Dermatologie psoriazisul: trecut, prezent şi viitor (alocuţiune aniversară) Gheorghe Muşet

1.3 Autori diferiţi (având similitudini de scriere şi/sau pronunţare) cu referinţă la boli diferite

1.3.1 Gibert şi Gilbert. Este vorba despre Camille Melchior Gibert (1797-1866), dermatolog francez, Paris şi Nicolas Augustin Gilbert (1858-1927), medic francez, Buzancy, Ardennes şi Paris. Primul autor este cunoscut publicului larg după boala care îi poartă numele – pityriazisul rozat Gibert, afecţiune cutanată, probabil de origine infecţioasă (virusuri, ricketsii, micoplasme etc.), întâlnită mai frecvent între 10 şi 35 ani, de obicei în perioada rece a anului şi caracterizată printr-o placă unică, ovalară (1-3 cm în diametru), eritemato-scuamoasă, numită şi placă iniţială/maternă sau medalionul primar, cu marginile bine delimitate; după 4-5 zile se produce puseul eruptiv cu apariţia unor plăci satelit. Cel de-al doilea autor vizează o afecţiune la fel de cunoscută, în special de către internişti – boala Gilbert sau sindromul Gilbert, hiperbilirubinemie ereditară, benignă, cronică, intermitentă.

1.3.2 Jacob şi Jacobs. Este vorba despre Arthur Jacob (1790-1874), anatomist şi oftalmolog irlandez, Dublin şi Eugene C. Jacobs (sec. XX), medic american. Numele primului autor îl poartă ulcerul Jacob, sinonim: ulcus rodens. Formă ulcerantă de epiteliom bazocelular. Nu metastazează, iar apariţia sa este favorizată de expunerea prelungită la soare. Numele celui de-al doilea autor îl regăsim în sindromul Jacobs, sindrom observat la prizonierii americani din Japonia, comparabil cu cel din ariboflavinoză, asociat cu dermatită scuamoasă a scrotului şi conjunctivită.

1.3.3 Langhans şi Langerhans. Este vorba despre Theodor Langhans (1839-1915), anatomopatolog german, profesor la Giessen şi Berna şi Paul Langerhans (1847-1888), anatomist şi anatomopatolog german, profesor la Freiburg. Primul autor este cunoscut publicului după cele două noţiuni – celula Langhans şi stratul Langhans. Cel de-al doilea autor a rămas în istoria dermatologiei după numele celulei cu acelaşi nume – celula Langerhans – celulă dendritică cu rol major în reactivitatea imună a pielii, principalele sale funcţii fiind captarea, procesarea şi prezentarea antigenelor exogene limfocitelor T.

1.3.4 Epstein şi Ebstein. Este vorba despre Michael Anthony Epstein (născut 1921), medic englez, şi Wilhelm Ebstein (1836-1912), medic german, profesor la Göttingen. Numele primului autor, împreună cu cel al lui Yvonne M. Barr (sec. XX), virolog englez, îl poartă un virus – virusul Epstein-Barr. Virus din familia Herpes viridae descoperit iniţial în limfomul Burkitt, apoi în sindromul Gianotti-Crosti, cancerul rinofaringian, mononucleoza infecţioasă şi sindromul de oboseală cronică. Numele celui de-al doilea autor îl regăsim în boala Ebstein, care reprezintă o malformaţie cardiacă congenială, cu deplasare în jos a inserţiei valvulei tricuspide, hipoplazia miocardului ventricular drept subiacent şi comunicare interauriculară în 75% din cazuri. În altă ordine de idei, prin boala Ebstein se subînţelege denumirea veche a complicaţiilor renale ale diabetului zaharat.

1.3.5 Nicolau şi Papanicolau. Este vorba despre Ştefan Gh. Nicolau (1874-1970), dermatovenerolog român, profesor la Bucureşti, şi George Nicholas Papanicolau (1883-1962), anatomist, citolog şi medic american de origine greacă, New York. Primul autor este cunoscut după boala Nicolau sau dermatita livedoidă – gangrenă fesieră localizată, rară, secundară unei injecţii intramusculare a unui produs insolubil în apă, prin penetrare arterială. Cel de-al doilea autor a rămas în istoria ştiinţei medicale după numele testului care îi poartă numele – testul Papanicolau, test de diagnostic pentru afecţiunile maligne sau premaligne ale colului uterin prin examen citologic exfoliativ.