Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu

II.

1.  В, C,  p.  154.

2. A, C, p.  154.

3. А,  В, С, E, p.  154.

4. C,  D, E, p. 155.

5. A,  B,  p.  155.

6.  В, C, D,  E,  p.  157.

7. A,  C,  D, p.157-158.

8.  B,C,  D, E, p.  159.

9.  В,  C, D, E, p.  160.

10. А,  В,  C,  D,  p.  162.

11.  D,  E,  p.  162.

12. А,  В,  C,  D,  p.  163.

13. A,  B,  D,  E, p.  163.

14. А,  В, C,  D, p.  163.

15. А,  В, C,  p.  163.

16. C,  D,  E,  p.  164.

17. А,  В, С,  E,  p.  165-166.

18. В, С,  E,  p.  166.

19. В, C,  D,  E,  p.  169.

20. A,  B,  D,  E,  p.  170.

21. А,  В,  C,  D,  p.  170.

22. C,  D, p.  170.

23. А,  В,  С,  E,  p.  170-171.

1

.

a. 2, 5.

b.  1,  3,4,  p.  154.

2

.

a. 2, 5, 9.

b. 4, 6,  10.

c. 3,  7.

d.  1,8,  p.  159-160.

III.

a. 3, 5,  p.  159-160.

b.  1,2,4,  p.  160-161.

A

E

4.

a. 1,4,  5,  8,  9,  10,  12, 

p.  167.

2,3, 6,  7,  11, 

p.  169.

IV.

„  p.  155. 

,  P-  170.

jidBp

109

10.  SINDROAM ELE  M A JO R E  A LE  SIS TE M U LU I  NERVOS

I.  COMPLEMENT SIMPLU

1.  Cea mai frecventă plângere este:

A.  Durerea de cap.

B.  Indispoziţia.

C.  Dereglarea memoriei.

D.  Tulburarea somnului.

E.  Durerea în regiunea lombară a coloanei vertebrale.

2.  Indicaţi rata cefaleilor primare (adică, fără  modificări organice):

A.  85-90%.

B.  100%.

C.  90-92%.

D.  30-50%.

E.  20-40%.

3.  filonul fundamental într-un diagnostic corect al cefaleei îl constituie:

A.  Examenul neuroimagistic.

B.  Examenul de laborator.

C.  Examenul neurologic obiectiv.

D.  Anamneza detaliată.

E.  Examenul fundului de ochi.

4.  Care este cea mai frecventă greşeală în stabilirea diagnosticului de cefalee?

A.  Utilizarea metodelor instrumentale de diagnostic, în detrimentul unei anamne- 

ze complete.

B.  Iniţierea unui tratament, în detrimentul unui examen  neurologic obiectiv.

C.  Subaprecierea rezultatelor examenului de laborator.

D.  Supraaprecierea rezultatelor examenului neurologic obiectiv.

E.  însemnările insuficiente făcute de medic în foaia de observaţie.

5.  Constatarea edemelor în regiunea feţei, cianoza mucoaselor în cadrul examenu­

lui obiectiv al unui bolnav cu cefalee ar putea sugera:

A. Un hematom intracranian.

B. O insuficienţă venoasă.

C. O hemoragie subarahnoidiană.

D. O tumoare cerebrală.

E. Un sindrom de hipertensiune intracraniană.

Numiţi durerea de cap cu o incidenţă excepţional de mare:

A. Cefaleea condiţionată de hipertensiunea intracraniană.

B. Cefaleea posttraumatică.

C. Cefaleea cervicogenă.

D. Cefaleea  medicamentoasă.

E. Cefaleea primară (esenţială).

7.  Tipic, aura în migrena cu aură durează:

A.  4-72 ore.

B.  20-30 minute.

C.  Câteva secunde.

D.  Nu  mai puţin de 72 ore.

E.  Mai mult de 72 ore.

8.  Cel mai frecvent, în migrena cu aură se întâlneşte aura:

A.  Olfactivă.

B.  Oftalmică sau vizuală.

C.  Vestibulară.

D.  Auditivă.

E.  Senzorială.

9.  Semnele neurologice în  migrena clasică dispar:

A.  în 4-72 de ore.

B.  în câteva minute (maximum peste 60 min.).

C.  în câteva secunde (maximum peste 60 sec.).

D.  în 20-30 minute.

E.  în decurs de 24-48 ore.

10.  Sfârşitul unei versiuni tipice de migrenă cu aură este:

A.  „Scotomul scintilant”.

B.  Hipersensibilitatea  la  lumină (fotofobia).

C.  Hipersensibilitatea  la sunete (fonofobia).

D.  Greţurile şi vărsăturile.

E.  Instalarea somnului.

11.  Prevalenţa migrenei  la populaţie este de circa:

A.  5%

B.  10%.

C.  15%.

D.  20%. 

•

E.  25%.

12.  Un rol determinant în procesul ciclic de patogeneză a migrenei îl au mecanismele:

A.  De eliberare a aminelor vasogene din pereţii vaselor durei mater şi scalpului.

B.  De sinteză şi eliberare a serotoninei.

C.  De anomalii biochimice ale opioidelor, prostaglandinelor şi ale diverselor pep­

tide.

