Testele la Medicina Internă reumatologie care din următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce priveşte prescrierea unui ains la pacienţii cu artrită psoriazică
Yüklə 3,99 Mb.
|
|
CM
A,D
A,D
C, E
A,B,D
A,B,C
A,B,E
A,C,E
C,D,E
B,D,E
A,B,C
A,C,D
A,C,D
A,C,D
A,B,C PNEUMONIILE Complement simplu 1) Tabloul clinic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere toracică de tip pleural, semne de condensare pulmonară) este mai des observat în pneumoniile cauzate de: a) [+] Streptoccocus pneumoniae b) [ ] Mycoplasma pneumoniae c) [ ] Pneumocystis jiroveci d) [ ] Coxiella burnetti e) [ ] Chlamydophila psittaci 2) Eritemul multiform, anemia hemolitică, meningita buloasă, encefalita, mielita transversă sunt printre complicațiile tipice unei pneumonii prin: a) [ ] Streptoccocus pneumoniae b) [ ] Chlamydophila psittaci c) [+] Mycoplasma pneumoniae d) [ ] Legionella pneumophila e) [ ] Staphylococcus aureus 3) Pot evolua cu formarea de cavităţi pneumoniile cauzate de următorii germeni, cu excepţia: a) [ ] Anaerobii b) [ ] Enterobacteriile aerobe Gram negativi aerobe c) [ +] Mycoplasma pneumoniae d) [ ] Streptoccocus pneumoniae tip III e) [ ] Staphylococcus aureus 4) Pentru ca un frotiu Gram din probele de spută studiate la o mărire mică (obiectiv de x10, ocular de x10) să facă dovada contaminării minimale cu secreţii din tractul respirator superior numărul de polimorfonucleare şi celule epiteliale plate pe cîmp de vedere trebuie să fie: a) [ ] <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale b) [ ] >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale c) [+] >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale d) [ ] <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale e) [ ] Nici unul dintre acestea 5) Tabloul clinic "atipic" este mai des observat în pneumoniile comunitare cauzate de: a) [+] Mycoplasma pneumoniae b) [ ] Streptococcus pneumoniae c) [ ] Pseudomonas aeruginosa d) [ ] Pneumocystis jiroveci e) [ ] Bacili enterici aerobi Gram negativi 6) Pneumoniile, survenite la pacienții cu infecții pe catetere intravenoase, sunt cel mai frecvent determinate de: a) [+] Staphylococcus aureus b) [ ] Mycoplasma pneumoniae c) [ ] Pseudomonas aeruginosa d) [ ] Anaerobi orali e) [ ] Haemophylus influenzae 7) La indivizii sănătoşi tractul respirator inferior este: a) [ ] colonizat cu bacili Gram negativi b) [ ] colonizat cu bacili Gram pozitivi c) [ ] colonizat cu streptococi de grup D d) [ ] colonizat cu Clostridium spp. e) [+] steril în mod normal 8) Care din agentii patogeni enumerați nu pot fi cultivaţi pe medii de cultură obişnuite: a) [ ] Mycoplasma pneumoniae b) [ ] Chlamydophila pneumoniae c) [ ] Pneumocystis jiroveci d) [ ] micobacteriile e) [ +] toate microorganismele de mai sus 9) Tabloul clinic "atipic" al pneumoniei la un pacient HIV seropozitiv mai des sugerează infecţia cu: a) [ ] Legionella pneumophila b) [ ] Chlamydophila pneumoniae c) [ ] Mycoplasma pneumoniae d) [+] Pneumocystis jiroveci e) [ ] Haemophylus influenzae 10) Durata tratamentului în pneumonia prin Legionella este de: a) [ ] 1 săptămînă b) [ ] 4 săptămîni c) [+] minim 3 săptămîni d) [ ] minim 1 lună e) [ ] 4-5 săptămîni 11) Medicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este: a) [ ] AMO/AC b) [ ] ceftriaxon c) [+] trimetoprim-sulfametoxazol d) [ ] ceftazidim e) [ ] amikacină 12) Antibioticele de elecţie în tratamentul pneumoniei prin micoplasmă sau clamidie sunt: a) [ ] penicilinele b) [+] macrolidicele c) [ ] aminoglicozidele d) [ ] cefalosporinele e) [ ] carbapenemii Complement compus 1) În tratamentul pneumoniei prin Mycoplasma pneumoniae se folosesc următoarele antibacteriene, cu excepţia: a) [+] Cefazolină b) [+] Meropenem c) [ ] Moxifloxacină d) [ ] Doxiciclină e) [ ] Claritromicină 2) Pacienta C., 18 