Diagnosticul psihic provizoriu

Progresiv – educativ ­– autorul lor =reprezentanţi ai învăţătorilor sub egida Asociaţiei Psihologilor Americani – 1968. Setul cuprinde câte 4 caiete pentru fiecare subiect. Caietele – teste cuprind fiecare 2 părţi care se lucrează în câte 35 minute. Cele patru caiete de nivel cuprind cunoştinţe şcolare generale din domeniile ştiinţelor naturii (geografiei, geologiei) conform cu programele şcolare. Există o serie a cunoştinţelor aritmetice, a cunoştinţelor de limbă şi înţelegere a lecturii, o serie de cunoştinţe privind viaţa socială şi caracteristicile ei mai importante. Nivele – primul nivel: cunoştinţe sociale .Al doilea nivel: activităţi agricole. Alte teste – există teste de cunoştinţe şi pentru alte domenii: “Farnum muzic notation test” - sondează cunoştinţele muzicale unui disc cu 78 de turaţii şi a unui caiet de note muzicale corespunzătoare unor scurte melodii de câte 4 măsuri fiecare ce sunt imprimate pe disc. Subiectul trebuie să deceleze greşeala din textul muzical ascultând melodia imprimată pe disc. Se foloseşte pentru copii de la 11 la 18 ani.

Bateria Scat – 1957 – baterie complexă pe 2 factori verbal şi numeric. La fiecare nivel de vârstă = 4 subteste ( comprehensiunea frazelor, calculul, semnificaţia cuvintelor, soluţii de probleme numerice).

Testul Academic Promise test APT – G. Bennet şi colab 1961 – baterie de predicţie a succesului şcolar pt studiile secundare de la 12 la 15 ani factori verbali, numerici, 4 tipuri de teste.

Testele de autoestimaţie şcolară - Chestionarul M. S. A. E. – nivelul de adaptare al elevului la experienţa sa şcolară. 2 părţi : autoevaluarea faţă de disciplinele şcolare ; estimaţie privind factorii bipolari ca dificultăţile în învăţarea constantă, rimul continuitatea …

Testele de cunoştinţe pt nivel universitar

Teste de cultură generală + teste pt niveluri universitare.

Testele elaborate de învăţământul superior francez pt medicină

Teste ce permit o autoevaluare – Testele Harriman - 11 teste care acoperă capitolele mari ale psihologiei. 3 subteste / test – răspunsuri la alegere, de completare.

Teste de cunoştinţe pt domeniile pedagogiei – testul lui J. Mouly ; L. E. Walton – 3100 de itemi în 7 domenii.

Teste de cunoştinţe generale

Teste de cunoştinţe în limba română – teste de ortografie, de cunoştinţe matematice, de istorie, gografie.

TESTELE DE INTELIGENŢĂ

Testele de dezvoltare analitică a inteligenţei

Scara Binet - Simon - A. Binet şi Dr. Simon în 1905; 1908 şi 1911 – perfecţionări şi revizii. În 1905 scara cuprindea 30 de probleme aşezate în ordinea crescândă a dificultăţii, cuprinse prin testarea a 50 copii normali de la 3 la 11 ani şi câţiva cu deficienţe mintale. Nu avea separaţii de vârstă. Testul de 6 execuţii de ordine simple se considera că evidenţiază limita superioară a idioţiei adulţilor; testul 15 consta în cerinţa de repetiţie de propoziţii şi cuvinte şi pune în evidenţă limita obişnuită a imbecililor; testul 23 delimita zona intelectului de limită; testul 9 – limita superioară a inteligenţei de 5 ani.

1908 – formă organizată pe vârste:7 itemi pentru 6 ani,8 pentru 7 ani,5 pentru 10 ani 1911 – s-au adăugat câteva teste şi scara s-a extins până la vârsta adultă. Gruparea pe vârste a devenit mai fermă. Patru teste ale nivelului 10-11 ani au trecut la 12 ani, cele de la 12 ani la 15 ani, iar cele trei teste ale nivelului de 13 ani plus alte două noi au constituit nivelul adult. A. Binet a elaborat noţiunea de vârstă mintală.

