Universitatea de stat de medicină Şi farmacie,,nicolae testimiţanu” departamentul pediatrie teste pentru examenul de licenţĂ medici rezidenţi pediatri chişinău 2012


CM Care din afirmaţii corespund celor 10 paşi pentru a deveni "spital prieten al copilului"



Yüklə 1,09 Mb.
səhifə2/9
tarix05.05.2017
ölçüsü1,09 Mb.
#16937
1   2   3   4   5   6   7   8   9

CM Care din afirmaţii corespund celor 10 paşi pentru a deveni "spital prieten al copilului":


a) Să ajute mamele să alăpteze în prima jumătate de oră după naştere

b) Să se respecte regimul alimentar

c) Să nu ofere copiilor alte alimente decât laptele matern

d) Să practice "rooming in-ul"

e) Să încurajeze alăptarea la cererea copilului

  1. CM Beneficiile laptelui matern:

a) Protecţia împotriva infecţiei

b) Protecţia faţă de alergie

c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii

d) O mai bună dezvoltare psihomotorie

e) Risc pentru diabet infantil

  1. CM Pentru suptul corect al copilului la sân e caracteristic:

a) Copilul trebuie să cuprindă o porţiune cât mai mare a sânului în gură

b) Copilul suge într-un ciclu supt-înghiţit-respirat

c) Mamelonul, areola au formă de "tetină" în gura copilului

d) Limba copilului cuprinde ca o cupă mamelonul şi o undă de compresie se deplasează de-a lundul limbii către partea din spate a gurii

e) Mandibula se ridică apăsând laptele

  1. CM Semne ale unei poziţii corecte la sân sunt:

  1. Gura copilului e larg deschisă

b) Bărbia copilului atinge sânul

c) Mamelonul arată aplatizat

d) Buza inferioară a copilului este curbată către exterior

e) Laptele va fi găsit insuficient în sân

  1. CM Ce este caracteristic pentru regurgitare la nou-născuţi:

a) Alimentele întrebuinţate sunt eliminate fără efort, fără contracţia muşchilor abdominali

b) Este însoţită de simptomatica vegetativă, dereglările de poftă de mîncare, dispoziţie

c) Regurgitare apare peste 45-60 min după alimentare

d) Poziţia orizontală a stomacului la regurgitări

e) Alte cauze - slăbiciunea sfincterului cardiei însoţit de dezvoltarea satisfăcătoare a porţiunii piloric

  1. CM Ce este caracteriatic în pilorospasm la copil:

a) Lipsa sau deficitul de neuroni în ganglionii plexului Auerbach în esofag

b) Hipertonusul sistemului simpatic ca rezultat al hipoxiei, encefalopatiei

c) Se desfăşoară tabloul clinic după naştere

d) Voma apare peste 25-30 minute după alimentaţie

e) Voma ca regulă înainte de alimentare


  1. CM Etapele initial ale reanimarii nou-nascutului include urmatoarele:

a) pozitionarea nou-nascutului

b) plasarea nou-nascutului pe o saltea incalzita sub o sursa de caldura radianta

c) aspirarea continutului nazofaringian

d) stimularea tactila

e) alimnetarea nou-nascutului

  1. CS Etapa iniţială a reanimării durează:

a) 10-15 sec

b) 15 - 30 sec

c) 30-60 sec

d) 1 minut

e) Mai mult de 1 minut

  1. CM Enumeraţi ceea ce este caracteristic atît pentru apneea primară, cît şi pentru apneea secundară:

a) Nou-născutul nu respiră

b) Nou- născutul nu-şi reia singur respiraţia

c) Frecvenţa cardiacă scade

d) N-născutul îşi va relua respiraţiile spontane

e) Poate apărea intrauterin

  1. CM Indicaţi care sunt gesturile de reanimare neonatală pentru componentul B ABC-ului reanimării:

a) Folosirea balonului şi a măştii

b) Medicaţia

c) Introducerea sondei endotraheale

d) Ventilarea cu presiune pozitivг

e) Stimularea tactilă

  1. CM Aspiraţia de meconiu provoacă:

a) Obstrucţia căilor respiratorii

b) Dereglarea schimbului de gaze

c) Creşterea rezistenţei în vasele pulmonare

d) Boala membranelor hialine

e) Micşorarea rezistenţei în vasele pulmonare

  1. CM Care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern?

a) Fracturi costale

b) Stop cardiac

c) Ruptura hepatică

d) Pneumotorax

e) Ruptură de claviculă

  1. CM Numiţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:

a) Eritrocitoza

b) Hipotermia

c) Apnea

d) Vicii cardiace congenitale

e) Pneumotoraxul

  1. CM Mai jos este prezentată lista etapelor introducerii laringoscopului şi a sondei endotraheale în timpul intubaţiei. Indicaţi primele 3 etape:

a) [ntroducerea sondei endotraheale în glotă

b) Fixarea capului nou-născutului

c) Introducerea lamei între limbă şi palat pînă la baza limbii

d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului

e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei

  1. CS Disbacterioza intestinală tranzitorie la n-n se caracterizează prin:

a)Se dezvoltă la toţi n-n

b) Se manifestă la n-n cu infecţie intrauterină

c) Se manifestă la n-n dismaturi

d) Este legată de colonizarea intestinului n-n cu stafilococi

e) Este un semn al ocluziei intestinale

  1. CM Din patologiile infecţioase ale bontului ombilical fac parte :

a) Omfalita catarală

b) Gangrena bontului ombilical

c) Sindrom Bekwit

d) Ombilic amniotic

e) Ulcer ombilical

  1. CM Caracteristica omfalitei:

a) Piuria ombilicului

b) Toate enumerate

c) Edemul inelului ombilical

d) Infiltraţia ţesutului adipos în jurul ombilicului

e) Limfangita

  1. CM Tratamentul Candidozei la nou-născuţi:

a) Alimentaţia la sân (dacă nu este afectat mamelonul)

b) Terapia locală

c) Antibioticoterapia

d) Preparate antifungice

e) Preparate imunomodulatoare

  1. CM Tratamentul candidozei cutanate:

a) Soluţie 1% genţian de violet

b) Nizoral

c) Unguent de levorină

d) Soluţie kastelani

e) Amfotericină B

  1. CM Septicemia precoce se caractezizează prin:

a) Debut la 1 - 4 zi

b) Evoluţie "fulger"

c) Detresă respiratorie

d) Meningită

e) Evoluţie lentă

  1. CM Septicemia tardivă se caracterizează prin:

a) Debut la 1 - 4 zi

b) Evoluţie "fulger"

c) Detresă respiratorie

d) Meningită

e) Evoluţie lentă

  1. CM Meningita stafilococică la nou-născut se manifestă prin:

a) Febră

b) Inhibare

c) Hiperexcitare

d) Bombarea fontanelei

e) Convulsii

  1. CM Pentru depresia cardiorespiratorie este caracteristic:

a) Bradicardie

b) Tahicardie

c) Tonus muscular diminuat

d) Tonus muscular mărit

e) Hipotensiune arterială

  1. CM Criteriile de diagnostic al asfixiei:

a) Scorul Apgar mic şi persistent (0-3 puncte şi mai mult de 5')