D.  Cerebrale.

E.  Genetice.

13.  Tratamentul  profilactic al  migrenei începe în cazul acceselor mai frecvente de:

A.  1  pe lună.

B.  2 pe lună.

C.  5.pe an.

D.  1  pe an.

E.  1  pe săptămână.

14.  Prevalenţa cefaleei tensionale la populaţie este de-

A.  30-50%.

B.  10-20%.

C.  60-70%.

D.  80-90%.

E.  100%.

15.  Indicaţi cea mai frecventă cauză a cefaleei de tip tensional:

A.  Angoasa.

B.  Anxietatea.

C.  Depresia.

D.  Ipohondria.

E.  Isteria.

16.  Indicaţi  medicamentul care, de  regulă, înlătură completamente durerea în hemi- 

crania paroxismală:

A.  Naproxenul.

B.  Clonazepamul.

C.  Alprazolamul.

D.  Indometacina.

E.  Papaverina.

17. în cazul unui traumatism craniocerebral cefaleea posttraumatică apare:

A.  în primele14 zile.

B.  După 30 de zile.

C.  între  15 şi 30 de zile.

D.  După 3 luni.

E.  între 3 şi 6 luni.

18.  „Lovitura  de  pumnal”  este  expresia  pe  care  o  utilizează  foarte  des  pacienţii  cu 

cefalee cauzată de:

A.  Cefaleea posttraumatică.

B.  Hipertensiunea arterială (feocromocitom, eclampsie).

C.  Hemoragia subarahnoidiană.

D.  Consumul substanţelor chimice sau de sistarea lor.

E.  Osteocondroza cervicală.

19. în SUA,  al treilea loc, după cefaleea tensională şi după migrenă, îl ocupă:

A.  Cefaleea condiţionată de hipertensiunea intracraniană (HIC).

B.  Durerea de cap la pacienţii hipertensivi.

C.  Cefaleea în ictusul cerebral  hemoragie.

D.  Cefaleea de abuz sau cefaleea medicamentoasă.

E.  Cefaleea cervicogenă.

20.  Realmente, cefaleea cervicogenă este condiţionată doar de modificări vertebrale 

la nivelul:

A.  Cr C3.

B.  C4-C 5.

C.  C5.

D.  C..

21. Drept cauză a neuronitei vestibuläre se presupune:

A.  Otita medie.

B.  Traumatismul craniocerebral.

C.  Intoxicaţiile.

D.  Virozele.

E.  Hidropsul endolimfatic al capsulei otice.

22.  Cea mai frecventă formă de vertij vestibular este considerat:

A.  Vertijul fiziologic.

B.  Vertijul din neuronita vestibulară.

C.  Vertijul poziţional benign.

D.  Vertijul din vestibulopatia recurentă benignă.

E.  Vertijul din boala Meniere.

23.  Răul de mare este provocat de:

A.  O leziune centrală a sistemului vestibular.

B.  O leziune periferică a sistemului vestibular.

C.  Dereglările emoţionale (anxietate, isterie) asociate cu hiperventilaţie, tahicar­

die, bradicardie etc.

D.  Lezarea căilor vestibuläre ascendente.

E.  Disocierea puternică a sistemului vestibular şi lipsa stimulării vizuale.

24.  Surditatea acută este foarte rar întâlnită în:

A.  Atacul ischemic de trunchi cerebral.

B.  Boala Mâniâre

C.  Vertijul de origine medicamentoasă.

D.  Oscilopsie.

E.  Ictusul cerebelos.

25.  Se numeşte oscilopsie:

A.  Senzaţia neplăcută de mişcări ritmice, vibraţie a obiectelor nemişcate.

B.  Episodul  vertiginos  de  câteva  secunde,  care  apare  la  anumite  mişcări  ale 

capului.

C.  Diplopia, dizartria, tulburările de sensibilitate,  hemipareza, sindromul Claude 

Bernard-Horner.

D.  Surditatea unilaterală acută.

E.  Hiporeflexia labirintică lateralizată, 

•

26.  Uneori, eficacitatea baclofenului e vădită în tratamenul:

A.  Oscilopsiei.

B.  Ictusuiui cen

C.  Atacului isch

D.  Sindromului vestibular central.

E.  Vertijului fiziologic funcţional.

27. Actualmente, în hidrocefalia normotensivă se aplică:

A.  Tratamentul conservator.

B.  Şuntul Torkildsen.

C.  Şuntul ventriculo-peritoneal.

D.  Puncţiile lombare repetate.

E.  Medicaţia antitoxoplasmoză.

28.  Punctul central al tabloului clinic în demenţă îl constituie:

A.  Mersul  pacientului  cu  paşi  mici,  precipitaţi,  făcând  impresia  că  tălpile  sunt 

lipite de podea şi bolnavul alunecă.—

B.  Dereglarea somnului.

B.  Ictusuiui cerebelos.

C.  Atacului ischemic de trunchi cerebral.

C.  Alterarea facultăţilor intelectuale.

D.  Instabilitatea în poziţia  Romberg.

E.  Disfazia semantică.

29.  Indicaţi numărul de itemi pe care îi cuprinde Mini-Mental State Examination (MMS):

A.  10.

B.  20.

C.  30.

D.  40.

E.  50.

30.  Conceptul clasic de demenţă vasculară (DV) cuprinde:

A.  Orice demenţă ce se stabileşte în consecinţa accidentelor vasculare cerebra­

le hemoragice sau ischemice.

B.  Leziunile trunchiului cerebral cu  implicarea sistemului cerebelos.

C.  Tulburările metabolice,  maladia Konovalov-Wilson,  hipoparatireoidismul.

D.  Scleroza  multiplă şi alte maladii cu afectarea mielinei.

E.  Encefalopatia în infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV).

31.  Scorul  Hachinski  (Hachinski et al.,  1975) a fost propus pentru:

Д.  Distingerea diferitor varietăţi anatomo-clinice în cadrul demenţei vasculare.

B.  Diferenţierea demenţei vasculare de demenţele degenerative.

C.  Identificarea formelor focale de demenţă vasculară.

D.  Stabilirea criteriilor de diagnostic ale maladiei Binswanger.

E.  Diagnosticarea demenţelor corticale şi subcorticale.

32.  Indicaţi scorul  Hachinski care este în favoarea diagnosticului de demenţă vascu­

lară:

A.  16 puncte.

B.  8 puncte.

C.  Mai mic de 4  puncte.

D.  Mai mare sau egal cu 7 puncte.

E.  10-15 puncte.

33.  Din  punct  de  vedere  neuropatologic,  maladia  Binswanger  se  caracterizează 

prin:

A.  Afectarea arterelor de calibru  mare prin ateroscleroză sau embolii de origine 

cardiacă.

B.  Infarct bilateral  cu  sediul  în  teritoriul  profund  al  arterelor cerebrale  posteri­

oare.