Revizii: Stanford Binet – 1916 > scara etalonată s-a extins la 90 itemi pe o arie largă de la 3 la 19 ani, plus un nivel adult mediu şi unul adult superior.

Scara din 1937 Terman Merrill – a luat 2 forme, formele L şi M, fiecare cu câte 129 itemi. S-au completat testele pentru toate vârstele, inclusiv până la 22 ani şi 10 luni. S-a mărit numărul testelor nonverbale.

Revizia din 1960 – M. Merrill. Inovaţii: s-a introdus vârsta de 17 şi 18 ani; s-a extins calculul statistic al variaţiilor (DQI).

1966 – Revizie franceză: R. Zazzo, M. Gilly, Verba-Rai. Cuprinde 74 itemi. Au fost selectate secvenţele foarte discriminative pe dimensiunea normal – debil mintal a scării Binet-Simon, ca şi cei cu valoare genetică foarte mare, accentuându- se caracterul verbal al scării restructurate.

1940- P. Ştefănescu Goangă. Cuprinde teste începând de la 3 ani până la 11ani (6 teste / an, câte unul pentru 2 luni) şi câte 4 teste pentru 11-14 ani şi vârsta adultă. Se foloseşte într-o mare pondere material neverbal.

Bateriile elaborate de David Wechsler - o baterie ce are la bază marcarea prin puncte este bateria Wechsler D (tratarea analitică a inteligenţei). Această baterie are o versiune pentru adulţi, una pentru copii şi una pentru preşcolari. Scala pentru copii – 1949 – se numeşte WISC, iar cea pentru adulţi – 1939 – scara Wechsler Bellevue, revizuită în 1955 căpătând denumirea de WAIS.

Măsoară: energia, factorii intelectuali, cât şi factorii non-intelectivi implicaţi în capacitatea de a utiliza această energie în probele de performanţă.

WISC-ul se aplică copiilor de la 5-15 ani şi 11luni şi cuprinde 12 teste grupate în două: teste verbale şi teste de performanţă. Bateriile Wechsler conţin în genere câte două grupaje, unul de teste verbale şi altul de teste neverbale.

WAIS-ul cuprinde printre probele verbale următoarele secţiuni:

O grupare de 30 întrebări (itemi) de dificultăţi gradate privind cunoştinţele generale – factori sociali şi culturali. Maximum = 30 puncte.

A doua grupare cuprinde 14 întrebări referitoare la semnificaţiile incluse în reacţiile umane – factori sociali + atitudini morale. Maximum = 28 puncte. Dacă la 3 itemi consecutivi se obţine 0 se întrerupe testarea.

A treia grupare cuprinde 16 itemi - probleme aritmetice gradate şi ele ca nivel de dificultate (maximum 16 puncte), apoi serii de cifre, cifre în ordine şi cifre în ordine inversă, ca atare pune în evidenţă operarea cu cifre ca simboluri şi expresii ale cantităţii.

Urmează grupul testelor de similitudine împărţit în două analogii numai pentru copii sub 8 ani şi cei suspecţi de întârziere mintală, şi similitudini propriu-zise, pentru copii de peste 8 ani normali. Maximum 28 puncte pentru testele de similitudine.

Testul vocabular, ultimul din prima parte cuprinde 40 cuvinte (itemi). Total 80 puncte.

Partea a doua cuprinde toate testele neverbale.

În primul rând 20 imagini cu lacune (20 puncte maximum). Trebuie identificat locul în care lipseşte ceva, fapt ce pune în evidenţă caracteristicile observaţiei şi percepţiei, dar şi înţelegerea logicii perceptive.

Al doilea grupaj cuprinde aranjamente de imagini pentru a reconstrui o povestioară sau o întâmplare (57 puncte maximum).

A treia grupare – testele cu cuburi – solicită activităţi de operativitate complexă a gândirii. Maximum 55 puncte.

