a. 3.
b
. 2 .
c. 1, р. 203.
11. BOLILE S IS TE M U LU I NERVOS PERIFERIC
I. COMPLEMENT SIMPLU
1. Indicaţi cele mai frecvente afecţiuni ale sistemului nervos:
A. Bolile sistemului nervos periferic.
B. Cefaleele primare.
C. Accidentele vasculare cerebrale.
D. Tumorile cerebrale şi medulare.
E. Traumatismele craniocerebrale şi vertebro-medulare.
2. Conform datelor statistice, rata bolilor sistemului nervos periferic în structura bo
lilor sistemului nervos constituie circa:
A. 8-10%.
B. 20%.
C. 30%.
D. 40%.
E. 50%.
3. Cea mai frecventă formă clinică a bolilor sistemului nervos periferic este:
A. Radiculopatia (lombară, cervicală, toracică).
B. Gangliopatia.
C. Plexopatia.
D. Funiculopatia.
E. Polineuropatia.
4. Indicaţi formaţiunea anatomică care constituie partea intrarahidiană a nervilor
spinali:
A. Rădăcinile spinale.
B. Nervii intercostali.
C. Plexurile.
*
D. Funiculii.
E. Joncţiunea neuro-musculară.
5. Rădăcinile spinale dorsale (toracice) sunt prezente în număr de:
A. 5.
B. 7.
C. 8.
D. 10.
E. 12.
6. Cele două rădăcini medulare se unesc, pentru a forma nervul rahidian, în locul
care se numeşte:
A. Şanţul colateral posterior.
B. Ieşirea din gaura de conjugare.
C. Ganglionul spinal.
D. Cauda equina.
E. Plex cervico-dorsal.
7. Plexul brahial este format din fuziunea rădăcinilor:
A. C2-C 4.
B. c 4-T h r
C. C5-T h2.
D. C6-T h 3.
E. C7-T h4.
8. Una din cauzele cele mai frecvente de suferinţă a plexului brahial este/sunt:
A. Virozele.
B. Difteria.
C. Dizenteria.
D. Botulismul.
E. Traumatismul.
9. Indicaţi ce parte componentă a plexului brahial suferă în special prin paralizia de
cârjă:
A. Trunchiul secundar posterior.
B. Trunchiul superior.
C. Trunchiul mediu.
D. Trunchiul inferior.
E. Fasciculul lateral.
10.
în sindromul Pancosta-Tobias plexul brahial este lezat de:
A. Un anevrism al arterei carotide comune.
B. Cancerul apexului de plămân.
C. Coasta cervicală.
D. Discopatia cervicală.
E. Pahimeningita cervicală hipertrofică.
11.
„Grifă cubitală" este numită poziţia mâinii cauzată de afectarea nervului:
A. Musculocutanat.
B. Subclavicular.
C. Ulnar.
D. Radial.
E. Median.
12. Cele mai frecvente cauze locale de suferinţă a nervului ulnar sunt:
A. Fracturile de claviculă.
B. Traumatismele directe prin glonte sau instrumente tăioase.
C. Traumatismele din timpul naşterii.
D. Compresiunile de origine externă.
E. Compresiunile de tunel.
13. Urcarea pe scări şi ridicarea de pe scaun sunt foarte anevoioase în afectarea:
A. Nervului crural.
B. Nervului ischiatic.
C. Nervului peronier comun.
D. Nervului tibial.
E. Plexului lombosacrat.
14.
Afectarea nervului peronier comun condiţionează o atitudine specială a piciorului,
care se numeşte:
A. „Plantă calcanee".
B. „Plantă atârnând”.
C. „Picior scobit”.
D. „Degete în ciocan”.
E. „Picior în valgus ecvaf.
15.
