Articole de orientare

Efect�e nocive ale consumului de canabis

O  dată  cu  intrarea  României  în  lumea  liberă  (şi 

libertină),  bazată  pe  economia  de  piaţă  care  stimulează 

consumul,  a  apărut  şi  la  noi  problema  consumului  de 

canabis (cânepa indiană, marijuana). Cei care vând acest 

produs  spre  a  fi  consumat  „în  mod  recreaţional”  afirmă 

că ar fi mai puţin periculos, iar ca dovadă în Olanda este 

acceptat legal şi chiar utilizat în combaterea durerii şi pentru 

stimularea apetitului. Comercianţii i-au găsit şi o denumire 

discretă de „produs etnobotanic”, un termen extrem de vag, 

având în vedere numeroasele etnii şi mult mai numeroasele 

varietăţi  botanice.  O  astfel  de  denumire  ascunde  însă  un 

caracter  esenţial,  şi  anume  efectul  exercitat  de  fumarea 

canabisului asupra activităţilor psihice (efect psihotrop). De 

fapt, studii efectuate pe un mare număr de observaţii bine 

documentate au putut demonstra că utilizarea canabisului 

interacţionează şi interferă cu sistemul canabinoid endogen 

(endocanabinoid)  al  organismului,  iar  prin  fixarea  pe 

anumiţi centri din creier, canabinoidele produc perturbări 

ale performaţei psihomotorii. Efectele sunt dependente de 

doză şi de durata utilizării, iar aproximativ unul din zece 

consumatori devine dependent. Manifestările datorate con-

sumului de canabis sunt mai accentuate la persoanele cu 

afecţiuni de natură psihică preexistente.

Efectele nedorite survin însă şi la alţi consumatori    

de  canabis,  cu  repercusiuni  asupra  conducerii  automobi-

lelor,  a  trenurilor,  precum  şi  în  pilotarea  avioanelor.  Se 

consideră  că  un  astfel  de  consum  ar  reduce  şi  aşa-zisa 

„performanţă academică” (un domeniu mai greu de evaluat 

şi de a putea fi atribuit consumului de canabis). S-a putut 

însă dovedi o scădere a memoriei în cazurile de consum 

cronic de canabis. Chiar şi mersul (locomotricitatea) poate 

fi perturbat în astfel de cazuri. Totodată, inhalarea fumului 

produs în cursul fumării unor ţigări de canabis, conţinând 

hidrocarburi poliaromatice, determină procese inflamatorii 

şi neoplazice, precum şi arteriopatii, aceste efecte sumân-

du-se cu cele atribuite tabagismului [1-3]. 

Deoarece  efectele  psihice  şi  psihiatrice  sunt  cele 

mai frecvente şi mai importante, s-a încercat o clasificare a 

acestora, aşa cum se arată mai jos:

a)  Răspunsul de natură psihologică la consumul de 

canabis se manifestă într-o primă fază ca o stare de euforie, 

cu  senzaţia  de  detaşare  şi  de  relaxare,  dar  ulterior  pot 

apărea anxietate, atacuri de panică şi chiar stări depresive. 

S-a  observat  că  aceste  fenomene  caracterizate  printr-o 

„proastă  dispoziţie”  survin  mai  frecvent  şi  mai  intens  în 

cazul femeilor. De notat că apariţia unor astfel de stări şi de 

iritabilitate îndeamnă la repetarea consumului de canabis 

cu efect relaxant, iar un consum din ce în ce mai frecvent 

şi mai intens favorizează instalarea dependenţei şi apariţia 

unor manifestări psihotice.

b) O  situaţie  particulară  survine  în  legătură  cu 

consumul  de  canabis  practicat  de  persoane  afectate  de 

preexistenţa  unor  boli  psihice,  iar  pacienţii  schizofrenici 

sunt  deosebit  de  vulnerabili  la  canabis;  acesta  le  poate 

declanşa  recăderi  sau  agravări  ale  bolii,  ajungându-se  la 

depersonalizare,  la  pierderea  contactului  cu  realitatea, 

panică  iraţională  cu  teama  de  moarte  iminentă  şi  idei 

paranoide, idei de persecuţie şi halucinaţii, individul putând 

deveni periculos pentru cei cu care vine în contact. În alte 

cazuri survine o delăsare excesivă cu pierderea interesului 

pentru muncă. 

c)  Manifestări  psihotice  pot  apărea  la  persoane 

devenite  dependente  atunci  când  se  opreşte  consumul  de 

canabis. Acest „sindrom de sevraj” se instalează la aproxi-

mativ 10 ore de la oprirea consumului de canabis şi ajunge 

la o intensitate maximă după 48 de ore, manifestându-se 

prin iritabilitate, insomnie, anxietate, tremor muscular, exa-

gerarea reflexelor, accelerarea pulsului, transpiraţii [1-3].

Aşa  cum  s-a  menţionat,  canabisul  interacţionează 

cu  endocanabinoidele  organismului,  fie  potenţându-le 

activitatea, fie interferând cu activitatea enzimelor impli-

cate în sinteza sau în degradarea acestor compuşi lipidici, 

precum  şi  cu  legarea  lor  la  nivelul  unor  receptori.  Ca 

urmare,  se  cuvine  o  prezentare  succintă  a  sistemului 

endocanabinoid.