Evaluarea biomecanică a recuperării postoperatorii a unor pacienţi cu gonartroză este compus din patru subcapitole.

În subcapitolul 3.1 sunt prezentate succint, pentru început, funcțiile și complexitatea acestei articulații. Sunt descrise apoi articulațiile și oasele care formează articulația genunchiului. În descrierea oaselor s-a insistat pe extremitățile care intră în componența articulației tibio-patelo-femurale. Au fost de asemenea enumerate ligamentele și mușchii cu rol esențial în executarea mișcărilor, menținerea echilibrului în ortostatism și susținerea greutății corporale.

Mișcările permise de articulația genunchiului (flexia, extensia, mișcarea de rotaţie, înclinarea laterală şi medială) sunt expuse în subcapitulul 3.2. Mișcarea de flexie-extensie este prezentată mai amănunțit, deoarece este principala mișcare a genunchiului și are un rol esențial în locomoție.

Subcapitolul 3.3 descrie mai întâi fazele mersului, metodele folosite pentru analiza mersului și explică principalii termeni de specialitate folosiți pe parcursul ultimelor două subcapitole. Sunt descrise apoi echipamentele folosite, Zebris CMS-HS şi FDM, existente în dotarea Laboratorului de Analiză a Mișcării, din cadrul BCUM CMPICSU, Universitatea Politehnica din Timișoara. Protocolul de investigare, cu etapele parcurse pentru pregătirea pacienților și a echipamentelor, precum și modul de achiziție și prelucrare ulterioară a datelor, au fost de asemenea prezentate în acest subcapitol. Rezultatele obținute pentru doi pacienți considerați reprezentativi au fost analizate detaliat și interpretate. În urma analizei mersului şi a analizei ulterioare a datelor şi a rapoartelor obţinute, s-a observat o îmbunătăţire a mobilităţii pacienţilor şi o creştere a amplitudinii mişcărilor articulaţiei genunchiului. Rezultatele studiului evidenţiază că analiza experimentală a mersului şi a distribuţiei presiunii plantare constituie o metodă obiectivă şi cantitativă a mersului, cu utilitate în practica clinică, atât pentru stabilirea diagnosticului, cât şi pentru evaluarea recuperării post-operatorii.

În subcapitolul 3.4 sunt prezentate datele obținute din analiza mișcăriilor în timpul pedalării. Pentru obținerea acestor date, un voluntar sănătos a executat pe bicicleta ergonomică F30 TUTURI mai multe sesiuni de pedalare. Datele obținute au fost utilizate pentru a trage câteva concluzii referitoare la importanța înălțimii șeii în variația unghiului de flexie-extensie a genunchiului. Pentru recuperarea post-operatorie a pacienţilor cu ajutorul bicicletei ergonomice, este important de ştiut că o extensie maximă a membrului se obţine atunci când şaua este fixată într-o poziţie joasă, pe când flexia maximă se obţine atunci când şaua se află în poziţie ridicată. Pentru a parcurge treptat perioada de recuperare, şi pentru a nu obliga pacientul să execute brusc mişcări ample, se recomandă ca la începutul perioadei de recuperare şaua să se fixeze într-o poziţie corespunzătoare, în funcţie de mobilitatea pacientului, astfel încât articulaţia protezată să fie solicitată treptat.