Cea mai frecventă cauză a afectării nervului tibial este:
A. Hernia de disc interveretebral L5-S .
B. Traumatismul.
C. Procesele inflamatorii.
D. Factorii iatrogeni.
E. Intoxicaţiile endogene.
16. Majoritatea nevralgiilor lombare şi brahiale sunt de origine:
A. Infecţioasă.
B. Toxică endogenă.
C. Toxică exogenă.
D. Tumorală.
E. Vertebrală.
17. Conflictul disco-radicular determină următorul procentaj de nevralgie lombosciatică:
A. 100%.
B. 90%.
C. 80%.
D. 70%.
E. 60%.
18. Care figură reprezintă hernie de disc?
С
19. Vârsta de predilecţie pentru herniile de disc este:
A. între 16 şi 25 de ani.
B. între 20 şi 30 de ani.
C. între 30 şi 45 de ani.
D. între 45 şi 50 de ani.
E. între 50 şi 65 de ani.
20. Aproximativ 70% din herniile de disc apar la persoanele care:
A. Sar de la înălţime.
B. Se supun factorului de răcire.
C. Au predispoziţie ereditară.
D. Se află timp îndelungat în poziţie şezând,
E. Depun eforturi fizice.
21. Cel mai des hernia de disc apare în regiunea:
A. Cervicală.
B. Toracică.
C. Lombară.
D. Sacrată.
E. Coccigiană.
22. De cele mai multe ori, hernia de disc este localizată:
A. Lateral.
B. Medial.
C. Bilateral.
D. Anterior.
E. Posterior.
23. Hernia de disc C5 (interesând rădăcina C6) produce abolirea sau diminuarea re
flexului:
A. Humeroscapular.
B. Bicipital.
C. Tricipital.
D. Carpo-radial.
E. lacobson-Lasca.
24. Care semn de elongaţie e reprezentat în figuri?
A. Lasegue.
B. Bechterew.
C. Neri.
D. Wassermann.
E. Shanrley.
) 132
25. Alegeţi descrierea corectă a semnului de elongaţie Sequard:
A. Durere în regiunea lombară şi în membrul inferior la anteflexia capului.
B. Limitarea extensiei, bolnavui fiind în decubit ventral.
C. Dureri în regiunea lombară şi pe partea dorsală a piciorului, atunci când un^
ghiul de ridicare a lui atinge 30°-40°.
D. Durere în partea dorsală a gambei la o extensie a plantei.
E. Dureri în partea posterioară a gambei la flexia dorsală a halucelui.
26. Compresiunea cărei rădăcini provoacă abolirea reflexelor achilian şi medio-
plantar?
A. Sr
B. Ц.
C. L3.
D. L ,
E. Ц.
27. în care sindroame, la palparea în regiunea lombară, pot fi evidentiate nodului
Corneliuss şi hipertonusul Müller?
A. Sindromul lombar vertebrogen reflex.
B. Lumbago.
C. Lumbalgie.
D. Lumboişalgie.
E. Sindromul muşchiului piramidal al bazinului.
28. în perioada remisiunii, bolnavului cu radiculopatie vertebrogenă i se recomandă-
A. Tratament chirurgical.
B. lonizări cu novocaină.
C. Terapie manuală.
D. Preparate anabolice (retabolil, nerabolil şi metiluracil).
E. Tratament balneo-sanatorial.
29. Ataxia senzitivă în polineuropatii apare pe motiv de:
A. Deficit motor în extremităţile membrelor.
•
B. Mers stepat.
C. Dereglare a sensibilităţii profunde în extremităţi.
D. Cauzalgie.
E. Parestezii cu aspect divers.
30. Poate fi însoţită de dilatarea pupilei polineuropatia:
A. Infecţioasă primitivă.
B. Difterică.
C. Botulinică.
D. Alcoolică.
E. Arsenicâ.
31. în care perioadă, după tulburările de intoxicaţie botulinică gravă, se pot instala
semnele clinice de suferinţă a sistemului nervos:
A. De la 2 până la 5 ore.
B. 5-10 ore.
C. 10-12 ore.
D. 12 ore - 1 săptămână.
E. 1 săptămână - 1 lună.
32. Uneori, sindromul Korsakov apare în polineuropatia:
A. Sturnină.
B. Etilică.
C. Arsenică.
D. Diabetică.
E. Gripală.
33. în care maladie se dezvoltă cel mai des polineuropatia în formele subclinice, aşa-
zisele „cazuri uşoare”, când terapia cauzală nu este administrată?
