1. Bronşita cronică, emfizemul, obstrucţia căilor respiratorii

1 . Bronşita cronică, emfizemul, obstrucţia căilor respiratorii

Harrison pg.1600-1610

C.M.

1. În căile respiratorii mici ale pacienţilor cu boală pulmonară cronică obstructivă apar următoarele modificări:

1. 
   hiperplazia celulelor mucipare
   
2. 
   fibroza peribronşică
   
3. 
   hipertrofia cartilajului bronşic
   
4. 
   dopuri intraluminale de mucus
   
5. 
   hipertrofia musculaturii netede
   

pg.1601

R: A, B, D, E

C.S.

2. Nivelul seric scăzut sau absent al uneia din următoarele substanţe este asociat cu debutul precoce al emfizemului pulmonar:

1. 
   glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
   
2. 
   piruvatkinaza
   
3. 
   ₁ antitripsina
   
4. 
   lipoproteinlipaza
   
5. 
   lactatdehidrogenaza
   

pg.1602

R: C
C.M.

3. Hiperinflaţia pulmonară la pacienţii cu emfizem conduce la următoarele aspecte radiologice:

1. 
   diafragme coborâte şi aplatizate
   
2. 
   desenul bronhoalveolar nu se extinde în periferia plămânului
   
3. 
   silueta cardiacă este alungită şi îngustată
   
4. 
   hipertransparenţă retrosternală
   
5. 
   plămânul de partea afectată colabat în hil
   

pg.1605

R: A, B, C, D

C.S.

4. Singurul mod sigur de a opri evoluţia sindroamelor obstructive cronice ale căilor respiratorii în fazele iniţiale ale bolii este:

1. 
   administrarea de corticosteroizi
   
2. 
   oxigenoterapia intermitentă
   
3. 
   terapia de substituţie cu ₁ antitripsină
   
4. 
   oprirea fumatului
   
5. 
   exerciţiul fizic
   

pg.1606

R: D
C.M.

5. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate în infecţiile respiratorii la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă sunt:

1. 
   Staphylococcus aureus
   
2. 
   Streptococcus pneumoniae
   
3. 
   Haemophilus influenzae
   
4. 
   Moraxella catarrhalis
   
5. 
   Pseudomonas aeruginosa
   

Pg.1606

R: B, C, D

C.S.

6. Bromura de ipratropium, medicament bronhodilatator de elecţie la pacienţii cu bronşită cronică, face parte din următoarea clasă de medicamente:

1. 
   metilxantine
   
2. 
   simpatomimetice beta₂ adrenergice
   
3. 
   anticolinergice
   
4. 
   corticosteroizi
   
5. 
   mucosecretolitice
   

pg.1606

R: C
C.M.

7. Oxigenoterapia pe termen lung la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă s-a dovedit a avea următoarele efecte:

1. 
   creşte calitatea vieţii
   
2. 
   creşte rezistenţa la efort
   
3. 
   creşte performanţa cerebrală
   
4. 
   opreşte evoluţia obstrucţiei
   
5. 
   prelungeşte supravieţuirea
   

pg.1607

R: A, B, C

C.M.

8. Care din următoarele caracteristici pun diagnosticul de insuficienţă respiratorie acută la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă:

1. 
   valorile cronic scăzute ale Pao₂
   
2. 
   valorile cronic crescute ale Paco₂
   
3. 
   Paco₂ crescut cu pH sanguin în limite normale
   
4. 
   creşterea acută a Paco₂ cu pH sanguin mai mic de 7,30
   
5. 
   scăderea Pao₂ cu cel puţin 10-15mmHg faţă de starea obişnuită a pacientului respectiv
   

pg.1608

R: D, E
C.M.