C.  Afectarea substanţei albe, numită leucoaraioză.

D.  Degenerescenţa neurofibrilară.

E.  Amiloidoza vasculară cerebrală.

34.  Calcificarea  idiopatică a ganglionilor bazali se mai numeşte:

A.  Maladie  Parkinson.

B.  Coree  Huntington.

C.  Paralizie supranucleară progresivă.

D.  Boală  Fahr.

H f c l .  

E-  Maladie Btnswanger.

(114

35.  Maladia ce provoacă deseori demenţa este:

A.  Sarcoidoza.

B.  Hidrocefalia cu presiune normală.

C.  Demenţa depresivă (pseudodemenţa).

D.  Maladia Alzheimer.

E.  Scleroza multiplă.

36.  Gena codantă  pentru  peptida amiloidă  (peptide  ß sau A4) este localizată  pe cro­

mozomul:

A.  7.

B.  14.

C.  21.

D.  28.

E.  35.

37.  Enzima-cheie în lanţul biosintezei de acetilcolină este:

A.  Colinacetiltransferaza.

B.  Glucoroniltransferaza.

C.  a-L-iduronidaza.

D.  leduronatsulforaza.

E.  Glucozo-6-fosfataza.

38.  în maladia Pick întotdeauna se păstrează:

A.  Lobul frontal.

B.  Lobul parietal.

C.  Sistemul hipocampo-amigdalian.

D.  Lobul temporal.

E.  Lobul occipital.

39.  Numiţi cea mai importantă tulburare de memorie la oamenii vârstnici, care poate 

fi tratată:

A.  Pseudodemenţa depresivă.

B.  Boala cu corpi  Lewy difuzi (BCLD).

C.  Maladia  Pick.

D.  Maladia Alzheimer.

E.  Maladia Binswanger.

40. Alegeţi descrierea corectă a comei  I  (comei vigile) (după  Mollaret şi Gonlon,  Bo­

golepov):

A.  Pacientul  stă  în  poziţie  orizontală,  identică  cu  cea  a  unui  om  care  doarme; 

unele reflexe (strănutatul,  căscatul) se păstreză.

B.  Bolnavul este inert,  absent, areactiv, dar stimulenţii dureroşi şi uneori verbali 

îl pot trezi.  De regulă, tulburări de reflexe nu se constată.

C.  Pacientul nu mai poate fi trezit, dar funcţiile vegetative vitale (respiraţia, circu­

laţia, termoreglarea) se păstrează.

D.  La  imposibilitatea de contact cu pacientul  se mai adaugă şi tulburări vegeta­

tive  importante de  nivel  trunchiular:  dereglări  respiratorii  şi  circulatorii,  dere­

glări ale temperaturii corporale.

E.  Suprimarea funcţiilor vegetative (cardiovasculare,  respiratorii de termoregla- 

re) şi motorii (atonie şi areflexie totală) este exprimată  maximal.  Se consta­

tă midriază  bilaterală,  EEG — linişte electrică. Viaţa în această stare ireversi­

bilă poate fi menţinută doar prin  mijloace artificiale.

116

41.  Scorul total de 9-12 puncte după scala Glasgow indică:

A.  Stare de conştienţă completă.

B.  Somnolenţă.

C.  Obnubilare (sopor, stupoare).

D.  Comă.

E.  Moarte cerebrală.

42.  Adesea, respiraţia Chein-Stokes se întâlneşte în:

A.  Traumatismele craniocerebrale.

B.  Accidentele vasculare cerebrale.

C.  Encefalite.

D.  Maladiile somatice.

E.  Tumorile de fosă craniană posterioară.

43.  Respiraţia haotică denotă:

A.  Leziunea bilaterală în profunzimea emisferelor şi nucleilor bazali.

B.  Suferinţa metabolică a creierului.

C.  Hipoxemia.

D.  Atacul de panică.

E.  Leziunea bulbului rahidian.

•

44.  Pentru  deschiderea  ochilor  indusă  printr-o  stimulare  dureroasă,  pacientul  este 

apreciat (după scala Glasgow) cu următorul  număr de puncte:

A.  5.

B.  4.

C.  3.

D.  2.

E.  1.

45.  Pentru  răspuns  verbal  confuz,  dezorientat,  pacientul  este  apreciat  (după  scala 

Glasgow) cu următorul număr de puncte:

A.  5.

B.  4.

C.  3.

D.  2.

E.  1.

46.  Pentru răspuns motor adaptat ordinului verbal, pacientul este apreciat (după sca­

la Glasgow) cu următorul număr de puncte:

A.  6.

B.  5.

C.  4.

D.  3.

E.  2.

47.  Lezarea punţii Varolio duce la următoarea poziţie a ochilor:

A.  Spre partea opusă focarului, adică în direcţia hemiparezei.

B.  Spre focar, adică în partea opusă hemiparezei.

C.  Strabism divergent din contul globului ocular din  partea focarului.

D.  Strabism convergent din contul globului ocular din partea opusă focarului.

E.  Strabism convergent bilateral.

48.  Midriaza unilaterală cu absenţa reacţiei fotopupilare la pacientul comatos denotă:

A.  Leziunea mezencefalului.

B.  O comă hipoglicemică.

C.  O comă barbiturică.

D.  O angajare temporo-tentorială.

E.  O supradozare de pilocarpină.

49.  Controlul fenomenului „ochi de păpuşă" ia  pacientul în stare de comă  este con­

traindicat în cazul:

A.  Suspectării unei leziuni a protuberanţei.

B.  Leziunilor mezencefalului.

C.  Supradozei de narcotice.

D.  lotusului cerebral ischemic sau hemoragie.

E.  Suspectării unor fracturi ale vertebrelor cervicale.

50.  Care comă constituie prima problemă discutată (în legătură cu urgenţa pe care o 

impune) după eliminarea hipoglicemiei şi a unui hematom intracranian?

A.  Otrăvirea cu alcool.

B.  Starea de rău epileptic nonconvulsiv.

C.  Coma febrilă.

D.  Encefalopatia hipoxică acută.

E.  Encefalopatia hepatică.

51.  Indicaţi perioada în care o comă regresează după un acces epileptic (comă post- 

critică):

A.  30 minute.

B.  1  oră.

C.  3 ore.

D.  24 ore.

E.  48 ore.

52.  Care dintre investigaţiile complementare enumerate mai jos elucidează starea de 

comă în cadrul unui status epileptic asimptomatic (status de absenţe)? 