A. Diabet zaharat.
B. Insuficienţă hepatică.
C. Uremie.
D. Amiloidoză.
E. Porfirie.
34. Indicaţi rata de afectare a nervilor cranieni în poliradiculonevrita acută:
A. 20%.
B. 30%.
C. 40%.
D. 50%.
£. 60%.
35. în poliradiculonevrita acută, dintre nervii cranieni cel mai afectat este nervul:
A. Optic.
B. Oculomotor comun.
C. Trigemen.
D. Abducens.
E. Facial.
36. Plasmafereza este o metodă eficientă în tratamentul:
A. Polineuropatiei diabetice.
B. Polineuropatiei arsenice.
C. Poliradiculonevritei acute.
D. Polineuropatiei saturnine.
E. Nevritei de oculomotor comun.
37. Cele mai frecvente sunt paraliziile faciale:
A. Denumite „a frigore”, infecţie de origine nedeterminată (probabil, virotică), a
cărei apariţie este favorizată de frig şi umezeală, infecţia burella.
B. Cauzate de infecţiile, tumorile şi dereglările vasculare de la nivelul punţii Va-
rolio.
C. Provenite din leziunile protuberanţei şi conductului auditiv intern (meningită
bazală, tumori la baza craniului, tumori ale unghiului ponto-cerebelos).
D. Determinate de fracturi de bază craniană, lues sau nevrinom de acustic.
E. Etiologia cărora sunt infecţiile structurilor din vecinătate (otita, otomastoidita).
II. COMPLEMENT MULTIPLU
1. Indicaţi regiunea unde rădăcinile spinale au traiect vertical:
A. Cervicală.
B. Dorsală superioară.
C. Dorsală medie.
D. Lombară.
E. Sacrată.
2. în funcţie de sediul topografic al clasificării afecţiunilor sistemului nervos periferic,
se deosebesc:
A. Radiculopatii.
B. Mielopatii.
C. Gangliopatii.
D. Plexopatii.
E. Nevrite (neuropatii).
3. Prognosticul unei paralizii de plex brahial depinde de:
A. Forma clinică.
B. Gravitatea afectării nervilor.
C. Vechimea leziunii.
D. Rezultatele examenului electroneurografic.
E. Tipul tratamentului: conservator sau chirurgical.
4. Care figură reprezintă suferinţa nervului radial?
В
С
D
E
135
5. Alegeţi afirmaţiile corecte, care descriu simptomatologia clinică de suferinţă a
nervului cubital:
A. Mână în formă de gheară (mâna capătă aspect scheletic).
B. Flexia falangelor distale ale indexului şi mediusului nu poate fi efectuată.
C. Bolnavul nu poate efectua mişcări în proba de zgâriere.
D. Eminenţa hipotenară devine pală.
E. Nu se poate face mişcarea de opoziţie - testul policelui.
6. Nervul crural este constituit din unirea rădăcinilor:
A. Ц.
B .
Ц .
C. L3.
D. L4.
E. L5.
7. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la simptomatologia clinică de suferinţă a
nervului ischiatic:
A. Toate mişcările piciorului şi ale degetelor sunt abolite, deoarece muşchii, ce
acţionează piciorul, sunt paralizaţi.