ani, prezintă dispnee, tuse cu spută ruginie, durere în hemitoracele stîng, febră 38-39˚C. La examenul obiectiv, pe stânga subscapular se determină matitate și suflu tubar. În hemoleucogramă se evidențiază leucocitoza 17,0x109/l și VSH - 36 mm/h. Care este diagnosticul prezumtiv? a) [+] Pneumonie pneumococică b) [+] Pneumonie streptococică c) [ ] Abces pulmonar d) [ ] Pleurezie exsudativă e) [ ] Bronşită acută 3) Frisoanele sunt mai frecvent observate în pneumonia: a) [ ] Fungică b) [+] Pneumococică c) [+] Stafilococică d) [ ] Micoplasmică e) [ ] Pneumocistică 4) La pacienţii spitalizaţi în secția terapie intensivă pentru pneumonie comunitară cei mai frecvenţi patogeni sunt: a) [ ] Pseudomonas aeruginosa b) [+] Streptoccocus pneumoniae c) [ ] Klebsiella pneumoniae d) [ ] Haemophilus influenzae e) [+] Legionella pneumophila 5) Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai de este cauzată de: a) [+] Bacilii enterici Gram negativi b) [ ] Mycoplasma pneumoniae c) [+] Pseudomonas aeruginosa d) [ ] Streptoccocus pneumoniae e) [+] Staphylococcus aureus (MRSA) 6) În tratamentul pneumoniilor nosocomiale asociate ventilației mecanice sunt raționale următoarele combinaţii de antibiotice, cu exceptia: a) [ ] ceftazidim + fluorochinolonă b) [ ] ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid c) [+] meticilina + vancomicină d) [ ] imipenem + aminoglicozid e) [+] amoxicilină/clavulanat + macrolid 7) Particularităţile evoluţiei pneumoniei prin Staphylococcus aureus sunt: a) [+] pneumatocelele b) [+] empiemul c) [ ] evoluţia uşoară d) [+] opacităţile rotunde e) [ ] hemoleucograma neschimbată 8) Terapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor cu pneumonie comunitară vizează următorii agenți patogeni: a) [ ] Pseudomonas aeruginosa b) [+] Mycoplasma pneumoniae c) [+] Streptococcus pneumonia d) [+] Chlamydophila pneumoniae e) [ ] Staphylococcus aureus 9) Agenţii patogeni incriminați infecției pulmonare la un pacient cu neutropenie severă (< 500 neutrofile/mm3) și febră persistentă pe fondalul antibioterapiei sunt: a) [ ] Streptococcus pneumoniae b) [+] Candida spp. c) [ ] Mycoplasma pneumoniae d) [+] Aspergillus spp. e) [ ] Haemophylus influenzae 10) Factorii incriminaţi în ineficiența antibioterapiei empirice a pneumoniei comunitare sunt: a) [+] bronşiectaziile b) [+] agentul etiologic rezistent c) [+] obstrucţia endobronsică d) [+] sechestrul pulmonar e) [+] empiemul 11) La persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) infecțiile pulmonare sunt determinate mai frecvent de: a) [ ] Chlamydophila psittaci b) [+] Pneumocystis jiroveci c) [+] Mycobacterium tuberculosis d) [+] Streptococcus pneumoniae e) [ ] Mycoplasma pneumoniae 12) Diagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală se poate realiza prin: a) [ ] microscopia frotiului colorat după Gram b) [ ] hemoculturi c) [ ] sputoculturi pe agar-ciocolată d) [+] determinarea antigenului urinar e) [+] determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA 13) Care sunt cauzele neinfecţioase ale cavităților pulmonare: a) [ ] diabetul zaharat b) [ ] insuficiența renală c) [ ] aspergiloza pulmonară d) [+] neoplasmul pulmonar e) [+] granulomatoza Wegener 14) Antibacterienele cu activitate antipiocianică sunt: a) [+] piperacilină/tazobactam b) [+] ticarcilină/clavulanat c) [ ] metronidazol d) [ ] amoxicilină/clavulanat e) [+] ceftazidim 15) Factorii de risc sporit ai pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt: a) [+] fibroza chistică b) [+] bronşiectaziile c) [+] finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru larg d) [+] cașexie e) [ ] contractarea la domiciliu a pneumoniei 16) Criteriile CURB-65 includ: a) [+] alterarea statutului mental b) [+] tensiunea arteriala diastolică ≤ 60 mmHg c) [+] vîrsta ≥ 65 ani d) [+] nivelul