b) pH mai mic de 7,2

c) pH mai mare de 7,0

d) Convulsii

e) Coma

  1. CM Prima fază a şocului (asfixia se socoate un şoc) se caracterizează:

a) Creşterea în sânge a glucocorticoizilor

b) Creşterea nivelului de eritrocite şi a volumului de sânge circulant

c) Tahicardie

d) Tensiunea arterială scăzută

e) Creşterea debit volumului cardiac

  1. CM Faza II a şocului se caracterizează prin:

a) Epuizarea sistemului simpato-adrenergic

b) Hipotensiune arterială

c) Tahicardie

dColaps

e) Hipovolemie

  1. CM Indicaţi primele 3 măsuri necesare de efectuat pentru a lichida şocul hipovolemic:

a) Hemotransfuzie

b) Introducerea plasmei, albuminei

c) Soluţii cristaloide

dSânge placentar

e) Dopamină

  1. CM Detresa respiratorie se caracterizează prin:

a) Bradicardie

b) Tahipnee

c) Tiraj intercostal şi sternal, retracţia sternului

d) Cianoză la inspiraţia aerului din cameră

e) Hipotensiune arterială

  1. CM Activarea antenatală a maturizării plămânilor include:

a) Glucocorticoizi

b) Eofilina

c) Piracetamul

d) Mucosolvanul

e) [Indometacina

  1. CM Complicaţiile de bază în cazul bolii membranelor hialine:

a) Dereglări metabolice

b) Sindromul coagulării intravasculare diseminate

c) Enterocolita ulcero-necrotică

d) Pneumotorax

e) Hemoragie intraventriculară

  1. CM Surfactantul are următoarele funcţii :

a) Prevenirea colabării alveolelor

b) Acţiune bactericidă contra florei anaerobe

c) Reglează microcirculaţia în plămâni

d) Condiţionează clearance-ul mucociliar

e) Actiune bactericida contra florei aerobe

  1. CM Din semnele generale ale bolii membranei hialine (BMH) se atârnă :

aTahipnee mai mare de 60

b) Tiraj intercostal

c) Cianoză la respiraţie cu aer înconjurător

d) Tahicardie

e) Pareza intestinală

  1. CS Pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" este caracteristic:

a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă

b) Nivelul Bi în ombilic egal cu 40 mcmol/l

c) Predomină Bi directă

d) Creşterea Bi pe oră - 5-6 mcmol/l

e) Anemie în sângele periferic

  1. CS În ce cazuri apare icterul la nou-născuţi în I zi de viaţă?

a) Boala Mincovschii-Şofar

b) Galactozemia

c) Atrezia coledocului

d) Incompatibilitatea după sistemul ABO

e) Hipotireoidism

  1. .CS Ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?

a) Apare în primele 24 ore de viaţă

b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate

c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei

d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital

e) E legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte

  1. CM Boala hemolitică a nou-născuţilor apare în caz de:

a) Incompatibilitate ABO

b) Incompatibilitate Rh factor

c) Antigen Rh rar întâlnite

d) Antigene sistem Liuteran

e) Hipotirioza la mama

  1. CM Pentru icterul fiziologic este caracteristic:

a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă

b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l

c) Evoluţie ondulatorie

d) Durata icterului mai mult de 20 zile

e) Nivelul bilirubinei la sfîrşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/

  1. .CM Care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-născutului?

a) Anemie cu reticulocitoză

b) Acidoza metabolică

c) Hipoglicemia

d) Icter din primele ore de viaţă

e) Hepatosplenomegalia

  1. CM Indicaţii pentru exsangiunotransfuzie :

a) Icterul tegumentelor din prima oră de viaţă

b) Creşterea pe oră a bilirubinei - 6-7 mcmol/l

c) Nivelul bilirubinei - 30 mcmol/l

d) Nivelul builirubinei la 24 ore de viaţă - 170 mcmol/l

e) Anemie

  1. CM Complicaţiile exsanguinotransfuziei:

a) Enterocolita ulcero-necrotică

b) Embolia

c) Dereglări de electroliţi

d) Policitemia

e) Stop cardic cu edem pulmonar

  1. CM În care din cazurile enumerate mai jos întâlnim obligatoriu hepatosplenomegalia?

a) Rubeola congenitală

b) Toxoplasmoza congenitală

c) Forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului

d) Sindromul "bilei groase"

e) Sindromul Gilbert

  1. CM Diagnosticul bolii hemolitice:

a) Proba Coombs indirectă

b) Proba agregat-hemaglutinin după Idelson

c) Concentraţia de bilirubină în apele fetale

dUltrasonografia

e) Determinarea fermenţilor placentari

  1. CM Profilaxia specifică a bolii hemolitice:

a) Imunocorecţia la gravide

b) Hemosorbţia, plasmafereza

c) Indicaţia anti - D globulinei

d) Transplant de ţesut cutanat de la soţ gravidei

e) Însămînţarea artificială de la donor cu Rh negativ

  1. CM Pentru hipotiroidismul comgenital sunt caracteristice:

a) fruntea ingusta

b) fruntea lata

c) faciesul rotund

d) macroglosia

e) faciesul mongoloid

  1. CS Volumul de sânge circulant la copii prematuri constituie:

a) 65 -75 ml/kg/corp.

b) 85-90 ml/kg/corp.

c) 110 - 120 ml/kg/corp

d) 130 - 150 ml/kg/corp

e) 160 -175 ml/kg/corp.

  1. CS Pentru scaunul prematurului ce se află la alimentaţia naturală e caracteristic:

a) Culoarea galben - aurie

b) Culoarea cafeniu - deschisă

c) Scaun incolor

d) Culoarea cu adaus verzui

e) Scaun sangvinolent

  1. CM Care din următoarele elemente corelează cu vârsta gestaţională?

a) α-fetoproteina

b) Lungimea femurului fătului stabilit ecografic

c) Testul cu oxitocină

d) Estriolul în urină la mamă

e) Diametrul biparietal al capului la făt

  1. CM Criteriile de determinare a retardului dezvoltării fizice intrauterine:

a) Morfologic

b) Neuromuscular

c) Indicele ponderal

d) Concomitent morfologic şi neuromuscular

e) Tabelele centile

  1. CM Clinica retardului în dezvoltarea fizică intrauterină se manifestă prin :

a) Icter fiziologic îndelungat

b) Sincainogeneza manifestă

c) Insuficienţa suprarenalelor

d) Trauma natală frecventă

e) Policitemia

  1. CM Scăderea turgorului ţesuturilor poate fi determinată de:

a) Deshidratare

b) Infecţia intrauterină

c) Hemoragia subarahnoidiană

d) Hipotrofia congenitală

e) Hipotirioza congenitală depistată tardiv

  1. CM Accelerarea bătăilor cardiace la nou-născut pot fi legate de:

a) Hipotermie

b) Hipertermie

c) Persistenţa canalului arterial

d) Fosa ovală deschisă

e) La nou-născuţi care s-au născut în asfixie uşoară

  1. CM Care din reflexele enumerate mai jos sunt fiziologice la nou-născuţi la vârsta de un an?

a) Reflexul de căutare

b) Reflexul Robinson

c) Reflexul Babinschii

d) Reflexul Moro

e) Reflexul de supt

  1. CM Paloarea tegumentelor este caracteristică pentru:

a) Anemie

b) Şoc

c) Ductus arteriosus persistent

d) Policitemie

e) Septicemie

  1. CM Acrocianoza este condiţionată de :

a) Hipotermie

b) Hipovolemie

c) Sindromul copilului abia născut

d) Ventilaţie neadecvată

e) Policitemie

  1. CM Simptomul "petei albe" caracterizează:

a) Hipovolemie pronunţată

b) Prezenţa dereglărilor vegetative în urma traumatizării sistemului nervos central