A patra serie de probe o constituie 4 asamblaje de imagini (manechin, cal, figură de om, auto) maximum 34 puncte. Urmează două probe tip cod: codul A şi codul B. Codul A conţine figuri geometrice care trebuiesc completate după cifrul cuprins în cod (maximum 50 puncte). Al doilea cod cuprinde cifre şi semne diferite (93 exerciţii, maximum 90 puncte). În scara neverbală s-a introdus un grupaj de probe de labirint. Moor L. A propus câteva forme prescurtate şi o reetalonarea variantei franceze a WISC-ului. Prima prezentare cuprinde 6 subteste (informaţie, aritmetică, similitudine, cuburi, asamblaj, lacune). A doua prescurtare s-a propus sub formă de 5 subteste (comprehensiune, aritmetică, cuburi, cod, lacune). S-a propus şi o formă de 4 subteste (informaţie, similitudine, cuburi, lacune, sau vocabular, informare, cuburi, similitudine).

Variantă pentru preşcolari (WPPSI) – s-au eliminat probele de asamblare de imagini şi s-au introdus sarcini de desenare de figuri geometrice.

Testul analitic de inteligenţă Meilli (TAI) - e considerat ca test creion – hârtie eterogen. Se aplică individual şi colectiv. E construit pentru copii de la 10-11ani în sus şi a fost probat pentru prima dată în 1929. Bateria cuprinde 6 teste într-un caiet de 8 pagini.

Testul 1 cuprinde 16 serii de câte 4 imagini aşezate în dezordine. Testul durează 5 minute, fiecare serie rezolvată =1 pct.

Testul 2 are 20 serii de 6 cifre. Acesta durează 5 minute. Soluţiile corecte constau din 2 cifre date conform sarcinii şi se notează cu un punct.

Testul de fraze. Testul cuprinde serii de câte 3 cuvinte din care trebuie să se alcătuiască cât mai multe propoziţii.

Test de lacune. Subiectul trebuie să observe ce anume lipseşte pe fiecare imagine şi să completeze lipsa.

Teste de desen. Se cere subiectului atâtea desene cât poate cu patru linii (minimum trei într-o căsuţă).

Testul de analogie cere subiectului să deseneze o a patra figură care să se asemene cu a treia, aşa cum se aseamănă a doua cu prima.

Profile:

Profilul tip A: inteligenţa practică.

Profilul B: inteligenţa inventivă.

Profilul C: inteligenţa concretă.

Profilul D: inteligenţa abstractă.

Profilul E: inteligenţa dilatată.

Profilul F: inteligenţa specifică subiecţilor anxioşi, ezitanţi.

G şi Hpun în evidenţă o inteligenţă cu intermitenţe influenţată adesea de o instabilitate emoţională deosebită.

Testul SUC - Violet Conil şi Canivet au inclus încă două dimensiuni diagnostice în test.

Testele nonverbale de inteligenţă

Bateria R K SA - Testele realizate în baterie: Raven color şi Kohs şi două teste verbale, unul de similitudini şi unul de fraze absurde şi s-au etalonat pentru vârstele de 6-10 ani.

Testul de similitudini: 13 itemi în diade şi triade: comparări, operarea cu asemănări şi deosebiri. Permite o diferenţiere ontogenetică.

Testul de fraze absurde: 17 itemi. Solicită sesizarea de incorectitudini antrenând dimensiunea critică a gândirii.

Testul Raven - revizuit de mai multe ori până în 1956, Raven cuprinde 5 serii diferite: A-E. Există şi o serie pentru copii de la 5-11ani. Fiecare matrice cuprinde 12 figuri de desene geometrice ordonate astfel încât să prezinte dificultăţi progresive. În fiecare matrice se află decupat un segment. Subiectul trebuie să aleagă ceea ce lipseşte dintr-o serie de 6 variante. E vorba de analiza abstractă privind forma şi detaliile. Bateria cuprinde factorul „g” în saturaţie (.82) şi factorul de grup vizual perceptiv. Se aplică individual sau colectiv. Operează cu depistarea similitudinilor, organizarea crescută a câmpului perceptiv, capacitatea de a analiza şi organiza mintal elemente componente diferenţiale, utilizând operaţii perceptiv-logice.