B. Dispar reflexele achilian şi medioplantar.
C. Pot să apară dureri spontane, deseori cu caracter cauzalgic.
D. în regiunea gambei şi a piciorului apar atrofii musculare şi tulburări trofice.
E. „Picior în valgus ecvin”.
8. Indicaţi care mişcări active din cele enumerate mai jos sunt imposibile la afecta
rea nervului tibial:
A. Toate mişcările piciorului.
B. Ridicarea în vârful degetelor.
C. A sta pe călcâie.
D. Bolnavul nu poate bate tactul cu călcâiul.
E. în mers, bolnavul se sprijină în călcâie.
9. Alegeţi sinonimele utilizate pentru desemnarea patologiei nervilor periferici de
origine vertebrală:
A. Hernie de disc.
B. Spondiloză.
C. Discopatie vertebrală.
D. Afectarea nodulilor limfatici.
E. Osteocondroză vertebrală.
10. Indicaţi factorii predispozanţi la herniile de disc:
A. Anomaliile congenitale.
B. Constituţia individului.
C. Obezitatea.
D. Hipertensiunea arterială.
E. Insuficienta tesutului conjunctiv de susţinere.
11. Indicaţi factorii favorizanţi ai herniilor de disc intervertebral:
A. Imponderabilitatea.
B. Herniile imature.
C. Puncţia lombară.
D. Sarcina şi naşterea.
E. Poziţia individului (în timpul lucrului).
12. în osteocondroza cervicală, cel mai des sunt comprimate rădăcinile’
A. C ,
B. C5.
C. C6.
D. C7.
E. C8.
13. Tabloul clinic în sindromul simpatic cervical posterior se caracterizează prin ur
mătoarele simptome:
A. Durere de cap localizată în spatele gâtului, vârful capului, în frunte sau la
tâmplă; durere orbitală şi facială.
B. Vertij rotatoriu.
C. Vâjâituri sincronizate cu pulsul.
D. Tulburări de vedere cu scotom scintilant.
E. Tulburări vasomotorii la extremităţile inferioare.
14. Cele mai frecvente sindroame vertebrogene reflexe sunt:
A. Sindromul simpatic cervical posterior.
B. Sindromul scapulo-humeral.
C. Sindromul umăr-mână.
D. Sindromul muşchiului scalen anterior.
E. Migrena bazilară.
15. Sindromul umăr-mână include următoarele manifestări clinice:
A. Tumefierea mâinii.
B. Pielea îşi schimbă culoarea, devenind lucioasă, lipsită de caracter plicatural.
C. Schimbări neuro-distrofice.
D. Schimbări tonico-musculare.
E. Limitarea funcţiei articulaţiei cubitale.
16. Hernia de disc lombară poate afecta mai des rădăcinile'
A. S,.
B. L5.
C. L ,
D. L3.
E. L2.
17. Localizarea punctelor Valleix în osteocondroza lombară este următoarea:
A. Punctul parasternal.
B. Punctul sacro-iliac (la nivelul incizurii sciatice).
C. Punctele femurale (pe faţa posterioară a coapsei).
D. Punctul peroneotibial (la nivelul capului peroneu).
E. Punctul maleolar extern, punctul plantar.
18. Care dintre afirmaţiile de mai jos se referă la sciatica paralizantă?
A. Este un sindrom vascular radicular.
B. Adesea, se declanşează în cazul unei radiculopatii lombare Ls cu sindrom
algic violent.
C. După un timp, sindromul algic violent dispare, apoi apare o pareză distală a
piciorului.
D. Mersul este stepat, reflexul achilian lipseşte.
E. Se depistează dereglări ale sensibilităţii tip „jockey” („pantalonii călăreţului”).
19. Pentru precizarea diagnosticului afecţiunilor sistemului nervos în osteocondroza
vertebrală, se pot utiliza următoarele investigaţii complementare:
A. Radiografia simplă.
B. Pneumoencefalografia.
C. Epidurografia.
D. Tomografia computerizată (CT).
E. Rezonanţa magnetică nucleară (RMN).
20. Indicaţi măsurile ce se referă la tratamentul ortopedic al radiculopatiilor vertebro-
gene:
A. Antibiotice, corticosteroizi, derivaţi ai pirozolidonei.
B. Infiltraţii cu anestezice (intracutanat, paravertebral, intramuscular sau epi
dural).