9. Complicaţiile apărute în cursul tratamentului insuficienţei respiratorii acute la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă sunt:

1. 
   aritmiile cardiace
   
2. 
   insuficienţa ventriculară stângă
   
3. 
   pericardita constrictivă
   
4. 
   embolia pulmonară
   
5. 
   hemoragia gastrointestinală prin ulcer de stress
   

pg.1609

R: A, B, D, E

C.S.

10. În definiţia bronşitei cronice intră următoarea trăsătură clinică:

1. 
   dispneea expiratorie cu wheezing
   
2. 
   accesele frecvente de dispnee paroxistică nocturnă
   
3. 
   tusea cu expectoraţie cel puţin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv
   
4. 
   hipersonoritatea pulmonară
   
5. 
   ralurile bronşice diseminate pe ambele arii pulmonare
   

pg.1601

R: C
C.M

11. Inflamaţia din bronşita cronică, spre deosebire de inflamaţia din astmul bronşic, are următoarele elemente de diagnostic diferenţial:

1. 
   predominenţa eozinofilelor
   
2. 
   predominenţa neutrofilelor
   
3. 
   localizarea peribronşică a modificărilor fibrotice
   
4. 
   hipertrofia glandulară
   
5. 
   prezenţa edemului
   

pg.1601

R: B, C
C.M.

12. În patogeneza bronşitei cronice fumatul intervine prin următoarele mecanisme:

1. 
   alterarea mişcării cililor
   
2. 
   inhibarea funcţiei macrofagelor alveolare
   
3. 
   diminuarea eliberării de enzime proteolitice
   
4. 
   hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus
   
5. 
   creşterea rezistenţei căilor respiratorii prin contracţia musculaturii netede
   

pg.1601

R: A, B, D, E

C.M

13. Care dintre următorii factori sunt implicaţi în patogeneza bronşitei cronice şi emfizemului:

1. 
   fumatul
   
2. 
   poluarea aerului
   
3. 
   infecţiile respiratorii acute
   
4. 
   factorii familiali şi genetici
   
5. 
   efortul fizic
   

pg.1601-1602

R: A, B, C, D

C. S.

14. Micşorarea calibrului căilor respiratorii în emfizemul pulmonar se datorează:

1. 
   dopurilor intraluminale de mucus
   
2. 
   hipertrofiei musculaturii netede
   
3. 
   pierderii reculului elastic
   
4. 
   fibrozei peribronşice
   
5. 
   edemului bronşiei
   

pg.1602

R: C
C.M.

15. Care dintre următorii parametrii sunt de obicei crescuţi peste normal în boala pulmonară cronică obstructivă:

1. 
   capacitatea vitală
   
2. 
   volumul maxim expirator pe secundă
   
3. 
   debitele maxime ale fluxului respirator
   
4. 
   volumul rezidual
   
5. 
   capacitatea funcţională reziduală
   

pg.1603

R: D, E
C.M.

16. Pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă cu predominenţa emfizemului, denumiţi şi „pink puffers”, au următoarele trăsături caracteristice, spre deosebire de cei cu predominenţa bronşitei:

1. 
   istoric îndelungat de dispnee de efort
   
2. 
   tuse cu expectoraţie abundentă, purulentă
   
3. 
   tip constituţional astenic
   
4. 
   apariţia frecventă şi relativ devreme a cordului pulmonar
   
5. 
   infecţii bronşice mai puţin frecvente
   

pg.1604-1605

R: A, C, E

C.M.

17. Explorarea funcţională respiratorie la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa emfizemului relevă:

1. 
   capacitatea vitală scăzută
   
2. 
   debitele expiratorii maximale diminuate
   
3. 
   volumul rezidual scăzut
   
4. 
   capacitatea pulmonară totală scăzută
   
5. 
   capacitatea de transfer a CO scăzută
   

pg.1604

R: A, B, E

C.M.

18. Pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă cu predominenţa bronşitei, denumiţi şi „blue bloaters”, au următoarele trăsături caracteristice, spre deosebire de cei cu predominenţa emfizemului:

1. 
   sunt de obicei fumători înveteraţi
   
2. 
   prezintă tuse cronică şi spută de mai mulţi ani
   
3. 
   tipul constituţional este în general astenic, cu pierdere ponderală evidentă
   
4. 
   prezintă frecvente infecţii bronşice
   
5. 
   au episoade repetate de insuficienţă respiratorie
   

pg.1604-1605

R: A, B, D, E

C.M.

19. Clasele de medicamente bronhodilatatoare folosite în tratamentul bolii pulmonare cronice obstructive sunt:

1. 
   metilxantinele
   
2. 
   corticosteroizii
   
3. 
   simpatomimeticele beta₂ adrenergice
   
4. 
   anticolinergicele
   
5. 
   benzodiazepinele
   

pg.1606

R: A, C, D

C.M.

20. Aminofilina, cea mai folosită metilxantină în tratamentul bolii pulmonare cronice obstructive, are următoarele caracteristici:

1. 
   se poate administra inhalator
   
2. 
   are propietăţi cardiotonice şi diuretice
   
3. 
   este un bronhodilatator relativ slab
   
4. 
   reduce inflamaţia căilor aeriene
   
5. 
   poate prezenta efecte secundare precum insomnia şi nervozitatea
   

pg.1606

R: B, C, E

C.M.

21. Atitudinea cea mai corectă a folosirii corticosteroizilor în tratamentul bolii pulmonare cronice obstructive constă în:

1. 
   folosirea lor ca primă terapie, înaintea administrării de bronhodilatatoare
   
2. 
   începerea terapiei cu Prednison – 30mg o dată pe zi
   
3. 
   pentru un efect bronhodilatator mai rapid este necesară creşterea dozei uzuale
   
4. 
   obiectivarea modificărilor prin spirometrie şi evaluarea schimburilor gazoase, cu oprirea administrării lor în lipsa ameliorării obiective
   
5. 
   descreşterea dozei până la doza minimă care menţine o funcţie pulmonară satisfăcătoare
   

pg.1607

R: B, D, E

C. S.

22. Indicele Reid, ce cuantifică modificările de ordin anatomic ce apar la nivelul bronşiilor la pacienţii cu bronşită cronică, reprezintă:

1. 
   volumul spaţiului aerian situat distal de bronşiolele terminale
   
2. 
   cantitatea de spută eliminată în 24 de ore
   
3. 
   raportul dintre grosimea glandelor din submucoasă producătoare de mucus şi cea a peretelui bronşic
   
4. 
   gradul de hipertrofie a musculaturii netede bronşice
   
5. 
   numărul de acini pulmonari la nivelul cărora este afectat schimbul gazos
   

pg.1601

R: C
C.S.

23. Cea mai precoce modificare structurală pulmonară care poate fi demonstrată la fumătorii tineri este:

1. 
   îngustarea calibrului bronhiilor mari cartilaginoase
   
2. 
   distrugerea septurilor alveolare
   
3. 
   apariţia dilataţiilor bronşice de tip bronşiectatic
   
4. 
   obstrucţia căilor respiratorii mici
   
5. 
   creşterea presiunii în capilarul pulmonar
   

pg.1601

R: D
C.S.

24. Indivizii homozigoţi ZZ sau SS au următorul nivel seric de ₁ antitripsină:

1. 
   mai mic de 0,5g/l
   
2. 
   0,5-2,5 g/l
   
3. 
   2,5-10 g/l
   
4. 
   10-50 g/l
   
5. 
   mai mare de 50 g/l
   

pg.1602

R: A
C.M.

25. Hipoxia cronică la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă poate duce la:

1. 
   vasoconstricţie pulmonară
   
2. 
   scăderea presiunii în capilarul pulmonar
   
3. 
   leucocitoză secundară
   
4. 
   eritrocitoză secundară
   
5. 
   deficit de ₁ antitripsină
   

pg.1604

R: A, D
C.M.