Cuburile Kohs - S.C.Kohs a descris pentru prima dată în 1920 testul său. Iniţial s-au folosit 16 cuburi cu ajutorul cărora s-au reprodus 35 modele de dificultate gradată. În 1923 s-a ajuns la forma clasică de 16 modele. Se cotează exactitatea, succesul, timpul. În 1930, Hutt a modificat notaţia suprimând cotaţia exactitudinii. Cuburile Kohs măsoară expresia analitică şi sintetică a gândirii conceptuale, structura spaţială, nivelurile mentale, tipul de inteligenţă şi afectivitate.

Seriile sunt următoarele:

Seria Grace Kent (1934) foloseşte 12 modele desenate în mărime naturală.

Seria Irist şi Eisselbrook, 24 cuburi şi modele prezentate în planşe de încastrare.

Seria Wechsler (1944) 7 modele în alb şi roşu.

Seria Alexander (1946). S-au folosit şi cuburi bicolore şi multicolore.Seria Bonnardel (1953) cu culori albe şi roşii.

Seria Wechsler (1955) în WAIS.

Seria Reissenweber (1953) cuburi albe şi negre.

Cuburile Kohs au fost reluate şi de F.N.Maxfield, Bize, Dunayevski, Penrose, Raven, Rey şi Abelson (1927).

Labirintele Porteus - baterie de teste de inteligenţă non-verbală. Porteus a prezentat în 1919 pentru prima dată labirinte desenate. Are cotaţii în vârstă mentală de la 3 ani la vârstele adulte. Operează cu Q.I. valoare specială pentru testarea adaptabilităţii sociale.

Variante: Porteus – Maze; E.L.Thorndike; Miles (1927); MacQuerrie.

Fredy Champis (1949) a aplicat labirintele în orientarea profesională la feroviarii din Elveţia.

Testul lui Fl. Goodenough - constă în solicitarea de desenări ale fiinţei umane de către copii: un desen de băiat, un desen de fetiţă şi desenul propriu. Desenul se cotează în funcţie de prezenţa şi absenţa unor elemente. Notele se transformă cu ajutorul unui tabel în note de vârstă mentală şi apoi în Q.I. (Metoda Stern). Dă indicaţii şi asupra nivelului general de dezvoltare psihică.

Testul mozaic al lui Gille - probă colectivă non-verbală. Cuprinde 50 întrebări – diferenţe, similitudini în imagini. Cotaţia se face acordând de la 1 la 4 puncte la răspunsurile bune. Totalul de puncte este 204. E un test de determinare rapidă a nivelului intelectual. Cuprinde secţiuni de imagini ce trebuiesc identificate, aranjate ca ordine de mărime, formă, similitudini, secţiuni cu imagini în care există omisiuni, absurdităţi. Se aplică pe copii de la 5 la 14 ani.

Scara Pinter – Paterson - scară non-verbală; cuprinde 15 ilustraţii ce trebuie reconstituite. Se notează timpul, corectitudinea execuţiei, combinaţiile, erorile. A fost preluată de Al. Roşca.

Scara de performanţă G. Arthur (forma2) ARTH - foloseşte ca material cuburile Kohs, planşele Seguin, testele Pichoirs, labirintele lui Porteus, planşele Healy şi permite măsurarea inteligenţei generale între 3 ani şi vârstele adulte. Variante: prima – 1925; 1928 o standardizare, a doua – 1930. 1942 – definitivată forma 2. Forma 1 – îmbunătăţită în 1943. 1947 – publicată standardizarea şi etalonul definitiv al formei 2 revizuite. Testele cuprinse sunt cuburile Kohs, planşele Seguin, Stencil Design, testul lui G.Arthur, labirintele Porteus, testul de completare a figurii 2 al lui Healy.

Scara de performanţă Alexander - priveşte inteligenţa ca aptitudine. Cuprinde 3 teste dintre care 2 teste clasice de cuburi Kohs restandardizate şi un Passalong ce constă în 9 probleme de dificultăţi crescânde.

Testul de inteligenţă culture – free Cattell R.B. - 3 variante sau scări pentru 3 niveluri. Fiecare scară are 2 forme A şi B şi câte 8 probe (4 culture-free şi 4 înţelegere verbală şi cultură specifică. Scara 1 este destinată copiilor de la 4 la 8 ani şi adulţilor internaţi. Scara 2 este pentru copii de la 8 la 12 ani şi adulţi, iar scara 3 a fost elaborată pentru copii superiori. Există o variantă franceză adoptată de Jean Marc Chevrier.

Test scara 2 de Cattell - baterie elaborată de R. B. Cattell şi Th. Cattell pentru nivelul elevi şi adulţi. Cuprinde 4 probe non-verbale cu puternică saturaţie în factorul „g” (clasificări, serieri, condiţionări). Are două părţi, A şi B; cuprind 50 întrebări. Se aplică la 14, 15, 16 ani şi adulţi. Se calculează în Q.I. standard şi centile.

Testul D 28 - elaborat de P. Pichot după Austey. E o baterie non-verbală de inteligenţă generală – material =dominoul. Măsoară inteligenţa generală dar şi deteriorarea mentală.

Matrix concret (Vidal) MAT - solicită stabilirea unor caracteristici ale gândirii. Se aplică individual sau colectiv la copii de la 10 -14 ani. Cuprinde o serie de 36 probleme în care trebuie aranjate 2 sau mai multe imagini. Sarcina constă în a găsi ultimul termen în alegerea posibilă dintre 5 imagini.

Testul de alegere multiplă - Brown D.W. (1932) a preluat metoda folosită de Yerkes pentru maimuţe. E vorba de o planşă cu 12 chei. Determină inteligenţa practică. Sunt folosite 11 poziţii de dificultăţi crescânde. Pune în evidenţă şi abilităţi mecanice.

Teste verbale

Testul lui Pierre Rennes - conţine 42 întrebări în ordine crescândă de dificultăţi. E vorba de mici probleme aritmetice, serii numerice, fraze în dezordine, sinonime, cuvinte contrarii, lacune. Permite o rapidă clasificare iniţială a unor subiecţi foarte diferiţi din punct de vedere intelectual şi foarte eterogeni.

Teste clinice de inteligenţă

Scara de maturitate mentală Columbia (COL) -Descriere: elaborată de B. B. Burgmeister L. Hollander şi I. Sorge (1954) şi este o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi motor-cerebral. Solicită o activitate motorie restrânsă. Cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante, obiecte ale vieţii de fiecare zi. Copiii trebuie să arate care dintre acestea nu se potrivesc cu celelalte şi care se potrivesc între ele. E o baterie de gândire conceptuală. Cuprinde 5 clase normalizate în Q. I. standard.

Serial Test de H. Head şi testul afaziei al lui R. Ducarne de Ribencourt - Descriere: se aplică subiecţilor afazici în vederea reeducării vorbirii. Cuprind subteste ce se referă la expresiile orale, înţelegerea orală, lectură şi scriere. Fiecare subtest cuprinde un număr de itemi.

Scara de performanţă Borelli – Oleron (B. O.)- elaborată de Borelli – Vincent, Oleron şi utilizează ca material cuburi, cartoane pentru construcţia de cuburi, manechine (traforaj), demonstraţie cu triunghiuri şi două figuri de Pinter Patterson, mărgelele lui Healy – Fernand. Subiectul realizează o parcurgere individuală timp de 30 minute. Vârsta de aplicare e de la 5 la 9 ani. scară pentru copii handicapaţi din punct de vedere al limbajului. 7 probe pentru estimarea comprehensivă a nivelului mintal. Se fac în prealabil demonstraţii. Etalonarea se face fie în note brute, fie în note standard. Foloseşte la repartiţia copiilor surdo – muţi sau cu deficienţe de vorbire în instituţii şi clase de nivel corespunzător. Diagnosticarea nivelului mintal.

Testele de inteligenţă pentru adulţi

Testul Pierre Rennes (RAIS) - test eterogen de raţionament. Baterie non-verbală (numere, litere) şi verbală construită pentru nivel mediu şi superior de inteligenţă. Are la bază teoria analizei factoriale. Probele solicită completări de serii în urma descoperirii relaţiilor interioare. Se utilizează completări de serii verbale şi de cifre. Mare saturaţie în factorul „g”. Mare saturaţie în flexibilitatea itemilor. Cuprinde şi factorul „R” de raţionare, descompus în doi factori: factorul „I” (inductiv) şi factorul „D” (deductiv). Este saturat şi în fluiditate.

Testul de inteligenţă al lui Cattell (scara 3) Cat - Cattell R. B. şi Cattell Th. au folosit elemente ale testelor lui Spearman Ch. în bateria lor. Conţine teste de matrice, de clasificare, de scriere (denumire de raţionament) şi de interferenţă fiind o baterie eterogenă. Tip test culture – free.

Posedă probe non-verbale saturate în factorul „g” pentru vârstele 13-16 ani şi adulţi.

Testul Eysenk - cuprinde 11 teste cu câte 40 itemi fiecare. Include serii de cifre, mici probleme aritmetice, probe verbale şi probe cu imagini (baterie trifactorială V.N.S.). solicită serieri în funcţie de mai multe criterii, completări de lacune şi de serii, sesizări ale unor strategii de abordare de probleme.

Bateria Sarton Alain - sistem de lucru influenţat de Eysenk şi cuprinde 3 secţiuni care pun în evidenţă 3 factori: factorul verbal V, factor numeric N şi factor spaţial S. Fiecare secţiune cuprinde 50 itemi cărora li se acordă câte 30 minute spre rezolvare. A contribuit la elaborarea lucrării Arlette Pattent. Fiecare rezolvare se cotează cu 1 punct.

Testul Lahy de inteligenţă - test de inteligenţă generală – Lahy J. M. – 1960. Se bazează pe ideea că există o logică avansată şi o logică elementară. 8 probe:

Serii de proverbe cu propoziţii date în test şi din care unele au legături cu proverbele (12 exerciţii);

Stabilirea gradului de rudenie prin exerciţii de arbori genealogici (10 exerciţii);

Interpretarea de texte (14 exerciţii);

Probe aritmetice de completare de serii aritmetice (18 exerciţii);

Silogisme ce trebuiesc controlate din punctul de vedere al corectitudinii concluziei (9 exerciţii);

Cuvinte asemănătoare (10 exerciţi);

Cuvinte de prisos într-o serie (11 exerciţii);

Limbi străine, deducerea sensului unor cuvinte din traducerea unor propoziţii în care sunt folosite (6 exerciţii).

Există o serie de teste adaptate, utilizate de Bontilă G.

Testele de aptitudini intelectuale speciale

Testul numeric L. Thurstone şi Th. Thurstone - gravitează în jurul factorului N definit în 1941 de C. H. Coombs în laboratorul lui Thurstone ca aptitudine de a mânui uşor un sistem simbolic, urmând o serie de reguli specifice, cu condiţia ca sistemul de simboluri să fie familiar şi regulile să fie bine asimilate. E vorba de un factor de agilitate mentală. Factorul N se consideră ca fiind de natură primară. Testul se bazează pe simboluri numerice, pe regulile privind operaţiile aritmetice. Se utilizează în orientarea profesională.

Testul spaţial L. L. Thurstone şi Th. G. Thurstone - pune în evidenţă prezenţa factorului spaţial.

Prima formă datează din 1938 şi măsoară 7 factori:

Perceptiv – P;Numeric – N;Verbal – V;Spaţial – S;Memorie – M;Inducţie – I;Deducţie – D.

Modificare: între 1941 – 1943. 6 factori:

Numeric;

Verbal;

Spaţial;

Fluiditate verbală – W;

Memorie;

raţă – W;

Memorie;

Raţionament.

Testul spaţial: se pune în evidenţă capacitatea de vizualizare spaţial bidimensional. Pune în evidenţă aptitudini mecanice.

Funcţii asemănătoare: The Minnesotta Spatial Relations Test (1930) – se utilizează în orientarea şcolară.

Test de forme identice - baterie elaborată de L. L. Thurstone (test factorial). Utilă pentru domeniul selecţiei şi orientării profesionale. Domină aptitudini perceptiv – spaţiale, atenţie (factorii S1, S3, C1, C2, I.R)

Teste de aptitudini profesionale complexe

Scara de performanţă Alexander (ALEX) - datează din 1953. Este o baterie de inteligenţă ce operează cu performanţe şi decelează factorul „g”, factorul „V” şi factorul „F”. Se testează şi orientarea spre studii tehnice, dar şi spre cele literare. Teste clasice restandardizate şi un test original – Passalong – ce constă din 9 probleme în care există o anumită dispoziţie de piese roşii şi albastre care trebuie aranjate conform unor modele. O parte a bateriei constă din cuburile Kohs neetalonate.

Folosire şi în orientarea profesională a surdo – muţilor, a debililor mintali. A fost aplicată de Brody în psihiatrie pentru depistarea deteriorării mentale.

Testul de aptitudini mintale primare P.M.A. - elaborat de L. L. Thurstone determină prezenţa aptitudinilor mentale primare. Subiecţi 11 – 17 ani. Poate fi utilizată şi colectiv. 5 factori:

Factorul V – semnificaţia verbală – test de vocabular cu sinonime;

Factorul S – aptitudinea spaţială;

Factorul R – raţionare – serii de litere;

Factorul N – aptitudine numerică;

Factorul W – fluiditate verbală.

Testul Hunt de inteligenţă socială - test de măsurare a inteligenţei sociale sub influenţa şi în contextul împărţirii clasice a inteligenţei în inteligenţa teoretică, practică şi socială. 5 substeste:

Implicaţiile reacţiilor verbale (raţionale) în situaţii sociale evocate verbal;

Cere subiectului să determine (caracterizeze) însuşiri ce se acordă la anumite tipuri de răspunsuri şi reacţii verbale;

Se referă la observaţii ale comportamentului uman;

Sondează memoria de numere şi feţe;

Simţul umorului în condiţii de prezentare de situaţii sociale

Testele de gândire abstractă

Testul omogen de comprehensiune verbală elaborat de R. Bonnardel - tipărit în 1952 şi cuprinde probe ce vizează înţelegeri a o serie de 11 panseuri din moraliştii secolului al 17-lea prin alegere dintre 6 fraze propuse. Duce la stabilirea unor tipologii de comprehensiune. Include sondări de atitudini (caracter).]

Testul de clasare de obiecte Gelb – Goldstein – Weigl – Sheerer - 29 obiecte de clasat pentru femei; 27 obiecte pentru bărbaţi. Cuprinde 5 fraze, iar criteriile de bază ale clasificării sunt: utilitatea, situaţia, culoarea, forma, completarea unei perechi, materia. A fost alcătuit după Vâgotski.

Testul Haufman – Kasanin - cuprinde 22 piese de lemn diferite care trebuie clasate în 4 grupe.

Criteriul conceptual=eliminarea criteriului de formă şi culoare.

Testul lui Rappaport D. - test de clasificare. Elaborat pornind de la testele lui Goldstein şi Sheerer, testul lui Vâgotski modificat de Kaufman Kasanin şi testul de similitudine din bateria lui Wechsler. Se creează condiţia de comparare între operarea cu conceptele şi verbalismul conceptual.

Testul non-verbal de clasificare generală - elaborat de Anton C. E. Kellog, N. W. Morton, R. B . Cattell (AKS) adaptat de P. Rennes e alcătuit pentru toate nivelurile. Cuprinde 4 subteste care au o foarte bună corelaţie între ele. Se adresează subiecţilor fără o cultură elevată. Are o bună dispersie. Notele brute se transformă în note standardizate de la 1 la 9.

Testul conceptual Terman- test de gândire abstractă. Constă din două părţi şi solicită completări şi analogii. Test ce măsoară capacitatea intelectuală şi se adresează studenţilor înainte de a fi repartizaţi în diferite posturi de muncă.

Introducere = dezvoltarea testelor s-a legat de aspectele fundamentale ale dezvoltării psihologiei diferenţiale. Inteligenţa este o aptitudine generală, o funcţie independentă, superioară, complexă de adaptare sau de comprehensiune. Strategii de investigare a inteligenţei: utilizarea vocabularului, a legăturilor verbale; clasificarea logică; operaţiile cu concepte.