ureei serice sporit e) [+] tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg 17) Criteriile CURB-65 includ: a) [ ] leucopenia (sub 4000/ml) b) [ ] comorbidităţile importante c) [ ] tensiunea arteriala diastolică ≤ 65 mmHg d) [+] nivelul ureei serice sporit e) [+] tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg 18) Măsurile eficiente de profilaxie a pneumoniei comunitare includ: a) [+] sistarea fumatului b) [ ] antibioticele betalactamice c) [ ] evitarea suprarăcelii d) [+] vaccinarea antipneumococică e) [+] vaccinarea contra virusului gripei TESTE Astmul bronșic 1. CS Criteriile de diagnostic ale starii de rau astmatic sunt: A. Criza de astm bronsic e însotita de hipotonie B. La pacient se dezvolta bradicardia C. Accesul se dezvolta pe fond de febra D. Exista dependenta de corticosteroizi E. Criza de astm bronsic dureaza peste 24 ore
A. Antihistaminicele B. Antibioticele C. Sulfanilamidele D. Eufilina E. Vitaminele 3. CS Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronsic sunt: A. Factorii alergici B. Factorii nonalergici C. Hiperreactivitatea bronsica D. Factorii genetici E. Toate cele enumarate 4. CS Factorii care provoaca accesele astmatice sunt: A. Factorii alergici B. Infectiile virale C. Efortul fizic D. Refluxul gastroesofagian E. Toate cele enumarate 5. CS Un loc primordial în investigatia bolnavului astmatic ocupa: A. Explorarea functionala respiratorie B. Examenul radiologic toracic C. Examenele de laborator al sputei D. Examenul de laborator al sângelui E. Analiza gazelor sanguine 6. CS Dupa gravitate astmul bronsic poate evolua cu exceptia uneia din cele enumarate: A. Astmul cu accese nocturne B. Astmul cu accese intermitente C. Astmul persistent usor D. Astmul persistent moderat E. Astmul persistent sever 7. CS Astmul bronsic trebuie diferentiat de urmatoarele maladii, cu exceptia: A. Sindromul de hiperventilatie B. Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara dreapta C. Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara stânga D. Bronsita cronica obstructiva E. Sindromul carcinoid 8. CS Medicatia de electie a accesului de astm sunt: A. Medicamente anticolinergice B. Corticosteroizii sistemici C. Metilxantinele (teofilina) D. Cromoglicatul disodic E. Agonisti beta 2- adrenergici 9. CS Mecanismele de actiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic sunt: A. Reducerea producerii de citokine B. Cresterea transudarii microvasculare C. Asigurarea migrarii si activarii celulelor inflamatorii D. Cresterea nivelului de citokine E. Inhibitia eliberarii de mediatori din mastocite 10. CS Mecanismul de actiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronsic este conditionat de: A. Cresterea producerii de fosfodiesteraza B. Inhibarea producerii de fosfodiesteraza C. Cresterea eliberarii de Ca++ intracelular D. Micsorarea eliberarii de catecolamine E. Micsorarea AMPc intracelular 11. CS Cauza majora a hiperreactivitatii bronsice la persoanele atopice cu astm bronsic: A. Efortul fizic B. Stresul psihoemotional C. Infectiile respiratorii D. Alergenii din mediu E. Aerul rece 12. CS Pentru astmul bronsic este caracteristica variabilitatea zilnica a debitului expiratoru de vârf: A. Sub 1% B. Peste 5% C. Peste 15% D. Sub 10% E. Nu este variabilitate 13. CS Pentru astmul bronsic sunt valabile urmatoarele devieri ale parametrilor ventilatiei pulmonare: A. Cresterea volumelor expiratorii fortate B. Cresterea volumului expirator fortat în prima secunda C. Scaderea volumului expirator fortat în prima secunda D. Scaderea volumului expirator fortat în primul minut E. Nici una din aceste afirmatii nu este corecta 14. CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt: A. Praful de casa-acarieni B. Polenurile C. Sporii fungici D. Alergenii bacterieni E. Alergeni epidermali 15. CM Evaluarea gravitatii astmului bronsic se efectueaza conform urmatoarelor criterii clinice: A. Citologia sputei B. Rezultatele examenului spirografic C. Tratamentul necesar pentru a mentine controlul asupra maladiei D. Frecventa acceselor de astm bronsic E. PEF-ul 16. CM Astmul bronsic este o afectiune cronica la baza careia se afla un proces: A. Inflamator cronic al cailor respiratorii B. Destructiv al cailor respiratorii C. La care participa multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofilele D. La care participa multiple celule, în deosebi, limfocitele E. Dischinezia bronsica 17. CM Astmul bronsic ușor, intermitent se caracterizeaza prin: A. Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna B. Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul C. Exacerbări scurte D. VEMS > 80% din prezis E. Variabilitatea PEF-ului constituie <20% 17. CM Astmul bronsic persistent ușor se caracterizeaza prin: A. Accese nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamâna B. Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul C. VEMS > 80% din prezis D. PEF < 60% din prezis E. Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30% 19. CM Astmul bronsic persistent sever se caracterizeaza prin: A. Crize permanente, rău astmatic B. Exacerbări frecvente C. VEMS 60-80% din prezis D. PEF < 60% din prezis E. Variabilitatea PEF-ului constituie >30% 20. CM Pentru tratamentul de fond al astmului persistent ușor sunt folosite: A. Agonisti beta2 – adrenergici cu acțiune rapidă B. Corticosteroizii în doze mici C. Metilxantinele (teofilina) D. Antileucotriene E. Anticolinergice 21. CM Pentru tratamentul de urgență al astmului bronșic sunt folosite: A. Agonisti beta2 – adrenergici cu acțiune rapidă B. Corticosteroizii inhalatori C. Metilxantinele (teofilina) D. Cromoglicatul disodic E. Anticolinergice 22. CM Tratamentul astmului acut grav (stare de rau astmatic) include: A. Medicatia bronhodilatatorie B. Administrarea de oxigen C. Corticosteroizi D. Medicamente sedative sau tranchilizante E. Antihistaminice H2 23. CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente caracteristice: A. Eozinofile B. Fibre elastice C. Spirale Curschmann D. Celule atipice E. Leucocite 24. Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus): A. Acces de astm cu o durată de cîteva ore B. Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore) C. Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoare D. Se jugulează spontan sau la tratamentul cu bronhodilatatoare E. Este însoțit de tulburări gazometrice. 25. CM Starea de rău astmatic este condiționată de: A. Întreruperea tratamentului cu corticosteroizi B. Folosirea abuzivă a beta2 - agoniștilor C. Infectiile virale acute respiratorii D. Contact cu alergenul E. Insuficiența acută a ventriculului drept 26. CM Explorarea spirografică a astmului bronșic relevă următoarele perturbări caracteristice: A. Cresterea ușoară a capacitatii pulmonare totale B. Cresterea volumului rezidual C. Scaderea capacitatii reziduale functionale D. Scaderea VEMS proportional cu severitatea astmului E. Scaderea indicelui Tiffeneau 27. CM Astmul bronsic este o boala a cailor respiratorii manifestata prin: A. Cresterea reactivitatii traheobronsice la diferiti stimuli B. Tulburari ale sistemului de reglare a respiratiei C. Obstructie respiratorie reversibila D. Obstructie difuza ireversibila si progresiva a cailor respiratorii E. Dischinezia traheobronsica 28. CM Astmul bronsic nonalergic este caracterizat prin: A. Este generat de un mecanism imunologic tip I. B. Debutul bolii se înregistreaza dupa 30-35 ani C. Istoricul personal si/sau familial identifica anamneza alergologica agravata D. Teste cutanate cu alergeni sunt negative E. Teste cutanate cu alergeni suntpositive Yüklə 3,99 Mb. Dostları ilə paylaş:
|