26. La majoritatea pacienţilor cu boală pulmonară cronică obstructivă cu predominenţa bronşitei scăderea VEMS sub 25% din valoarea prezisă conduce la:

1. 
   apariţia dispneei de repaus
   
2. 
   creşterea capacităţii vitale
   
3. 
   retenţia de CO₂
   
4. 
   creşterea Pao₂
   

A.apariţia cordului pulmonar

pg.1604

R: A, C, E

C.M.

27. Examenul obiectiv al unui pacient cu boală pulmonară cronică obstructivă cu predominenţa emfizemului poate releva:

1. 
   pacient tahipneic, cu expir prelungit, cu buzele protruzionate
   
2. 
   în poziţie şezândă trunchiul este aplecat spre înainte, cu membrele superioare întinse pentru a se sprijini
   
3. 
   la percuţia toracelui matitate bazal bilateral
   
4. 
   la ascultaţie murmur vezicular diminuat
   
5. 
   venele gâtului destinse în timpul expiraţiei, colabând brusc în inspiraţie
   

pg.1604

R: A, B, D, E

C. M.

28. Examenul obiectiv la un pacient cu boală pulmonară cronică obstructivă cu predominenţa bronşitei relevă:

1. 
   un pacient de obicei supraponderal şi cianotic
   
2. 
   frecvenţă respiratorie normală sau uşor crescută
   
3. 
   hipersonoritate la percuţia toracelui
   
4. 
   raluri umede şi wheezing la ascultaţie
   
5. 
   suflu diastolic în focarul aortic
   

pg.1605

R: A, B, C, D

C.M.

29. Episoadele nocturne de creştere a desaturării în oxigen la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă cu predominenţa bronşitei sunt în asociere cu:

1. 
   creşterile episodice ale hipertensiunii arteriale sistemice
   
2. 
   perioadele de accentuare a hipoventilaţiei
   
3. 
   creşterii întoarcerii venoase
   
4. 
   episoadelor de apnee în somn
   
5. 
   diminuării producerii de mucus de către glandele bronşice
   

pg.1605

R: B, D
C.S.

30. Una din următoarele măsuri profilactice este indicată la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă:

1. 
   vaccinarea antigripală anuală
   
2. 
   administrarea de agenţi stabilizatori ai mastocitelor
   
3. 
   administrarea de corticosteroizi inhalatori
   
4. 
   administrarea de diuretice
   
5. 
   administrarea de betablocante
   

pg.1606

R: A
C.M.

31. Care dintre următoarele medicamente sunt beta₂ stimulante selective:

1. 
   albuterolul
   
2. 
   izoproterenolul
   
3. 
   terbutalina
   
4. 
   metaproterenolul
   
5. 
   bromura de ipratropium
   

pg.1606

R: A, C, D

C. M.

32. În cazul infecţiilor respiratorii la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă examinarea microscopică şi culturile din spută se indică numai în următoarele situaţii:

1. 
   la pacienţii care nu au oprit fumatul
   
2. 
   la apariţia frisonului şi febrei
   
3. 
   când aspectul purulent al sputei nu se modifică la administrarea antibioticelor uzuale
   

4. la pacienţii cu cord pulmonar

5. 
   la pacienţii care au VEMS sub 50% din cel prezis
   

pg.1606

R: B, C
C.S.

33. Oxigenoterapia de durată este indicată la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă atunci când valorile persistente ale Pao₂ de 55-60 mmHg sunt asociate cu:

1. 
   scădere ponderală evidentă
   
2. 
   apariţia ralurilor umede şi a wheezingului
   
3. 
   creşterea valorilor Paco₂
   
4. 
   semne de cord pulmonar cronic şi insuficienţă cardiacă dreaptă
   
5. 
   deficit de ₁ antitripsină
   

pg.1607

R: D
C.M.

