Organizarea sistemului reuşitei în afaceri
Fiecare tip de strategie are un rol bine definit, iar adoptarea ansamblului celor şapte strategii mentale ale reuşitei prezentate este de natură să îi confere învingătorului excelenţă în acţiunile întreprinse.
Specialiştii40 sunt de părere că numai prin „stăpânirea” corectă şi eficientă a ansamblului celor şapte strategii ale reuşitei (să nu uităm că cifra 7 este asociată ideii de perfecţiune!…), modelul învingătorului devine accesibil şi performant.
Organizarea sistemului reuşitei în afaceri este posibilă prin intermediul luării în considerare a contextului utilizării acestor şapte strategii şi poate varia, în funcţie de următoarele criterii:
a) momentul şi durata acţiunii:
- înainte de demararea acţiunii:
-
strategia vizualizării, pentru a ne vedea, în acţiune, înainte ca aceasta să debuteze;
-
strategia obiectivelor, pentru a ne putea întări motivaţia pentru demersul întreprins;
- în timpul acţiunii:
-
strategia schimbărilor rapide şi eficiente, astfel încât să putem adopta, în funcţie de context, starea mentală corespunzătoare, adaptată scopului şi/sau obiectivelor vizate;
-
strategia META, pentru a ne ameliora calitatea prestaţiei;
-
strategia relaţională, cu scopul de a putea „transmite”, interlocutorului, cât mai eficient, propriile noastre capacităţi şi/sau disponibilităţi;
-
strategia influenţării, pentru a putea manipula interlocutorul în sensul dorit de noi (dar şi de acesta !...
- după desfăşurarea acţiunii: strategia gestionării eficiente (stăpânirii) a situaţiilor, astfel încât să putem desprinde maximum de învăţăminte (concluzii) din experienţa câştigată şi să ne fundamentăm viitoarele direcţii de acţiune;
b) natura informaţiilor ce urmează a fi tratate:
- dacă este vorba de informaţii referitoare la propriul său comportament, învingătorul poate apela la:
-
strategia META, pentru a-şi putea adapta comportamentul la contextul dat (mai ales prin „corecţii” comportamentale);
-
strategia gestionării eficiente (stăpânirii) a situaţiilor, pentru a analiza eventualele motive ale eşecului;
- dacă este vorba de informaţii privind scopurile urmărite:
-
strategia obiectivelor, pentru a stabili noi dimensiuni ale acestora;
-
strategia schimbărilor rapide şi eficiente, pentru a ne putea adapta, „din mers”, acţiunile, în conformitate cu demersul iniţiat, în vederea maximizării propriilor performanţe;
- dacă este vorba de informaţii privind concurenţa (şi/sau adversarii):
-
strategia vizualizării, pentru a ne putea vedea, atât pe noi, cât şi pe concurenţi, în întregul ansamblu al acţiunii;
-
strategia relaţională, pentru a putea modela competenţele concurenţilor şi a prelua punctele forte manifestate de aceştia;
-
strategia confruntării (componentă a strategiei influenţării), cu scopul de a diminua competitivitatea concurenţilor noştri şi de a spori şansele demersului spre maximizarea propriilor noastre performanţe;
c) natura acţiunilor întreprinse:
- strategia META şi cea a stăpânirii situaţiilor, pentru corectarea, „din mers” a acţiunilor întreprinse;
- strategia schimbărilor rapide şi eficiente, în vederea adaptării derulării acţiunilor la contextul dat;
- strategia vizualizării şi cea a obiectivelor, pentru a anticipa modul de desfăşurare a viitoarelor acţiuni;
d) contextul relaţional:
- strategia relaţională, pentru a ne conduce „din umbră” partenerii şi/sau adversarii, eventual „copiindu-le” şi preluându-le punctele forte;
- strategia confruntării, pentru a simula competiţia şi a rivaliza cu concurenţii;
e) resursele propriului potenţial:
- dacă dispunem de un potenţial relaţional foarte dezvoltat, vom putea apela la strategia relaţională (management şi/sau modelare);
- dacă dispunem de o puternică dinamică a propriului comportament (încredere în noi înşine, afirmarea propriului eu etc.), va fi extrem de eficace utilizarea strategiei influenţării;
f) termenul de realizare a schimbării:
- dacă dispunem de timp suficient, putem apela la strategia gestionării eficace (stăpânirii) a situaţiilor, pentru a ne pregăti, cu maximum de calm şi minuţiozitate, demersul spre reuşită;
- dacă derularea acţiunii este iminentă, va fi util şi oportun să adoptăm strategia schimbărilor rapide şi eficiente, pentru a ne putea transpune, instantaneu, într-o stare mentală adecvată spiritului performant (fiind, de asemenea, recomandabilă, asocierea strategiei vizualizării);
g) importanţa schimbării ce urmează a fi efectuată:
- în cazul microschimbărilor, pot fi adoptate strategia META şi, în funcţie de context, modelarea (ca element component al strategiei relaţionale);
- dacă este cazul unor macroschimbări, strategia gestionării eficiente a situaţiilor şi modelarea se pot dovedi atât oportune, cât şi utile;
h) contextul social:
- dacă acţionăm singuri („întreprinzători solitari”), putem adopta strategia vizualizării, strategia META şi cea a obiectivelor;
- în cazul în care suntem ajutaţi în demersul nostru spre reuşite performante, apelarea la strategiile relaţională (îndeosebi modelarea) şi a influenţării se poate dovedi extrem de eficientă.
Dostları ilə paylaş: |