C. Poziţia în pat a bolnavului trebuie să fie confortabilă.
D. Tracţiuni lente intermitente pe o masă specială.
E. Tracţiunea scheletală subacvatică.
21. Care polineuropatii se asociază deseori cu tulburări psihice?
A. Difterică.
B. Diabetică.
C. Paraneoplazică.
D. Alcoolică.
E. Saturnină.
22. Un rol important în patogenia polineuropatiei alcoolice îl joacă:
A. Carenţa tiaminică şi a altor vitamine din grupul B.
B. Dezechilibrul dintre aportul glucidic şi cel protidic.
C. Deshidratarea organismului.
D. Mişcările bruşte ale coloanei vertebrale cu complicaţii vasculare medulare
secundare.
E. Ateroscleroza precoce a vaselor de calibru mare.
23. Indicaţi semnele caracteristice ale polineuropatiei saturnine:
A. Nevrita optică.
B. Dunga gingivală Burton.
C. Hematii cu granulaţii eozinofile.
D. Creşterea porfirinelor în sânge.
E. Creşterea plumbului în sânge.
24. Indicaţi semnele precoce ale polineuropatiei diabetice:
A. Tulburări motorii, care se evidenţiază în extremităţile mâinilor - paralizie tip
antebrahial, radial bilateral.
B. Agitaţii, halucinaţii, dereglări vizuale.
C. Parestezii în partea distală a membrelor inferioare.
D. Tulburări trofice.
E. Abolirea reflexelor achiliene.
138
25. Poliradiculonevrita acută poate apărea după:
A. Traumatisme vertebro-medulare grave.
B. Agresiuni infecţioase virale (hepatită, mononucleoză infectioasă oreion ruie-
olâ etc.).
C. Agresiuni infecţioase microbiene (septicemii, infecţii focalizate amigdaliene,
procese supurative, difterie, bruceloză, borrelioză etc.).
D. Vaccinoterapie şi seroterapie.
E. Intervenţii chirurgicale, intoxicaţii în cazuri neoplazice.
26. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tulburările de sensibilitate în poliradiculo
nevrita acută:
A. Parestezii şi dureri spontane în membre, cu caracter fulgurant.
B. Durerile în membre se jugulează la compresiunea maselor musculare şi în
manevrele de elongaţie.
C. Sensibilitatea este dereglată, tip distal ce tinde spre ascendenţă la nivelul
toracelui sau chiar la un nivel şi mai înalt.
D. Se caracterizează prin pierderea izolată a sensibilităţii epicritice.
E. Pot apărea crize jacksoniene senzitive.
27. Nevrita oculomotorului comun şi trohlearului poate fi provocată de:
A. Difterie.
B. Gripă.
C. Hernie de disc intervertebral CE.
D. Anevrism carotidian.
E. Tromboflebită de sinus cavernos.
28. Nervul oculomotor extern (abducens) este cel mai vulnerabil, deoarece:
A. Nu se asigură inervaţia controlaterală a muşchiului drept extern.
B. Se află în vecinătatea sinusului cavernos.
C. Intră în orbită prin fanta orbitară superioară.
D. Are cel mai lung traiect subarahnoidian.
E. Este cel mai subţire nerv cranian.
•
29. Indicaţi maladiile care pot să se manifeste prin diplegie facială:
A. Poliomielita anterioară acută.
B. Poliradiculonevrita.
C. Meningita bazală.
D. Tumorile de bază craniană.
E. Tumora de unghi ponto-cerebelos.
30.
Crizele de nevralgie glosofaringiană sunt declanşate de:
A. Atingerea mecanică a feţei.
B. Actul masticaţiei.
C. Actul deglutiţiei.
D. Tuse.
E. Căscat.
31.