34. Care dintre următoarele măsuri pot fi folosite în tratamentul pacienţilor cu boală pulmonară cronică obstructivă:

1. 
   drenajul postural
   
2. 
   toracostomia cu drenaj pe tub de dren
   
3. 
   administrarea de eritropoetină
   
4. 
   oxigenoterapia de durată
   
5. 
   transplantul pulmonar
   

pg.1606-1607

R: A, D, E

C. M.

35. Factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă pot fi:

1. 
   episoadele de poluare atmosferică intensă
   
2. 
   o pneumonie bacteriană
   
3. 
   tromboembolismul pulmonar
   
4. 
   vaccinarea antigripală
   
5. 
   insuficienţa ventriculară stîngă
   

pg.1608

R: A, B, C, E

C.S.

36. Administrarea căror medicamente trebuie evitată la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă severă:

1. 
   mucosecretoliticele
   
2. 
   antibioticele
   
3. 
   sedativele
   
4. 
   metilxantinele
   
5. 
   corticosteroizii
   

pg.1608

R: C
C.S.

37. Tratamentul hipoxiei la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă şi insuficienţă respiratorie acută poate conduce la unii pacienţi la următorul efect nedorit:

1. 
   eritrocitoză
   
2. 
   creşterea Paco₂
   

3. vasoconstricţie arterială pulmonară

4. 
   edeme la nivelul membrelor inferioare
   
5. 
   cianoză de tip central
   

pg.1608

R: B
C.M.

38. Care dintre următoarele medicamente sunt stimulente respiratorii care pot fi administrare la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstrucitvă:

1. 
   fenobarbitalul
   
2. 
   acenocumarolul
   
3. 
   medroxyprogesteronul
   
4. 
   almitrina
   
5. 
   nedocromilul de sodiu
   

pg.1609-1610

R: C, D
C.M.

39. Imposibilitatea de a menţine schimbul gazos după îndepărtarea suportului ventilator mecanic la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă şi insuficienţă respiratorie acută se poate explica prin:

1. 
   existenţa unui anumit interval de timp necesar metabolizării sedativelor sau tranchilizantelor prescrise anterior pentru agitaţie
   
2. 
   agravarea obstrucţiei căilor respiratorii şi creşterea cantităţii de secreţii
   
3. 
   existenţa alcalozei metabolice
   
4. 
   prezenţa unei stări de nutriţie deficitară
   
5. 
   administrarea de aminofilină sau beta₂ agonişti
   

pg.1609

R: A, B, C, D

C.M.

40. Bronşiolita obliterantă, ca sindrom obstructiv difuz, se întâlneşte mai frecvent la următoarele categorii de pacienţi:

1. 
   persoane cu infecţii virale severe în copilărie, în special cu virusul paragripal
   
2. 
   pacienţii care prezintă emfizem cicatriceal sau paracicatriceal
   
3. 
   pacienţii cu hipertensiune pulmonară primitivă
   
4. 
   pacienţii adulţi cu artrită reumatoidă
   
5. 
   pacienţii cu episoade de apnee în somn
   

pg.1610

R: A, D
C.S.

41. Un determinant important al prognosticului la pacienţii cu obstrucţie cronică de căi respiratorii este:

1. 
   pH-ul sanguin
   
2. 
   capacitatea pulmonară totală
   
3. 
   eritrocitoza
   
4. 
   presiunea arterială pulmonară
   
5. 
   hipokaliemia
   

pg.1610

R: D
C.M.

42. În tratamentul pacienţilor cu boală pulmonară cronică obstructivă şi insuficienţă respiratorie acută, îndepărtarea secreţiilor din căile respiratorii se poate face prin următoarele mijloace:

1. 
   sonde de aspiraţie endotraheale
   
2. 
   drenajul postural şi percuţia toracelui
   
3. 
   administrarea de agenţi bronhodilatatori beta₂ adrenergici
   
4. 
   administrarea de diuretice
   
5. 
   oxigenoterapie
   

pg.1609

R: A, B, C

C. M.

43. Producţia de spută la pacienţii cu bronşită cronică este stimulată de:

1. 
   nivelul crescut al antiproteazelor circulante
   
2. 
   exocitoza crescută din celulele secretorii
   
3. 
   mediatorii lipidici
   
4. 
   produşii celulelor inflamatorii
   
5. 
   deficitul de proteină S
   

pg.1601

R: B, C, D

C.M.