c) Prezenţa anemiei pronunţate

d) Nici una din cele enumerate mai sus

e) Hipervolemia

  1. CM Pentru cefalhematom sunt caracteristice:

a) Este limitat de obicei de un os

b) Poate fi cauzat de boala hemoragica a nou-nascutului

c) Est eo hemoragie subperiostala

d) Este o hemoragie aponeurotica

e) Dispare la prima saptamina de viata

  1. CM Ce este fiziologic pentru copilul nou-născut?

a) Nivelul Hb în primele zile de viaţă - 150 g/l

b) Nivelul glucozei - 3,5 mmol/l

c) Cantitatea de leucocite - 20 x109 /L

d) Nivelul trombocitelor - 200 x109 /L

e) pH sanguin - 7,1

  1. CM Semnele care indică că copilul nu adaugă bine în greutate:

a) Nu a recuperat la a 2-a săptămână de viaţă greutatea de la naştere

b) Doarme lungi perioade de timp

c) Scaunele sunt reduse sau absente

d) Copilul rămîne continuu la sân

e) Eliminarea redusă de urină

  1. CM Beneficiile laptelui matern:

a) Protecţia împotriva infecţiei

b) Protecţia faţă de alergie

c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii

d) O mai bună dezvoltare psihomotorie

e) Risc pentru diabet infantil

  1. CM Care din următoarele situaţii exclude noţiune alimentaţie naturală?

a) Copilului i se oferă alte alimente, diferite de laptele matern

b) Copilului i se oferă biberon

c) Se limitează numărul de alăptări

d) Se limitează durata suptului

e) Se alăptează noaptea

  1. CM Simptoamele hemoragiei acute:

a) Se menţine paliditatea, deşi se continuă oxigenarea

b) Tahicardie

c) Pulsul în normă

d) Puls slab, filiform

e) Simptomul "petei palide" 3 secunde şi mai mult

  1. CM Numiţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:

a) Eritrocitoza

b) Hipotermia

c) Apnea

d) Vicii cardiace congenitale

e) Pneumotoraxul

  1. CM .Mai jos este prezentată lista etapelor introducerii laringoscopului şi a sondei endotraheale în timpul intubaţiei. Indicaţi primele 3 etape:

a) Introducerea sondei endotraheale în glotă

b) Fixarea capului nou-născutului

c) Introducerea lamei între limbă şi palat pînă la baza limbii

d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului

e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei

  1. CM Indicaţii absolute pentru ventilaţia artificială pulmonară (VAP) la nou-născut:

a) Apnee

b) Aspiraţie de meconiu vîscos

c) Menţinerea pCO2 la nivel de 60 mm col Hg şi mai mult

d) Oxigenarea ineficace cu masca

e) Reţinerea pO2 la nivel de mai puţin de 45mm col Hg

  1. CM Criteriile de diagnostic al retardului de dezvoltare intrauterină sunt:

a) Scăderea greutăţii corporale cu 2 şi mai multe sigme (al 10- lea percentil şi mai jos)

b) Scăderea analogică a datelor antropometrice (perimetrul cranian şi a cutiei toracice, lungimea)

c) Stratul adipos subcutanat subţire

d) Scăderea greutăţii corporale cu 1,5 sigme (al 10-lea percentil şi mai mult)

e) Sdtratul adipos subcutanat ingrosat uniform

  1. CM Respiraţia la prematuri este:

a) De tip abdominal

b) De tip toracic

c) Cu murmur vezicular

d) Cu crize de apnee

e) 20-30 respiratii pe minut

  1. CM. Ce factori favorizează dezvoltarea infecţiilor respiratorii acute la copilul mic?

  1. frecventarea colectivităţilor de copii

  2. imaturitatea protecţiei antiinfecţioase

  3. alimentaţia artificială a sugarului

  4. vaccinarea antigripală

  5. anemia carenţială

  1. CM. Infecţiile respiratorii cu virusurile gripale la copilul mic se manifestă clinic prin:

  1. sindrom toxic

  2. bronşiolită

  3. sindrom febril

  4. conjunctivita purulentă

  5. pneumonie segmentară

  1. CS. Infecţiile respiratorii cu virusul respirator sinciţial la sugarul mic se manifestă clinic prin:

A.sinusita purulentă

B. bronşiolită

C.pleurezie supurativă

D. diaree

E. guturai

87. CM. Care sunt indicaţiile pentru spitalizarea copilului cu infecţii respiratorii virale?



  1. subfebrilitate

  2. febră

  3. convulsii febrile

  4. sindrom toxico-infecţios

  5. vome după ficare alimentare

88. .CM. Ce complicaţii se pot dezvolta în infecţiile respiratorii virale la copii?



  1. sindrom coagulare intravasculară diseminată

  2. sindromul Reye

  3. pneumonie

  4. malformaţie congenitală de cord

  5. encefalită

89. CM. Ce predelecţii sezoniere sunt caracteristice pentru enterovirusuri?

    1. iarna

    2. primăvara

    3. vara

    4. toamna

    5. determinismul sezonier lipseşte

90. CM. Care sunt principiile conduitei terapeutice în infecţiile respiratorii virale acute la copilul mic?

  1. reducerea în volum a regimului hidric

  2. medicaţie antipiretică cu aspirină

  3. regim alimentar obişnuit

  4. tratament etiotrop cu antibiotice

  5. regim de repaus

91..CM. Ce măsuri de profilaxie a infecţiilor respiratorii virale sunt indicate pentru copii?

  1. evitarea infecţiilor cu virusuri

  2. aerisirea încăperilor

  3. utilizarea antibioticelor

  4. vaccinarea antigripală

  5. medicaţia cu co-trimoxazol

92.CM. Ce remedii antivirale se utilizează în infecţiile respiratorii?

  1. augmentina

  2. amantadina

  3. rimantadina

  4. biseptolul

  5. interferonul

93CS. Care grup de maladii sunt cele mai frecvente în morbiditatea copiilor de vîrstă mică?

  1. maladii reumatismale

  2. infecţiile respiratorii

  3. infecţiile intestinale

  4. infecţiile căilor urinare

  5. infecţiile nozocomiale

94CS. Care este cel mai frecvent factor etiologic ai bronşitelor acute la copii?

  1. alergeni alimentari

  2. factorii fizici

  3. germeni bacterieni

  4. virusuri

  5. factori micotici

95. CM. Care sunt manifestările clinice în bronşită obstructivă?

  1. respiraţie aspră

  2. respiraţie atenuată

  3. wheezing

  4. raluri sibilante

  5. raluri localizate crepitante

96. CM. Ce mecanizme patogenice sunt implicate în realizarea bronşitei obstructive?



  1. hipercapnie

  2. hiperactivitatea bronşică

  3. hipersecreţia bronşică

  4. edemul mucoasei bronşice

  5. bronhospazmul

97. CM. Care sunt semnele de pericol la copilul cu infecţie respiratorie?

  1. sindromul febril

  2. sindromul convulsiv

  3. sindromul articular

  4. sindromul de hipotermie

  5. sindromul CID

98. CS. Factorul cu potenţial înalt de inducere a hiperactivităţii bronşice este:

  1. pneumococul

  2. bacilul piocianic

  3. enterovirusurile

  4. virusul gripal

  5. virusul respirator sinciţial

99. CM. Simptomatologia bronşiolitei acute include:

  1. tahipnee

  2. torace emfizematos

  3. submatitate unilaterală

  4. raluri subcrepitante difuze

  5. expir prelungit

100. CM. Care sunt semnele etiologiei bacteriene în bronşita acută?

  1. afebrilitate

  2. sindrom febril >3 zile

  3. spută purulentă

  4. limfocitoză

  5. neutrofilie

101.CM. Ce remedii mucolitice şi expectorante sunt indicate în bronşită acută?

