Suport de curs

Fig. VII. 21.: Arc facial anatomic tip FAG

Fig. VII.22: Determinarea cu arcul facial anatomic

PANTOGRAFUL
Este un instrument mai complex şi mai exact de înregistrare grafică a mişcărilor mandibulare. El oferă posibilitatea înscrierii traiectoriilor mişcărilor în diferite planuri ale spaţiului, permiţând definirea caracteristicilor mişcărilor respective. Pantograful este constituit din:

• 
  O parte intrabucală – este destinată fixării portamprentei şi dezangrenării dinţilor cu ajutorul unui punct de sprijin central, care glisează liber pe suprafaţa antagonistă şi eliberează mişcările mandibulei;
  
• 
  O parte extrabucală – este formată din două arcuri faciale independente care prezintă tijele sau plăcuţele de înregistrare, fixate fiecare la o arcadă cu ajutorul gutierelor;
  

• 
  Arcul facial mandibular prezintă şase plăcuţe de înregistrare:
  

• 
  Două plăcuţe anterioare, susţinute de bara transversală şi situate într-un plan care trece aproximativ prin axa balama;
  
• 
  Patru plăcuţe posterioare, pe fiecare braţ lateral câte două, perpendiculare pe axa balama, dispuse astfel:
  

- o placă sagitală;

- o placă orizontală, în planul braţului.

Ansamblul acestui arc mandibular reprezintă partea mobilă a pantografului, solidară cu mişcările mandibulei.

• 
  Arcul maxilar este prevăzut cu şase tije de înregistrare plasate perpendicular pe plăcuţele opuse. Aceasta reprezintă partea fixă a pantografului.
  

Toate pantografele au un sistem de referinţă, definit de:

• 
  Axa balama;
  
• 
  Un punct anterior;
  

pentru a permite transferul pe un articulator adaptabil. Fiecare mişcare mandibulară se traduce printr-un traseu liniar pe fiecare plăcuţă de înregistrare. Presiunea tijei pe hârtie imprimabilă realizează înregistrarea grafică.

După ce s-au efectuat înregistrările, se solidarizează cele două arcuri faciale în relaţie centrică şi pantograful se transferă pe un articulator cu ajutorul reperelor unui plan de referinţă.