44. Reducerea suprafeţei totale de secţiune a patului vascular pulmonar la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă poate fi atribuită:

1. 
   creşterii Paco₂
   
2. 
   hipertrofiei ventriculare drepte
   
3. 
   constricţiei musculaturii netede vasculare în arterele şi arteriolele pulmonare
   
4. 
   creşterii reculului elastic al plămânului
   
5. 
   distrucţiei septurilor alveolare
   

pg.1604

R: C, E
C.M.

45. Pacientul cu boală pulmonară cronică obstructivă la care predomină emfizemul prezintă următoarele caracteristici de evoluţie spre deosebire de cel cu predominenţa bronşitei:

1. 
   este mai puţin susceptibil de a face recurenţe mucopurulente
   
2. 
   episoadele infecţioase apărute duc frecvent la insuficienţă respiratorie severă şi moarte
   
3. 
   insuficienţa cardiacă dreaptă este de obicei evenimentul terminal
   
4. 
   prognostic mai bun după debutul insuficienţei respiratorii
   
5. 
   capacitate de a recupera din episoadele de insuficienţă respiratorie mai bună
   

pg.1605

R: A, B, C

C. M.

46. Indicaţiile de intubaţie endotraheală şi ventilaţie mecanică la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă şi insuficienţă respiratorie acută sunt:

1. 
   pacienţii cu scăderea VEMS sub 50% din cel prezis
   
2. 
   pacienţii care nu răspund la tratamentul conservator
   
3. 
   pacienţii cu alergei la antibiotice
   
4. 
   pacienţii care au hipercapnie cu obnubilare evidentă
   
5. 
   pacienţii cu vârsta peste 60 de ani
   

pg.1608

R: B, D
C.S.

47. La instituirea ventilaţiei mecanice la pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă şi insuficienţă respiratorie acută, volumul curent şi frecvenţa trebuie alese astfel încât:

1. 
   să scadă Paco₂ sub valorile normale
   
2. 
   să scadă Paco₂ până la valorile normale
   
3. 
   să scadă treptat Paco₂ numai pînă la nivelul obişnuit ridicat cronic al pacientului
   
4. 
   să crească Paco₂ peste nivelul obişnuit ridicat cronic al pacientului
   
5. 
   să nu modifice nivelul Paco₂
   

pg.1608

R: C
C.S.

48. Care dintre următoarele metode de investigaţie paraclinică poate localiza şi cuantifica emfizemul pulmonar:

1. 
   radiografia
   
2. 
   tomografia computerizată
   
3. 
   probele funcţionale ventilatorii
   
4. 
   bronhoscopia
   
5. 
   puncţia pulmonară transtoracică percutanată
   

pg.1605

R: B
C. M.

49. Căile de administrare pentru medicamentele beta₂ adrenergice pot fi:

1. 
   orală
   
2. 
   parenterală
   
3. 
   plasturi dermici
   
4. 
   aerosoli
   
5. 
   supozitoare intrarectale
   

pg. 1606

R: A, B, D

C. M.

50. La pacienţii cu bronşită cronică instalarea insuficienţei de ventricul drept conduce la:

1. 
   creşterea volumului şi vâscozităţii sputei
   
2. 
   accentuare cianozei
   
3. 
   creşterea edemelor periferice
   
4. 
   diminuarea murmurului vezicular
   
5. 
   apariţia unui suflu diastolic în focarul aortic
   

pg. 1605

R: B, C