  1. carbocisteina

  2. bromhexina

  3. tusuprexul

  4. libexina

  5. lazolvanul

102.CM. Tratamentul copilului cu wheezing include:

  1. Salbutamol

  2. fitoterapie cu romaniţă

  3. Beclometazon

  4. lapte cu miere de albini

  5. Nistatin

103.CM. Bronşită acută este caracterizată prin următoarele date fizicale:

  1. matitate unilaterală

  2. respiraţie aspră

  3. crepitaţie

  4. raluri umede bilateral

  5. bronhofonie

104.CM. Tactica medicală în bronşita acută la copil prevede:



  1. supraveghere medicală ambulatorie

  2. examen radiologic pulmonar

  3. internare în spital

  4. bacteriologia sputei

  5. medicaţie simptomatică

105.CM. Tratamentul bronşitei acute cu expectoraţii purulente prevede:

  1. antibioticoterapie

  2. Remantadin

  3. mucolitice

  4. Aspirina

  5. nu necesită medicaţie

106.CS. Profilaxia căror stări de fon se efectuează în faza acută a infecţiei respiratorii?

  1. anemiei

  2. nu se efectuează

  3. rahismului

  4. helmintiazelor

  5. imunoprofilaxia

107.CS. Ce investigaţii paraclinice sunt indicate în bronşitele acute la copil?

  1. radiografia pulmonară

  2. spirografia

  3. scintigrafia pulmonară

  4. imunograma

  5. nu sunt necesare investigaţii

108.CM. Ce remedii mucolitice şi expectorante sunt indicate în bronşită acută?

A. carbocisteina

B.bromhexina

C.tusuprexul

D.libexina

E. lazolvanul



109. CS. Noţiunea de bronşită recidivantă este determinată de:

  1. un episod de bronşită pe an pe parcurs a 3 ani consecutivi

  2. un episod de bronşită pe an pe parcurs a 5 ani consecutivi

  3. 2-3 episoade de bronşită pe perioada de 1-2 ani consecutivi

  4. 2-3 episoade de bronşită pe perioada de 5-7 ani consecutivi

  5. 5-7 episoade de bronşită pe perioada de 5-7ani consecutivi

110. .CS. Care este semnul clinic distinctiv pentru bronşitele obstructive?

  1. accese de dispnee inspiratorie la efort fizic

  2. accese de sufocare la polenuri

  3. accese de sufocare în infecţiile respiratorii

  4. wheezing recurent în infecţiile respiratorii

  5. recurenţe de bronşită la adolescent

111. CM. Bronşita cronică la copil este o maladie :

  1. profesională

  2. ineversibilă

  3. congenitală

  4. dobîndită

  5. ereditară

112. CM. Care sunt factorii cauzali pentru acutizările de bronşită cronică?

  1. virusurile respiratorii

  2. flora bacteriană pneumotropă

  3. aditivi alimentari

  4. suprarăceala

  5. jocuri cu animalele

113.CM. Factorii de risc în bronşita cronică la copil sunt:

  1. nocivităţile atmosferice

  2. antecedente familiale de maladii cronice respiratorii

  3. fumatul pasiv

  4. cultura fizică

  5. infecţii respiratorii frecvente

114. CM. Care sunt variantele clinice ale bronşitei cronice la copil?

  1. bronşită cronică obstructivă

  2. bronşită cronică

  3. bronşită cronică astmatică

  4. bronşită cronică infecţioasă

  5. bronşită cronică interstiţială

115. CM. Bronşita cronică obstructivă la copil se prezintă cu :

  1. accese de sufocare

  2. wheezing

  3. raluri crepitante localizate

  4. raluri sibilante

  5. respiraţie aspră

116. CM. Ce remedii antibacteriene sunt indicate în acutizarea bronşitei cronice la copil în condiţiile medicinei de familie?

  1. amoxiclav per os

  2. ciprofloxacina i/v

  3. cefalexin

  4. metronidazol

  5. azitromicin

117. CM. Care sunt indicaţiile pentru antibioticoterapie în acutizarea bronşitei cronice?

  1. spută purulentă

  2. sindrom subfebril îndelungat

  3. sindrom convulsiv

  4. neutrofiloză

  5. limfocitoză

118. CM. Programul de fluidificare a secreţiilor bronşice la copii cu bronşită cronică prevede administrarea:

  1. ambroxolului

  2. bromhexinei

  3. ceaiurilor

  4. decocturilşor mucolitice

  5. tusuprexului

119. CM. Cu ce maladii este necesar de a efectua diagnosticul diferenţial la copil cu bronşite repetate?

  1. astmul bronşic

  2. sinuzita cronică

  3. sindromul cililor imotili

  4. fibroza chistică

  5. aspiraţie de corp străin

120. CM. Care sunt principiile terapeutice în acutizarea bronşitei recidivante?

  1. regim dietic 5

  2. restabilirea permeabilităţii bronşice

  3. tratament etiotrop

  4. medicaţie antitusivă

  5. corecţie chirurgicală în remisie

121. CS. Pentru care situaţie clinică copilul cu bronşite repetate va fi considerat vindecat complet?

  1. lipsesc episoade de bronşită pe perioada de 1 an

  2. nu s-au depistat acutizări de bronşită 1,5 ani

  3. nu s-au depistat acutizări de bronşită 2-3 ani

  4. nu s-au depistat acutizări de bronşită 5-6 ani

E.episoadele de bronşită nu-s mai frecvente de 1/an

122..CM. Ce manifestări clinice pot fi prezente la copil în remisia bronşitei recidivante?



  1. tuse iritativă la efort fizic

  2. tuse iritativă la aer rece

  3. tuse iritativă la aeropoluanţi

  4. tuse matinală

  5. accese de tusa nocturnă

123.CM. Factorii etiologici în pneumoniile acute de domiciliu sunt:

  1. Pneumococ

  2. Mycoplazma

  3. Pseudomonus aeroginosae

  4. Proteus mirabilis

  5. H.influenzae

124.CS. Factorul etiologic în pneumonia franco-lobară este:

  1. Pneumococul

  2. Stafilococul

  3. Mycoplasma

  4. Chlamidia pneumoniae

  5. adenovirus

125. CM. Care sunt particularităţile de evoluţie a pneumoniei cu focare confluente­?

  1. se complică cu atelectazii segmentare

  2. se dezvoltă destrucţii pulmonare

  3. evoluează cu sindrom toxic

  4. se complică cu pleurezie

  5. evoluează asimptomatic

126. CM. Pentru pneumonia acută la copilul mic sunt caracteristice următoarele manifestări clinice

  1. tiraj al cutiei toracice

  2. tahipnee

  3. sindrom febril

  4. wheezing

  5. sindrom dizuric

127. CM. Care sunt complicaţiile purulente extrapulmonare în pneumonia acută?

  1. piopneumotorax

  2. meningită

  3. osteomielită

  4. destrucţie pulmonară

  5. otită

128..CS. Diagnosticul etiologic de certitudine al pneumoniei acute se stabileşte în baza:

  1. microscopiei sputei

  2. explorărilor bacteriologice calitative a sputei

  3. explorărilor bacteriologice cantitative a sputei

  4. imunofluorescenţei sputei

  5. Investigaţiilor imunologice celulare

129. CM. Care sunt indicaţiile pentru internare în secţie pediatrică a copilului cu pneumonie?

  1. sindrom febril

  2. sindrom convulsiv

  3. sindrom abdominal acut

  4. wheezing sever

  5. malnutriţie avansată

130. CS. Copilul cu pneumonie severă trebuie supravegheat şi tratat în condiţii de:

  1. domiciliu

  2. Centru Medical

  3. staţionar de zi

  4. secţie pediatrică staţionar

  5. CMF

131. CS. Care este mecanismul de infectare în pneumonia acută?



  1. aerogen

  2. limfogen

  3. ascendent

  4. pleural

  5. mediastinal

132..CS. Antibioticul de elecţie în pneumonia acută de domiciliu la copilul mic este:



  1. Amicacina

  2. Cefatoxină

  3. Amoxicilină

  4. Doxaciclina

  5. Tetraciclina

133.CM. Eficacitatea antibioticoterapiei în pneumonia acută este determinată de:

  1. reducerea sindromului febril

  2. reducerea apetitului

  3. reducerea tahipneei

  4. involuţia semnelor de toxicoză

  5. majorarea leucocitozei

134.CM. Ce complicaţii pleuropulmonare se pot dezvolta la etapa de convalescenţă în pneumoniile copilului?

  1. aderenţe pleurală

  2. bronşiectazii

  3. bronşita obliterantă

  4. fibroză pulmonară

  5. imunodificienţă primară

135. CM. Tabloul auscultativ în pneumonia acută este specificat prin:

  1. respiraţie aspră

  2. respiraţie atenuată

  3. raluri sibilante difuze

  4. raluri umede de calibru mic localizate

  5. crepitaţie

136. CM. Terapia antibacteriană în pneumonia acută a şcolarului va include:

  1. Augmentina

  2. Amicacina

  3. Carbenicilina

  4. Azitromicin

  5. Eritromicina

137. .CM. Programul terapeutic al pneumoniei acute necomplicate prevede:

  1. antibioticoterapie

  2. antitusive

  3. mucolitice

  4. inhalaţii alcalino-saline

  5. electroforeză cu aminazină la cutia toracică

138. CM. Ce remedii antibacteriene pot fi utilizate în pneumonia acută la copil cu probleme alergologice?

  1. Ampicilina

  2. Gentamicina

  3. Lincomicina

  4. Penicilina

  5. Cotrimaxazol

139. .CM. Pentru ce durată a pneumoniei se constată o evoluţie trenantă?

  1. 3 săptămâni

  2. 4 săptămâni

  3. 6 săptămâni

  4. 6 luni

  5. 1 an

140. CS. Aspiraţia de corp străin în căile respiratorii este mai frecventă la:

  1. nou-născut

  2. sugar

  3. copil mic

  4. şcolar

  5. adolescent

141. CM. În aspiraţia de corp străin cu mecanism de supapă la copil se prezintă:

  1. hemitorace bombat

  2. percuţie hipersonoră

  3. acces de sufocare

  4. murmur vezicular atenuat

  5. apnee

142. CM. Care sunt directive evolutive ale aspiraţiei corpului străin la copil?

  1. stop cardio-respirator

  2. bronşita astmatică

  3. procese bronhopulmonare trenante, recidivante

  4. pneumotorax

  5. expulzarea spontană prin reflex puternic de tuse

143. CM. Ce investigaţii paraclinice sunt informative pentru aspiraţia de corp străin?

  1. hemograma

  2. urograma

  3. radiografia pulmonară

  4. bronhoscopia

  5. spirografia

144. CM. Criteriile diagnostice de certitudine în aspiraţia de corp străin sunt:

  1. tulburări obstructive spirografic

  2. leucocitoză cu neutrofilie

  3. reducerea perfuziei pulmonare scintigrafic

  4. depistarea corpului străin endobronşic

  5. evidenţierea corpului străin radiologic

145. .CS. Ce procedeu terapeutic este indicat în aspiraţia de corp străin:

  1. aerosolterapie

  2. bronhoscopioe

  3. bronhografie

  4. spirografie

  5. computer tomografie pulmonară

146. .CM. Programul terapeutic la copilul cu aspiraţia de corp străin prevede:

  1. antibioticoterapie

  2. bronholitice

  3. medicaţie antiinflamatoare

  4. bronhoscopii curative

  5. remedii hipotensive

147. CM. Ce corpi străini cel mai frecvent pot fi aspiraţi de copii?

  1. seminţe de floarea soarelui

  2. boabe de grăunţe

  3. hîrtie

  4. fragmente de oase

  5. obiecte mici metalice

148. CM. Criteriile radiologice diagnostice în aspiraţia de corp străin la copil sunt:

  1. emfizem pulmonar bilateral

  2. corp străin radioopac

  3. atelectazia segmentară lobară

  4. hiperinflaţie localizată

  5. devierea mediastinului

149. .CM. Diagnosticul diferenţial în aspiraţia de corp străin se face cu:

  1. criză de astm bronşic

  2. bronşita cronică obstructivă

  3. crupul difteric

  4. timomegalie

  5. laringotraheită cu stenoză

ptome clinice de debut în aspiraţie de corp străin sunt:

  1. criză de sufocare subită

  2. apnee

  3. wheezing

  4. diaree

  5. tuse chinuitoare în accese

151..CM. Care sunt direcţiile evolutive în aspiraţia de corp străin la copil?

  1. vindecare

  2. astm bronşic

  3. expulsia corpului străin prin tuse

  4. deces prin asfixie

  5. procese bronhopulmonare cronice

152. CM. Tusea în boala bronşiectatică se caracterizează prin:

  1. accese nocturne de tuse uscată

  2. expectoraţii purulente matinale

  3. tuse cu expectoraţii după kineziterapie

  4. tuse uscată fără expectoraţii

  5. expectoraţii cu miros fetid

153. CM. Ce complicaţii pulmonare se pot dezvolta la copiii cu boala bronşiectatică?

  1. abces pulmonar

  2. piopneumotorax

  3. pleurezii purulente

  4. polichistoză pulmonară

  5. emfizem pulmonar

154.. CS. Ce investigaţie este necesară pentru diagnosticul de certitudine în boala bronşiectatică?

  1. bronhoscopie

  2. computer tomografie pulmonară

  3. radiografie pulmonară

  4. spirografie

  5. scintigrafie pulmonară

155..CM. Diagnosticul diferenţial în tusea cronică se va efectua cu:

  1. tusea habituală

  2. tusea rinofaringeană

  3. tuberculoza pulmonară

  4. malnutriţia

  5. refluxul gastroesofagian

156..CM. Fibroza chistică se caracterizează prin:

  1. maldigestie

  2. infecţii respiratorii recurente

  3. obezitate

  4. determinism ereditar

  5. tulburări de creştere

157..CM. Care sunt formele clinice ale mucoviscidozei la copil?