•

A.  Scanerul cerebral.

B.  Rezonanţa magnetică cerebrală.

C.  Electroencefalografia (EEG).

D.  Puncţia lombară.

E.  Potenţialele evocate somatosenzoriale (PESS).

53.  De cele mai  multe ori, într-o comă cauzată de dezechilibrul ionic e vorba de:

A.  Hipercalcemie pronunţată.

B.  Hipokaliemie.

C.  Hiperkaliemie.

D.  Hipocalcemie.

E.  Hiponatremie.

54.  O injecţie de flumazenil poate duce la o reversibilitate a comei cauzate de:

A.  Otrăvirea cu antidepresive triciclice.

B.  Utilizarea izolată a benzodiazepinelor.

C.  Otrăvirea cu alcool.

D.  Supradozarea opiaceelor.

E.  Intoxicaţia cu oxid de carbon.

II.  COMPLEMENT MULTIPLU

Este foarte important ca, în afară de analiza minuţioasă a cefaleei, în procesul de 

diagnosticare să se şină cont de următoarele momente:

A.  Prezenţa altor maladii neurologice concomitente.

B.  Prezenţa altor maladii somatice concomitente.

C.  Prezenţa tulburărilor afective (anxietate, stres,  panică, depresie etc.).

D.  Prezenţa tulburărilor vegetative (distonie neurovegetativă,  sindrom de hiper­

ventilaţie, tetanie etc.).

E.  Completarea anchetei structurate pentru anamneza pacienţilor fără cefalee.

Indicaţi  metodele  de  investigaţie  suplimentare  utilizate  în  cazul  în  care  bolnavii 

prezintă ca simptom central cefaleea:

A.  Tomografia computerizată.

B.  Rezonanţa magnetică nucleară.

C.  Radiografia craniului şi a sinusurilor, vertebrelor cervicale.

D.  Analiza generală şi biochimică a sângelui.

E.  Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT).

Ipdicaţi cefaleele primare care se întâlnesc mai frecvent în experienţa clinică:

A.  Migrena.

B.  Cefaleea tensională.

C.  Cefaleea cluster (in ciorchine).

D.  Cefaleea diversă, fără leziuni structurale.

E.  Cefaleea cronică paroxistică.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la migrenă:

A.  Este o maladie cu  manifestări paroxistice de cefalee, cu durata de 4-72 ore.

B.  La debut este deseori unilaterală.

C.  Are caracter pulsatil, de intensitate medie sau severă.

D.  Nu alterează activitatea cotidiană şi se reduce esenţial la efort fizic.

E.  Este asociată cu greţuri, vome, fonofobie şi fotofobie.

Indicaţi ce manifestări se întâlnesc cel mai des în aura vizuală:

A.  Sclipiri scurte.

B.  Zigzaguri.

C.  Sfere („scotom scintilant”).

D.  Filamente luminoase.

E.  Iluzia mişcării corpului sau a obiectelor din jur.

Indicaţi manifestările neurologice care pot apărea în  migrena asociată:

A.  Hemipareza.

B.  Tulburări de sensibilitate.

C.  Tulburări oculomotorii.

D.  Semne meningiene.

E.  Semne de elongaţie.

Preparatele căror grupe sunt considerate actualmente cele de bază pentru jugu­

larea atacurilor de migrenă?

A.  Antiinflamatoarele nesteroide.

B.  Salicilatele.

C.  Preparatele ergotaminei.

D.  Triptanele.

E.  Antidepresivele.

8.  Indicaţi  produsele,  consumul  cărora  poate  provoca  vasoconstricţie  şi,  respectiv, 

acces de migrenă:

A.  Vinul roşu.

B.  Caşcavalul.

C.  Nucile.

D.  Mierea de albine.

E.  Ciocolata.

9.  Selectaţi sinonimele cefaleei tensionale:

A.  Cefalee de hipertensiune intracraniană.

B.  Cefalee cauzată de hipertensiunea arterială.

C.  Cefaleea psihomiogenă.

D.  Cefaleea de stres.

E.  Cefaleea esenţială.

10. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefaleea de tip tensional:

A.  Este o entitate clinică care se manifestă prin episoade  sau stări de  dureri  de

cap,  de intensitate uşoară şi  moderată,  ce  nu  afectează activitatea  zilnică  şi

nu se amplifică la efort fizic.

B.  Durerea  este  bilaterală,  cu  senzaţie  de  presiune,  de  constrângere  sau  de 

greutate şi nu e pulsatilă.

C.  Nu se asociază cu fono- şi fotofobie.

D.  Se asociază cu greaţă şi vomă.

E.  Cefaleea tensională episodică poate dura de la 30  de minute  până  la  7 zile,

iar cea cronică -  mai mult de  15 zile pe lună sau  180 de zile pe an.

11.  Pacienţii cu cefalee tensională afirmă că:

A.  „Un cerc de metal îmi strânge capul".

B.  „Capul mi-e strâns într-o menghină”.

C.  Au senzaţii neplăcute în interiorul craniului.

D.  Au furnicături pe sub piele.

E.  Durerea este  brutală,  sfredelitoare şi  penetrantă; apare  noaptea, la  aceeaşi

oră (cefalee tip „deşteptător”).

12. în majoritatea cazurilor, cefaleea tensională este condiţionată de:

A.  Factorii psihogeni.

B.  Conflictele intrapsihice.

C.  Suprasolicitările fizice.

D.  Panică.

E.  Depresie.

13.  Indicaţi  poziţiile  care  pot  provoca  încordarea  antifiziologicâ  a  muşchilor  şi,  re­

spectiv, cefaleea tensională:

A.  Lucrul la computer.

B.  Conducerea maşinii.

C.  încordarea vizuală în diferite profesii (dispecerat, observaţii microscopice etc.).

D.  Săriturile în apă.

E.  Lucrul de creaţie (poet, scriitor, cercetător ştiinţific etc.).

14.  Depresia latentă marcată, care se prezintă ca o cefalee tensională, poate fi trata­

tă cu doze suficiente de:

A.  Analgezice (aspirină,  paracetamol, citramon, sedalgină).

B.  Miorelaxante (sirdalud).

C.  Antidepresive tricilcice (amitriptilină).

D.  Fluoxetină (framex,  prozac).

E.  Antibiotice.

15.  Tratamentul atacului dureros în cefaleea „în ciorchine" se face cu ajutorul:

A.  Dihidroergotaminei (spray nazal).

B.  Triptanelor.

C.  Inhalaţiei oxigenului pur timp de  10 minute.

D.  Litiului carbonat.

E.  Antagoniştilor ionilor de calciu (nimotop, verapamil, izoptin).

16.  Criteriile cefaleei simptomatice sunt următoarele:

A.  Este o cefalee eterogenă (cefaleea tensională cronică, migrenă cronică, aso-

• 

cierea lor), care are loc zilnic sau aproape zilnic,  mai mult de 4 zile pe săptă­

mână sau mai mult de 15 zile pe lună, cu durata cotidiană de 4 sau mai multe 

ore pe zi.

B.  Prezenţa simptomelor şi semnelor clinice ale maladiei de bază.

C.  Rezultatele investigaţiilor suplimentare (de laborator şi instrumentale) confir­

mă maladia de bază.

D.  Prezenţa legăturii cauzale între boala de bază şi cefalee.

E.  Cefaleea dispare la tratamentul eficace al maladiei de bază.

17.  Indicaţi maladiile care provoacă deseori hipertensiunea intracraniană:

A.  Tumoarea cerebrală.

B.  Isteria.

C.  Meningita.

D.  Encefalita.

E.  Abcesul cerebral.

18.  Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la durerea de cap la pacienţii hipertensivi:

A.  Apare la creşterea bruscă a tensiunii arteriale diastolice (mai mult de 25%).

B.  Dispare peste 24 de ore, după normalizarea tensiunii arteriale.

C.  în majoritatea cazurilor,  cefaleea este de origine mixtă: condiţionată de creş­

terea  bruscă  a  tensiunii  arteriale,  legată de  insuficienţa venoasă şi  asociată 

cu cefaleea tensională.

D.  Coincide în timp cu utilizarea medicamentelor hipotensive.

E.  Injecţiile  locale (novocaină,  lidocaină,  hidrocortizon) în  punctele de proiecţie 

ale  nervului  occipital  reduc  durerea,  având  în  acelaşi  timp  şi  o  importanţă 

diagnostică.

19.  Tratamentul pacienţilor cu cefalee de abuz (cefalee medicamentoasă) include:

A.  O discuţie explicativă.

B.  Dublarea dozei de antalgici.

C.  Dezintoxicarea pacienţilor în condiţii de staţionar.

D.  Antidepresivele.

E.  Ergotaminele şi triptanele.

20.  Indicaţi sistemele responsabile de orientarea şi stabilitatea spaţială:

A.  Olfactiv.

B.  Vizual.

C.  Auditiv.

D.  Vestibular.

E.  Somato-senzitiv.

21.  Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la vertijul veritabil (vertigo):

A.  Este condiţionat de o leziune centrală sau periferică a sistemului vestibular.

B.  Apare o  iluzie a  mişcării  corpului sau  obiectelor din jur,  asociată  cu  senzaţii

de rotire, cădere, înclinare sau balansare.

C.  Este asociat cu simptome vegetative (greaţă, vomă, transpiraţie, tahicardie).

D.  Este asociat cu simptome afective (anxietate, panică).

E.  Niciodată  nu este însoţit de  nistagmus.  Pacientul este stabil în  poziţia  Rom­

berg, nu se clatină la mers.

22.  Triada clasică a maladiei Мёпгёге este reprezentată prin:

A.  Tulburare de echilibru la mers, ce poate persista.

B.  Diminuare tranzitorie a simţului olfactiv.

C.  Vertij episodic rotatoriu.

D.  Acufene unilaterale.

E.  Pierderea fluctuantă a auzului.

23.  Sindromul  vestibular  central  prin  leziunea  căii  vestibulo-oculogire  se  caracteri­

zează prin:

A.  Diminuare tranzitorie a auzului.

B.  Vertij nesistemic, de intensitate mică sau moderată.

C.  Un nistagmus adesea în mai multe direcţii: orizontală, verticală sau rotativă.

D.  Hipoacuzie unilaterală amplificată de acufene.

E.  O instabilitate nesistemică în proba  Romberg, deseori retropulsie.

24.  Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul vestibular central:

A.  Semnele  fizice  nu  sunt  proporţionale  cu  datele  examenului  clinic  şi  nici  nu 

evoluează paralel cu ele.

B.  Pot fi prezente şi semne neurologice asociate (în cadrul altor  sisteme).

C.  Nu este o hiporeflexie labirintică lateralizată şi nici surditate unilaterală.

D.  Cel  mai  des  se întâlneşte în  maladiile  ce  pot afecta  direct sau  indirect trun­

chiul cerebral şi cerebelul.

E.  Reprezintă doar 6% din cauzele vertijului.

25.  Indicaţi maladiile în care vertijul vestibular central se întâlneşte cel mai frecvent:

A.  Ischemia medulară.

B.  Ictusul cerebelos.

C.  Scleroza multiplă.

D.  Tumorile de fosă craniană posterioară.

E.  Migrena bazilară.

26.  Hidrocefalia normotensivă se caracterizează prin:

A.  Sindrom hipertensiv intracerebral.

B.  Demenţă.

C.  Apraxia mersului.

D.  Incontinenţă de urină.

E.  Incontinenţă de mase fecale.

27.  Maladiile ce pot provoca demenţa se clasifică în următoarele categorii principale:

A.  Maladii  ce  afectează  alte  organe  (ficatul,  rinichii  etc.),  fără  a  afecta  direct 

creierul.

B.  Maladii  însoţite  de  afectarea  creierului,  asociate  cu  simptome  neurologice: 

tumori  cerebrale,  traumatisme  cerebrale,  maladiile  Huntington,  Creutzfeldt- 

Jakob,  Parkinson etc.

C.  Demenţe  primare  pentru  a  caracteriza  formele,  prezentând  o  simptomato­

logie esenţial  limitată  la  demenţă:  atât maladia Alzheimer,  cât şi alte  maladii 

degenerative non-Alzheimer.

D.  Maladii  oncologice  cu  implicarea  secundară  a  creierului  (encefalita  limbică 

paraneoplazică).

E.  Maladii  de  sistem  cu  afectarea  primitivă  a  vaselor cerebrale  (vasculite cere­

brale).

28.  Criteriile  utilizate în  mod  curent pentru  stabilirea  diagnosticului  de demenţă  (cri­

teriile  DSM-IIIR) sunt următoarele:

A.  Punerea în evidenţă a alterării memoriei pe termen scurt şi de lungă durată.

B.  Prezenţa a cel puţin uneia din manifestări: alterarea gândirii abstracte; altera­

rea  raţionamentului; afazie,  apraxie sau agnozie; alterarea personalităţii.

C.  Perturbările A şi  B,  care  tulbură  în  mod  semnificativ  activităţile  profesionale 

sau sociale ori  relaţiile cu semenii.

D.  Apare în  mod exclusiv în evoluţia unui „delirium” (stare de confuzie).

E.  Una  din  următoarele  condiţii:  (1)  punerea  în  evidenţă  a  factorilor  organici 

specifici  consideraţi  etiologic  legaţi  de  perturbare;  (2)  factorul  organic  este 

presupus,  dacă  nici  o tulburare  mentală  sau  organică  nu  poate explica sim­

ptomele.

29.  Indicaţi formele anatomo-clinice de demenţe vasculare:

A.  Demenţa prin infarcte multiple.

B.  Maladia Alzheimer.

C.  Maladia  Pick.

D.  Formele focale de demenţă vasculară.

E.  Maladia Binswanger.

30.  Indicaţi criteriile clinice propuse de Cummings pentru identificarea demenţei sub-

corticale:

A.  E prezentă afazia amnestică.

B.  Se manifestă tulburări afective.

C.  Se manifestă tulburări ale posturii.

D.  Sunt prezente hiperkineziile.

E.  Este prezentă dizartria.

31.  Maladia Alzheimer este însoţită de atrofie şi  moarte neuronală progresivă cu se­

diul în:

A.  Lobii frontali.

B.  Lobii parietali.

C.  Lobii temporali.

D.  Sistemul hipocampo-amigdalian.

E.  Lobii occipitali.

32.  Leziunile cele mai caracteristice ale maladiei Alzheimer sunt:

A.  Degenerescenţele neurofibrilare.

B.  Plăcile senile.

C.  Amiloidoza vasculară cerebrală.

D.  Glioza astrocitară considerabilă.

E.  Spongioza însemnată a parenchimului cerebral.

33.  Schematic, în evoluţia maladiei Alzheimer se deosebesc următoarele stadii:

A.  Pseudodepresivă.

B.  Amnezică.

C.  Astenică.

D.  Demenţială.

E.  Vegetativă.

34.  Tomografia computerizată cerebrală şi rezonanţa magnetică nucleară depistează 

la bolnavii cu maladia Alzheimer:

A.  Modificări atrofice cerebrale (biparietale,  bitemporale).

B.  Atrofie selectivă pronunţată a lobilor frontali.

C.  Lărgirea sistemului ventricular.

D.  Lărgirea spaţiilor subarahnoidiene.

E.  Acumulări de cupru în nucleii cenuşii striopalidari.

35.  Care dintre funcţiile enumerate mai jos sunt intelectuale?

A.  Abstracţia.

B.  Judecata.

C.  Propriorecepţia.

D.  Autocritica.

E.  Atenţia.

36  Reducerea limbajului în maladia Pick se manifestă prin:

A.  Parafazii.

B.  Uitarea verbelor.

C.  Uitarea substantivelor.

D.  Repetarea unor şi aceloraşi cuvinte.

E.  Repetarea unor şi aceloraşi fraze.

37.  Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la maladia  Pick:

A.  Bulimia e frecventă chiar de la debutul  maladiei.

B.  Sunt pozitive semnele de prehensiune patologică.

C.  Akinezie, rigiditate şi tremurături.

D.  Electroencefalograma (EEG) este normală.

E.  Tomografia  computerizată  (CT)  cerebrală  evidenţiază  o  dilatare  simetrică  a 

ambelor cornuri frontale.

38.  Boala cu corpi  Lewy difuzi (BCLD) se caracterizează prin:

A.  Demenţă instalată progresiv.

B. Manifestări psihice.

c.

Lipsa manifestărilor extrapiramidale.

D. Incluziuni în citoplasma neuronilor cortexului, corpi Lewy.

E. Fluctuaţia puternică a deficitelor cognitive.

Conştienţă este:

A. Posibilitatea de memorizare şi concentrare.

B. Orientarea în timp.

C. Orientarea în spaţiu.

D. Prezenţa dispoziţiei pentru orice activitate.

E. Cunoaşterea propriei persoane.

Din punct de vedere fiziologic, conştienţă include următoarele componente:

A. Procesul de activare.

B. Conţinutul conştienţei.

C. Limbajul.

D. Praxiile.

E. Reflexele arhaice.

Numiţi mecanismele de tulburare a conştienţei:

A. Leziunea difuză a cortexului emisferei cerebrale stângi.

B. Leziunea difuză a cortexului emisferei cerebrale drepte.

C. Leziunea difuză şi bilaterală a cortexului cerebral.

D. Leziunea trunchiului cerebral.

E. Combinarea leziunilor trunculare şi corticale bilaterale.

42.  Suferinţa căilor nervoase ce provoacă tulburări de conştienţă adesea este legată

de un proces multifactorial ce rezultă din:

A.  Un  proces difuz sau  multifocar ce  influenţează  metabolismul  neuronal  (ano- 

xie, tulburări metabolice,  intoxicaţii).