Tratamentul chirurgical al nevralgiei glosofaringiene cuprinde următoarele metode:
A. Alcoolizarea zonei reflexogene.
B. Neuroliza ganglionului Gasser.
C. Blocade cu novocaină.
D. Secţionarea nervului dintre bulb şi locul de intrare în gaura ruptă posterioară.
E. Secţionarea nervului după emergenţa lui din gaura ruptă posterioară.
32. Cauzele ce determină cel mai des nevralgia ganglionului sfenopalatin sunt:
A. Procesele inflamatoare cronice ale sinusului sfenoid.
B. Procesele inflamatoare cronice ale sinusului etmoid.
C. Tonsilitele.
D. Procesele inflamatoare cronice ale sinusului frontal.
E. Sifilisul.
III. ASOCIERE SIMPLĂ
1. Asociaţi manifestările clinice proprii fiecărui tip de lezare a plexului brahial:
Tipul:
a. Superior (C5-C e) Duchenne-
Erb.
b. Inferior (C.-D.) Dejerine-
Clumpke.
c. Total Sherer.
Simptomatologia:
1
.
al întregului
mişcărilor în
Deficit motor complet
membru superior.
2. Braţ inert cu abolirea
articulaţia umărului.
3. Imobilitatea mâinii.
4. Atrofii ale muşchilor umărului şi în loja
anterioară a braţului.
5. Aspect de mână simiană.
6. Flascitate şi atrofii musculare globale.
7. Tulburări de sensibilitate ce cuprind în
tregul membru superior.
8. Hipoestezie internă a mâinii şi ante
braţului.
9. Reflexul cubitopronator este diminuat
sau abolit.
10. Hipoestezie externă a braţului şi ante
braţului.
11. Mişcările mâinii şi degetelor sunt păs
trate.
12. Sindromul Claude Bernar-Homer po
zitiv.
2. Repartizaţi simptomatologia clinică în funcţie de nervul afectat:
Nervul afectat:
a. Radial.
b. Median.
Simptomatologia clinică:
1. Mână „în gât de lebădă".
2. Mână simiană.
3. Falanga distală a degetului mare nu
poate fi flexată.
4. Testul îndepărtării palmelor şi degete
lor - pozitiv.
5. Sunt abolite sau diminuate reflexele
stiloradial şi tricipital.
6. Reflexul cubitopronator este diminuat
sau abolit.
Repartizaţi semnele clinice statice şi radiculare ale sindromului compresiv lombar:
Tabloul clinic prin
a. Dereglări statice.
b. Dereglări radiculare.
Simptomatologia:
1
. Lordoza lombară este ştearsă.
Lombalgie.
Sciatică.
Durerea creşte de la regiunea fesieră
până la toată suprafaţa posterioară a
membrului inferior.
Poziţie antalgică forţată cu corpul încli
nat anterior şi lateral.
Anteflexia şi retroflexia sunt limitate.
Scolioză directă sau încrucişată.
2
.
3.
4.
Asociaţi neuropatia craniană cu simptomatologia clinică posibilă:
Neuropatie de:
a. Glosofaringian.
b. Hipoglos.
Simptomatologia:
1. Hipoestezie sau anestezie pe faringe
şi pe treimea posterioară a limbii.
Hemiatrofie linguală.
Fibrilaţii musculare ale limbii.
Tulburări ale gustului posterior vălului
lingual, mai ales pentru gustul amar.
Reflexul faringian este diminuat sau
abolit.
Limba scoasă din cavitatea bucală de
viază spre partea bolnavă.
Afectarea bilaterală antrenează tulbu
rări grave de deglutiţie.
Afectarea bilaterală conduce la tulbu
rări de motilitate a limbii, dizartrie.
2,
3.
4.
5.
Dostları ilə paylaş: |