  1. ileus meconial

  2. forma pulmonară

  3. forma cardiacă

  4. forma intestinală

  5. forma mixtă

158.CM. Criteriile semnificative pentru mucoviscidoză sunt:

  1. hipotrofie ponderală

  2. sindrom bronhoobstructiv recurent

  3. opacităţi reticulo-nodulare confluente

  4. poliurie

  5. steatoree

159.CM. Sindromul Kartagener se manifestă prin:

  1. sinusite cronice

  2. otite cronice

  3. situs inversus

  4. steatoree

  5. tusea cronică

160.CS. Care sunt manifestările clinice în hipoplazia pulmonară?

  1. wheezing

  2. tuse cu expectoraţii purulente

  3. deformarea cutiei toracice

  4. deficit staturo – ponderal

  5. hipoxie cronică: hipocratism digital

161.CM. Ce metode explorative sunt informative pentru hipoplazia pulmonară:

  1. radiografia pulmonară

  2. bronhografia

  3. spirografia

  4. scintigrafia pulmonară

  5. angiopulmonografie

162.CM. Care sunt caracteristicele imagistice ale pulmonului hipertransparent?

  1. desen pulmonar accentuat

  2. desen pulmonar diminuat

  3. deformarea bronhiilor cu păstrarea arhitectonicii

  4. ramificaţii bronşice rectiliniare sub forma de „mătură”

  5. lipsa fluxului sanguin scintigrafic

163.CS. Diagnosticul pozitiv în fistula traheobronşică este confirmat prin:

  1. radiografie pulmonară

  2. scintigrafie pulmonară

  3. angiografie pulmonară

  4. tranzit baritat

  5. esofagogastroscopie

164.CM. Emfizemul lobar congenital se manifestă prin:

  1. bradipnee

  2. detresă respiratorie severă

  3. hipertransparenţă lobară

  4. atelectazie lobară

  5. deplasarea mediastinului în partea sănătoasă

165.CM.Pneumoniile prin hipersensibilizare includ următoarele entităţi:

    1. astmul bronşic

    2. astmul cu precipitine

    3. alveolita alergică

    4. pneumonia alergică extrinsecă

    5. hemosideroza

166. CM. Tabloul clinic în toxocaroză include următoarele semne:

A. sindrom febril

B. torace în carenă

C. dureri musculare

D. dispnee, wheezing

E. raluri bronşice, pulmonare

167. CS. Histiocitoza ”X” pulmonară este determinată de:

A. celule Langerhans

B. celule atipice

C. sideroblaşti alveolari

D. metaplazie celulară pavimentoasă

E. plasmocite

168. CM. Care sunt factorii etiologici în pneumoniile prin hipersensibilizare?

A.actinomicete

B.aspergilus

C.pneumocystis carinii

D.penicilina

E.proteina laptelui de vacă

169..CM.Manifestările extrapulmonare în toxocaroză sunt:

A. craniotabes

B. sindrom convulsiv

C. keratită, irită

D. hepatomegalie nedureroasă

E. erupţii cutanate

170. CS.Criteriile paraclinice diagnostice în toxocaroză este:

A. hiperbilirubinemie indirectă

B. leucopenie

C. hipoimunoglobulinemie E

D. granulom cazeos pulmonar

E. granulom eozinofilic în ficat

171) CS Indicaţi ce reprezintă mortalitatea infantilă:

a) reprezintă mortalitatea copiilor nou-născuţii într-un an calendaristic

b) reprezintă numărul de copii decedaţi în vârstă de până la 1 an, raportat la 1000 nou-născuţi vii (pentru o anumită perioadă de timp)

c) reprezintă mortalitatea copiilor internaţi în staţionare

d)reprezintă letalitatea populaţiei în vârstă de 0-18 ani

e) reprezintă numărul de copii decedaţi în vârstă de până la 5 ani, raportat la 1000 nou-născuţi vii

(pentru o anumită perioadă de timp)

172) CS Indicaţi în ce perioadă de vârstă copiii au tendinţa de generalizare a infecţiilor:

a) în perioada de sugar

b) în perioada de nou-născut

c) în perioada de antepreşcolar

d) în perioada de preşcolar

e) în perioada pubertară

173) CS Indicaţii pentru care perioadă de vârstă a copilului este caracteristică pierderea fiziologică în greutate:

a) sugar

b) nou-născut

c) copii în vârstă de 4-7 ani

d) copii în vârstă de1-3 ani

e) şcolar mic

174) CS Prematur se consideră copilul născut până la termenul:



  1. 40 săptămâni de gestaţie

  2. 37 săptămâni de gestaţie

  3. 39 săptămâni de gestaţie

  4. 41 săptămâni de gestaţie

  5. 42 săptămâni de gestaţie

175) CS Indicaţi termenul când, conform OMS, se recomandă prima aplicare a nou-născutului la sân:

a) în primele 30 de minute de la naştere

b)după 2 ore de la naştere

c) după 6 ore de la naştere

d) după 18 ore de la naştere

e) după 24 ore de la naştere
176) CS Indicaţi nivelul mediu al hemoglobinei în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos:

a) 180-220 g/l

b) 100-90g/1

c) 90-85 g/l

d) 80-70 g/l

e) 70-60g/1


177) CS Nivelul granulocitelor şi agranulocitelor din sângele periferic al nou-născuţilor se egalează la:

  1. a 2 - a zi după naştere

  2. a 5 - a zi după naştere

  3. a 8 - a zi după naştere

  4. a 20 - a zi după naştere

  5. a 30 - a zi după naştere

178) CM Indicaţi pentru care perioade ale copilăriei este caracteristică prevalenţa imunităţii pasive la copil:

a) perioada vârstei pubertare

b) perioada de şcolar mic

c) perioada de preşcolar

d) perioada de sugar

e) perioada de nou-născut
179) CM Indicaţi particularităţile perioadei de copil sugar:


  1. creştere staturală şi ponderală rapidă

  2. dezvoltare treptată a manifestărilor socio - afective şi a memoriei

  3. ritm mai lent de creştere staturo-ponderală

  4. existenţă stărilor tranzitorii (icter fiziologic, criză genitală, pierdere fiziologică în greutate)

  5. apariţia dentiţiei şi dezvoltarea funcţiei digestive care permit diversificarea alimentaţiei

180) CM Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a copilului, care se referă la perioada primului trimestru (primele 12 săptămâni) de sarcină:

a) pot interveni factori cu acţiune teratogenă

b) se pot produce mutaţii şi aberaţii cromozomiale

c) se pot forma vicii congenitale de dezvoltare

d) poate fi afectată creşterea masei fătului

e) poate fi afectată sinteza de surfactant
181) CM Indicaţi care sunt caracteristicile ultimelor 12 săptămâni de sarcină, care determină riscurile acestei perioade pentru copil:

a) creştere accelerată a masei fătului

b) trecerea maximă transplacentară a imunoglobulinelor de la mamă la făt

c) formarea ţesuturilor şi a organelor

d) sinteza maximă de surfactant

e) diferenţierea intensă a ţesuturilor


182) CM Indicaţii motivele, pentru care vârsta sugarului de 3-6 luni este încadrată în perioadele critice ale copilăriei:

a) se menţine încă imunodeficienţa fiziologică

b) scade imunitatea transmisă transplacentar, datorită catabolismului anticorpilor materni

c) are loc adaptarea generală faţă de mediul extrauterin de viaţă

d) are loc I încrucişare a formulei leucocitare

e) are loc mielinizarea intensă a structurilor sistemului nervos şi formarea reflexelor condiţionate