B.  Leziuni structurale ce afectează selectiv partea ascendentă a formaţiunii reti­

culate sau difuz emisferele cerebrale.

C.  Repercusiunea la distanţă a unui focar lezional asupra structurilor axiale prin 

intermediul unei hipertensiuni intracraniene (HIC).

D.  Angajarea, adică deplasarea, ţesutului cerebral în conformitate cu gradientul 

de presiune.

E.  Factorul psihologic.

43.  Răspunsurile căror întrebări au  importanţă decisivă în  majoritatea cazurilor pen­

tru soarta pacientului aflat în comă?

A.  Este,  oare, o comă organică sau  pseudocomă (funcţională,  psihogenă)?

B.  Este, oare,  prezentă „moartea creierului”?

C.  în cazul unei come organice este vorba de un proces difuz (coma metabolică) 

sau de un proces local, de focar (coma neurogenă)?

D.  Care este patogenia stării comatoase?

E.  Care este etiologia stării comatoase?

44.  Scala Glasgow de apreciere a profunzimii comei este construită în baza aprecie­

rii cantitative a următoarelor răspunsuri esenţiale:

A.  Deschiderea ochilor.

B.  Deschiderea gurii.

C.  Protruzia limbii.

D.  Verbal.

E.  Motilitatea membrelor,

45.  Indicaţi fenomenele de  motilitate care sunt semne elocvente ale  unei come  me­

tabolice:

A.  Mişcări generalizate ale membrelor, trunchiului corpului, capului.

B.  Mioclonia.

C.  Asterixisul.

D.  Extensia membrelor superioare.

E.  Flexia mâinilor şi extensia picioarelor.

46.  Care dintre stările enumerate mai jos pot fi confundate cu stările comatose?

A.  Somnul profund.

B.  Simularea conştientă.

C.  Mutismul akinetic.

D.  Deaferentaţia motorie (locked-in syndrome).

E.  Starea vegetativă.

47.  Mutismul akinetic rezultă din:

A.  Leziune frontală bilaterală.

B.  Hidrocefalie acută.

C.  Leziune a formaţiunii reticulate mezencefalice.

D.  Leziune protuberanţială prin tromboză arterei bazilare.

E.  Mielinoză centrală.

48.  Comunicarea cu un pacient aflat în stare de deaferentaţie motorie (locked-in syn­

drome) are loc prin:

A.  Extensia membrelor inferioare.

B.  Flexia membrelor superioare.

C.  Proba cu ridicarea  mâinilor şi lăsarea lor bruscă să cadă la nivelul feţei

D.  Clipire.

E.  Mişcări ale globilor oculari pe verticală.

49.  Care dintre stările enumerate mai jos pot provoca come reversibile?

A.  Hipoglicemia.

B.  Tumoarea infiltrativă a trunchiului cerebral.

C.  Meningoencefalita.

D.  Hematomul extradural.

E.  Hematomul subdural.

50.  Alegeţi semnele clinice ce ar indica o comiţialitate:

A.  Crize convulsive generalizate.

B.  Spasme tonice.

C.  Secuse oculo-palpebrale.

D.  Muşcături ale limbii şi mucoaselor cavităţii bucale.

E.  Răspunsul  motor al mimicii faciale sau al membrelor la stimulenţii algici.

51.  Encefalopatia hepatică se manifestă prin:

A.  Asterixis.

B.  Hipertonie extrapiramidală.

C.  Hiperventilaţie.

D.  Miros dulceag din gură.

E.  Hipotermie.

III.  ASOCIERE SIMPLĂ

1.  Asociaţi cifrele cu literele:

a.  Cefaleea primară.  1.  Migrena.

b.  Cefaleea secundară. 2.  Traumatismul.

3.  Tulburările vasculare.

4.  Cefaleea de tensiune.

5.  Cefaleea cluster(Jn ciorchine").

6.  Tulburările intracraniene nonvasculare.

7.  Utilizarea substanţelor şi sistarea lor.

8.  Infecţiile noncefalice.

9.  Tulburările metabolice.

10.  Tulburările structurilor faciale şi craniene.

11.  Nevralgiile craniene, dureri ale trunchiurilor ner-

•  

voase.

12.  Diverse cefalee fără leziuni structurale.

2.  Grupaţi  preparatele  medicamentoase  utilizate  în  tratamentele  simptomatic  (de 

stopare) şi profilactic (de prevenire) ale acceselor de migrenă:

Tratamentul:

a.  Simptomatic.

b.  Profilactic.

Preparatele:

1

.  Acid acetilsalicilic.

2.

  Paracetamol.

3.

  Preparate  mixte  (sedalghin,  pentalghin,  spas- 

moveralgin).

4.

  Preparate  din  grupa  antiinflamatoarelor  neste- 

roide (naproxenul ş.a.).

5.

  Propranolol.

6.  Atenolol.

7.  Metoprolol.

8.  Redergin.

9.

  Dihidroergotamină.

10.

  Digidergot.

11.

  Nimotop.

12. Verapamil.

13.

  Flunarizin.

14.

  Imigran.

15. Zornig.

16.  Naramig.

17.  Sandomigran.

18.

  Piritol.

19.

  Metisergid.

20.

  Amitriptilinä.

126

3.  Asociaţi cifrele cu literele:

a.  Tulburări de comportament. 

1

.  Pierderea  orientării în  propria  persoană

b.  Simptome afective. 

şi neglijarea defectelor sale.

2.  Depresie.

3.  Dezinhibiţie.

4.  Anxietate.

5.  Ideaţie suicidară.

6.  Rigiditate mentală.

7.  Distractibilitate.

8.  Idei fixe.

9.  Ipohondrie.

10.  Impulsivitate.

11.  Indiferenţă.

4.  Indicaţi medicaţia de urgenţă în funcţie de etiologia comei:

Comă cauzată de: 

Medicaţia:

a.  Utilizarea  izolată  a  benzodia- 

1

.  Oxigenoterapia  (cu  valori  normale şi  hi-

zepinelor. 

perbarică).

b.  Supradozarea opiaceelor. 

2.  Naloxonă.

c.  Intoxicaţia cu oxid de carbon. 

3.  Flumazenil.

IV.  RELAŢIE  CAUZĂ-EFECT

Răspunsurile se vor nota cu:

A -  dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie cauză-efect între ele;

В -  dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie cauză-efect între ele;

С — dacă prima afirmaţie este adevărată,  iar cea de a doua este falsă;

D — dacă prima afirmaţie este falsă,  iar cea de a doua este adevărată;

E -  dacă ambele afirmaţii sunt false. 

*

1.  Migrena  cu aură  mai este  numită  şi  neurologică,  deoarece înainte de acces 

sau în timpul  lui apar semne neurologice de focar de scurtă durată.

2.  Cefaleea  tensională  nu  se  asociază  cu  fotofobie,  greaţă,  vomă;  în  schimb, 

ea,  de  regulă,  este  acompaniată  de  tulburări  anxioase  (mai  ales  cefaleea 

episodică) şi depresive (varianta cronică).

3.  Vertijul este un simptom foarte des întâlnit, dar insuficient cunoscut de marea 

majoritate  a  medicilor,  din  cauza  maladiilor  multiple  care  îl  provoacă  (neu­

rologice,  psihice,  cardiovasculare,  oftalmologice,  ale  urechii) şi  patogenezei 

complexe.

4.  Identificarea  unei  afecţiuni  cerebrovasculare  presupune  atât  observarea 

semnelor de focare la examenul neurologic, cât şi obiectivizarea leziunii vas­

culare prin metode neuroimagistice.

5.  Orice  comă  este  cauzată  fie  de  o  leziune  neurologică  (comă  primară),  aso­

ciată cu semne neurologice de focar, fie de o atingere metabolică sau toxică 

(comă secundară),  care, de multe ori,  prezintă semne neurologice simetrice.

II.

128

1. А, Р- 172.

1. А, В,  С,  D,  р.  172.

2. А, Р- 172.

2. А, В, С,  D,  р.  173.

3.  D, Р- 172.

3. А, В,  р.  173.

4. А,

Р.

172.

4. А, В,  С,  Е,  р.  174.

5.  В, Р- 172.

5. А,  В,  С,  D,  р.  174.

6.  Е, Р. 173.

6. А,  В,  С,  р.  174.

7.  В,  р. 174.

7. С, D,  р.  175.

8.  В,  р.  174.

8. А,  В,  С,  Е,  р.  175.

9.  В, э. 174.

9.  С, D,  Е,  р.  176.

10.  Е Р 174.

10. А В,  С,  Е,  р.  176.

11.С Р- 174.

11.А В, С,  D,  р.  177.

12.  D Р 175.

12. А В,  D,  Е, р.  177.

13.  В Р. 175.

13. А В,  С,  р.  177.

14. А Р. 176.

14.  С D,  р.  177.

15. С Р 177.

15. А В,  С, р.  178.

16.  D Р 178.

16.  В С,  D,  Е,  р.  179.

17. А Р- 179.

17. А С,  D,  Е,  р.  179.

18. С Р 180.

18. А В, С,  р.  180.

19.  D Р 181.

19. А С,  D,  Е,  р.  181.

•  20. А Р- 181.

20.  В D,  Е,  р.  181.

21. D Р 182.

21. А В,  С,  D,  р.  181.

22.  С Р 182.

22. С D,  Е,  р.  183.

23.  Е Р. 183.

23.  В С,  Е,  р.  183.

24. А Р 183.

24. А В,  С,  D,  р.  183.

25. А Р- 183.

25.  В С,  D,  Е,  р.  183.

26. А Р- 184.

26.  В С,  D,  р.  186.

27.  С Р- 186.

27. А В,  С,  р.  187.

28.  С Р- 186.

28. А В,  С,  Е,  р.  187.

29. С Р. 187.

29. А D,  Е,  р.  188-189.

30. А Р- 188.

30.  В С,  D,  Е,  р.  190.

31.  В Р- 188.

31.  В С,  D,  р.  191.

32.  D Р 188.

32. А В,  С, р.  191.

33. С Р- 190.

33.  В D,  Е,  р.  192.

34.  D Р. 190.

34. А С,  D,  р.  192.

35.  D р. 191.

35. А В,  D,  Е,  р.  192.

36.  С Р- 191.

36.  С D,  Е,  р.  192.

37. А Р. 192.

37. А В,  D,  Е,  р.  193.

36,  Е Р- 192.

38. А В,  D,  Е,  р.  193.

39. А Р. 194.

39.  В С.  Е,  р.  194.

40.  В Р- 196.

40. А В,  р.  194.

41.  С Р- 197.

41.  С D,  Е,  р.  194.

42.  D Р- 197.

42. А В,  С,  D,  р.  195.

43.  Е Р- 197.

43. А С,  Е,  р.  196.

44.  D Р- 197.

44. А D,  Е,  р.  196.

45.  В Р- 197.

45.  В С,  р.  198.

46. А Р- 197.

46.  В С,  D,  Е,  р.  199.

47. А р. 198.

47. А В,  С,  р.  199.

48.  D Р- 198.

48.  D Е,  р.  199.

49.  Е Р. 198.

49. А С,  D,  Е,  р. 200.

50. С Р. 201.

50. А В,  С,  D,  р. 201.

51. А Р 202.

51.А В,  С,  D,  р. 202.

52. С Р- 202.

53.  Е Р- 202.

54.  В Р- 203.

III.

RĂSPUNSURI

a.  1,4,  5,  12. 

А,  р. 174.

b

. 2, 3, 6, 7,8,9,  10,  11, р.  173.

2. 

В,  р. 176.

a.  1,2, 3,4,  8, 9,  10,  14,  15,  16.

р.  175. 

3.

b

.  5,  6,  7,  11,  12,  13,  17,  18,  19, 

В,  р. 181.

20,  р.  176.

3

.

a.  1,3, 6, 7,  10.

b

. 2,4,  5, 8, 9,11,  р.  193.

4.