183) CM Indicaţi particularităţile perioadei de nou-născut:

a) existenţa stărilor tranzitorii (icter fiziologic, pierdere fiziologică în greutate, criză genitală etc)

b) creştere staturo-ponderală lentă

c) creştere staturo-ponderală rapidă

d) deficienţă a funcţiei de barieră a tegumentelor şi mucoaselor

e) dezvoltare slabă a scoarţei cerebrale şi prevalenţa structurilor subcorticale


184) CM Indicaţi pentru care copii este caracteristică imunodeficienţa fiziologică:

a) nou-născuţi

b) sugari

c) copii în vârstă de 1-3 ani

d) copii în vârstă de 4-6 ani

e) adolescenţi


185) CM Indicaţi ce particularităţi sunt caracteristice perioadei de preşcolar (vârsta de 3-7 ani):

a) ritm de creştere comparativ cu alte perioade mai lent

b) ritm de creştere accelerat

c) apariţia dinţilor definitivi

d) dezvoltarea complexă a SNC (gândirii, vorbirii, locomoţiei) şi creşterea independenţei

e) patologia dominată de boli contagioase, cronicizarea unor patologii


186) CM Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a copilului, care se referă la perioada ultimului trimestru (ultimele 12 săptămâni) de sarcină:

a) formarea de vicii congenitale de dezvoltare

b) afectarea creşterii fătului şi naşterea cu masă mică

c) sensibilizare sporită a mamei şi a fătului în cazuri de conflict pe factor Rh şi sistemul de grup ABO

d) afectare hipoxică a SNC al fătului

e) naştere prematură sau naştere cu semne de dismaturitate


187) CM Indicaţi particularităţile caracteristice ale perioadei antepreşcolare (vârsta copilului 1-3 ani):

a) are loc încetinirea vitezei de creştere

b) erupţia dinţilor de lapte se încheie

c) are loc dezvoltarea intensă a ţesutului limfoid în nasofaringe

d) activitatea motorie este dezvoltată

e) sunt caracteristice diferenţe comportamentale între fetiţe şi băieţi


188) CM Indicaţi particularităţile caracteristice perioadei preşcolare de dezvoltare a copilului:

a) începe schimbarea dentiţiei de lapte cu cea permanentă

b) are loc dezvoltarea intensă a intelectului

c) se manifestă diferenţe de comportament a fetiţelor şi băieţilor

d) are loc intensificarea creşterii, în special a membrelor

e) se manifestă evident diferenţele morfologice în funcţie de sex


189)Notaţi indicii coagulagramei la nou-născutul sănătos:

a. trombocite 150 – 400

b. fibronogenul 1,5-3 g/l

c. timpul protrobinic 13 – 16 sec

d. timpul tromboplastinic 45 – 65 sec

e. timpul trombinic 7-9 sec

190) CS Indicaţi în care culuar centilic se încadrează talia copilului, apreciată ca „joasă”:

a) 25 -75 centile

b) 10 - 25 centile

c) 25 -50 centile

d) 3 -10 centile

e) 0 - 3 centile


291) CS Indicaţi cărui culuar centilic corespunde aprecierea „foarte jos " pentru vârstă:

a) 25 - 75 centile

b) 25 - 50 centile

c) 10 - 25 centile

d) 3 - 10 centile

e) 0 - 3 centile


192) CS Copilul eutrof are un indice ponderal încadrat între:

a) 0,99-0,90

b) 0,9-1,1

c) 1,1-1,2

d) 0,89-0,76

e) 1,1-1,4


193) CS Indicaţi ce reprezintă indicele ponderal:

  1. masa corpului corespunzătoare taliei

  2. talia corespunzătoare vârstei

  3. raportul între masa (greutatea) reală a corpului şi cea ideală

  4. masa corpului ideală pentru vârstă

  5. raportul între masa ideală şi cea reală a corpului

194) CM Indicaţi care glande endocrine exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a copilului în primul an de viaţă:

a) tiroida

b) timusul

c) suprarenalele

d) glandele sexuale

e) hipofiza
195) CM Indicaţi care glande endocrine influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în perioada de dezvoltare intrauterină:


  1. tiroida

  2. timusul

  3. suprarenalele

  4. glandele sexuale

  5. hipofiza

196) CM Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic:

a) talia

b) caracterul creşterii ponderale anuale

c) numărul dinţilor permanenţi

d) prezenţa semnelor sexuale secundare

e) "vârsta osoasă"
197) CM Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care masa sau talia corpului se situează:

a) mai jos de culoarul centilic 10

b) mai sus de culoarul centilic 75

c) mai jos de culoarul centilic 3

d) când parametrii apreciaţi sânt la o distanţă mai mare de 2 culoare centilice

e) mai sus de culoarul centilic 90


198) CM Enumeraţi care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatometrie:

  1. talia şi masa corporală

  2. lungimea membrelor

  3. lăţimea umerilor

  4. perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice

  5. semnele de maturizare biologică

199) CM Enumeraţi care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:



  1. gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos

  2. elasticitatea tegumentelor

  3. semnele de maturizare biologică

  4. forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta

  5. puterea de întindere

200) CM Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:



  1. hipofiza

  2. timusul

  3. tiroida şi paratiroidele

  4. suprarenalele şi glandele sexuale

  5. pancreasul

201) CS Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii sănătoşi de vârstă fragedă:



  1. gimnastica curativă

  2. jocul

  3. masajul

  4. comunicarea

  5. administrarea de nootropi

202) CS Indicaţi factorii principali care influenţează dezvoltarea afectivă a copilului:

a) sentimentul de dragoste în familie

b) autoritatea celor din jur

c) educaţia membrilor familiei

d) gradul de instruire a părinţilor

e) climatul afectiv (emoţional, sentimental) favorabil în mediul de creştere
203) CS Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor superioare, prezente la nou-născut:

a) reflexul Perez

b) reflexul Robinson

c)reflexul Babchin

d) reflexul Moro

e) reflexul de trompă

204) CS Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi:

a) reflexul de sprijin

b) reflexul de trompă

c) reflexul mersului automat

d) reflexul de apucare Robinson inferior

e) reflexul Babchin


205) CS Evidenţiaţi factorii predispozanţi pentru edem cerebral la copii în primul an de viaţă:

a) reţea vasculară cerebrală bine dezvoltată

b) reflux venos dificil

c) hidrofilitatea ţesutului cerebral

d) predominarea proceselor de inhibare asupra celor de excitare

e) permeabilitate sporită a barierei hematoenfalice


206) CS Indicaţi prin ce se manifestă ,,complexul de înviorare” la copilul sugar:

a) prin zâmbet

b) prin gângurit

c) prin mişcări active şi energice în membre

d) prin plâns

e) prin clipire


207) CS Dezvoltarea neuropsihică a copilului include:

a) dezvoltarea motorie a copilului

b) dezvoltarea cognitivă a copilului

c) dezvoltarea socio-afectivă a copilului

d) dezvoltarea senzorială a copilului

e) creşterea perimetrului cranian


208) CS Indicaţi componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârstă de 1-6 luni:

a) prezintă zâmbet involuntar în somn

b) primul zâmbet voluntar ca răspuns la chipuri şi voci cunoscute începând de la vârsta de 2 luni

c) râde cu toată faţa la sfârşitul lunii a 3 de viată

d) imită mimica şi mişcările capului de la vârsta de 5 luni

e) imită mişcări complexe

209) CS Indicaţi care sunt componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârsta de 6-9 luni:

a) stă bine în şezut

b) bate în masă

c) sună din jucării sunătoare

d) manifestă reacţie de bucurie faţă de cântec, muzică

e) distinge chipurile străine şi cele din familie


210) CS Dezvoltarea limbajului copiilor în primele 6 luni de viaţă include:

a) înţelege semnificaţia cuvintelor simple

b) reacţionează, întorcând capul, când este chemat pe nume către vârsta de 6 luni

c) gângureşte

d) lalalizează (ma-ma, ba-ba etc.)

e) formează silabe


211) CS Care sunt particularităţile circulaţiei sangvine cerebrale la copii în primul an de viaţă:

a) reţea vasculară şi capilară bine dezvoltată

b) reţea vasculară şi capilară slab dezvoltată

c) reflux sangvin dificil

d) flux arterial bogat

e) reflux venos adecvat prin venele diploice doar după dezvoltarea acestora, odată cu închiderea fontanelelor


212) CS Enumeraţi particularităţile fiziologice ale creierului copilului nou-născut:

a) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusă

b) hidrofilitatea ţesutului cerebral este sporită

c) procesele de inhibare predomină asupra celor de excitare

d) este caracteristică dezvoltarea insuficientă a analizatorului auditiv şi a celui vizual

e) este caracteristică predominarea funcţională a sistemului talamo-palidar asupra celui strio-palidar


213) CS Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6 ani:

a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate

b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate

c) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată

d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale

e) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară


214) CS Indicaţi ce caracterizează dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 1 an:

a) merge singur

b) ia cana şi bea singur

c) desinestătător mănâncă cu lingura bucate lichide (supă, de ex.)

d) are un vocabular de 8-10 cuvinte

e) îndeplineşte cerinţe elementare ale adultului


215) CS Indicaţi prin ce se manifestă retardul dezvoltării neuropsihice la copii:

  1. prin reţinere în formarea deprinderilor motorii

  2. prin retard verbal

  3. prin reţinere a dezvoltării cognitive

  4. prin persistarea reflexelor necondiţionate ale nou-născutului după vârsta de 1 lună

216) CS Selectaţi formele de abuz asupra copilului:



  1. fizic

  2. sexual

  3. emoţional

  4. psihic

  5. verbal

217) CS Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:

a) imediat după naştere (în primele 30 minute)

b) la 2 ore după naştere

c) la 12 ore după naştere

d) la 6 ore după naştere

e) la 24 ore după naştere
218) CS Indicaţi metoda exactă de calcul a volumului alimentar, necesar pentru 24 de ore copiilor sugari:

a) metoda volumetrică

b) formula Filatov

c) formula Zaiţev

d) formula Tur

e) metoda calorică (energetică)


219) CS Copiilor, alimentaţi artificial, complementul se indică:

a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală

b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului

c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie

d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni

e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de hrană (alimente) înafară de cea lactată, pe care o primeşte


220) CS Ce reprezintă suplimentul?

a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)

b) surplusul de masă corporală acumulat

c)formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului

d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului

e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni


221) CS Metoda alternativă este utilizată:

a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului

b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului

c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului

d)în caz de alimentaţie naturală a sugarului

e) în alimentarea copilului preşcolar


222) CS Metoda complementară este utilizată:

a) în caz de alimentare artificială a sugarului

b) în caz de alimentare naturală a sugarului

c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului

d) în caz de alimentare mixtă a sugarului

e) în alimentarea copilului preşcolar


223) CS Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:

a) copilul suge mult timp şi des

b) copilul refuză să sugă

c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua

d) scaunele sunt scunde

e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)


224) CS Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural:

a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare

b) 3 alimentări cu formulă adoptată, plus 2 alimentări complimentare şi apă

c) doar alimentare la sân la cerere

d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări complementare

e)2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare


225) CS Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:

a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult

b) la vârsta copilului de 6 luni

c) la vârsta copilului de 1 an

d) la vârsta copilului de 10-12 luni

e) la vârsta copilului de 1,5 ani


226) CM Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului:

a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern

b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente

c) copilul are deja primii dinţi

d) copilul are mai mult de 4 luni

e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară necesară consumării produselor noi


227) CM Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 3-7 ani:

a) numărul de alimentaţii/zi egal cu 5 (3 de bază şi două gustări)

b) volumul alimentar zilnic egal cu 1400-1800 ml

c) necesarul energetic egal cu 80 kcal/kg/ 24 ore

d) numărul de alimentări/zi egal cu 3

e) volumul alimentar zilnic egal cu 2000-2500 ml/24 ore


228) CM Indicaţi care greşeli în alimentaţie pot cauza tulburări de nutriţie la copii:

a) alimentare artificială neadecvată

b) utilizarea excesivă a unor produse

c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni

d) introducerea tardivă a alimentelor complementare

e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni


229) CM Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:

a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei

b)conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor

c) conţine factori imuni de protecţie

d) conţine alfa-lactoză

e) conţine beta-lactoză


230) CM Ce reprezintă alimentaţia complementară:

a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni

b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte)

c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte

d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele

e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari începând cu vârsta de 6 luni


231) CM Indicaţi ce reprezintă diversificarea alimentaţiei sugarului:

a) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte

b) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni

c) alimentaţia complementară, administrată sugarului începând cu vârsta de 6 luni

d) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte)

e) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele


232) CM Selectaţi care sunt condiţiile de bază pentru iniţierea şi stimularea lactaţiei:

a) alimentaţia îmbogăţită a mamei

b) aplicare la sân a nou-născutului în prima ½ oră după naştere

c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea

d) administrarea de lichide suplimentare mamei

e) eliberarea maximă de lapte a sânilor


233) CM Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară:

a) plasarea frecventă a copilului la sân

b) plasarea rară a copilului la sân

c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân

d) patologiile extragenitale ale mamei

e) medicaţia cu antibiotice


234) CM Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele semne:

a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă

b) corpul copilului e întors spre corpul mamei

c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul

d) corpul copilului e lipit de corpul mamei

e) mama susţine sânul cu o mână


235) CM Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot duce la tulburări de nutriţie:

a) alimentare cu formule lactate diluate excesiv

b) alimentare îndelungată la sân cu introducere tardivă a alimentelor complementare

c) alimentare cu formule lactate neadaptate

d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor

e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni


236) CM Indicaţi care sunt consecinţele introducerii tardive a complimentului în alimentaţia sugarului:

a) retard în creştere

b) nutriţie scăzută

c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc)

d) abilităţi motorii de mestecare întârziate

e) dezvoltare neuro-psihică întârziată


237) CM Indicaţi care sunt consecinţele introducerii precoce a complementului în alimentaţia sugarului:

a) dezvoltarea fizică accelerată

b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi substanţe nutritive de către copil

c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor care pot fi contaminate

d) risc crescut de boală diareică acută

e) risc crescut de alergie alimentară


238) CM Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:

a) limfocitele T, B

b) macrofagii

c) anticorpii antivirus

d) imunoglobulinele de tip A, M

e) calcitonina


239) CM Indicaţi recomandările practice, oferite mamelor ce alăptează, menite să stimuleze reflexul de prolactină:

a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea

b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară

c) aflarea permanentă a mamei alături de copil

d) poziţionare şi aplicare corectă la sân

e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de viaţă a sugarului


240) CM Ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:

a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)

b) dietă hipoalergică

c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul caloric)

d) dietă vegetariană

e) dietă cu cantitate redusă de sare




Yüklə 1,09 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin