Pediatri e noi viziuni în clasificarea artritei cronice juvenile ninel Revenco Catedra Pediatrie nr. 1 Usmf „Nicolae Testemiţanu”



Yüklə 1,58 Mb.
səhifə9/14
tarix16.03.2017
ölçüsü1,58 Mb.
#11655
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14

VICII CONGENITALE

Tatiana Bargan1, Svetlana Hadjiu2

Catеdra Pediatrie nr.I1, Cursul neuropediatrie2 USMF „Nicolae Testemiţanu”


Summary

Disembriogenetic stigmae in children with congenital malformations

The results of complex clinical examination of children with congenital heart malformations are represented in the study. The study also reveals more frequent micro- anomalies or dyzembriogenetic signs in these children, an evident interdependence between having microanomalies and congenital heart defect, between having a congenital heart defect and other congenital malformations of organs and systems.



Rezumat

În acest studiu sunt prezentate rezultatele examinării clinice complexe a copiilor cu malformaţii congenitale de cord, stigmele de disembriogeneză mai frecvent întâlnite la aceşti copii. Se detestă concordanţa dintre prezenţa microanomaliilor şi malformaţiilor congenitale de cord (MCC), dintre MCC şi malformaţiile congenitale ale altor organe şi sisteme de organe.


Actualitatea temei

Progresul în dezvoltarea medicinei duce la creşterea relativă a categoriei patologiei genetic condiţionate la făt şi nou-născut.

Un rol important în structura morbidităţii şi mortalităţii perinatale îi revine viciilor congenitale (VC). Mai mult de 30% din mortalitatea perinatală şi neonatală sunt cauzate de VC sau maladii ereditare cu alte manifestări. Frecvenţa VC după diferite date din literatura ştiinţifică variază între 2,7% şi 16,3%, ce depinde preponderent de amplitudinea examinării şi vârsta examinaţiilor. Frecvenţa VC în populaţie este destul de stabilă, însă ponderea lor în structura mortalităţii în perioada neonatală şi vârsta fragidă creşte din an în an. Acest fapt este legat de progresul în dezvoltarea medicinei, ce duce la descreşterea mortalităţii din cauzele asfixiei intrauterine, traumelor intranatale, infecţiilor, etc [5,8,10,11,13].

Este important de a studia frecvenţa dismorfiilor şi microanomaliilor de dezvoltare la copiii cu dereglări neuropsihice, pentru a diagnostica precoce alte VC majore.



Scopul studiului

Aprecierea dismorfiilor şi anomaliilor altor organe şi sisteme la copii cu MCC, dezvoltarea lor fizică şi neuropsihică, evaluarea factorilor de risc în apariţia viciilor congenitale izolate, multiple şi sistemice.



Material şi metode

Au fost investigaţi 55 de copii cu vârsta între 3 luni şi 18 ani cu diagnoza clinică stabilită: MCC, inclusiv şi pacienţii după intervenţii chirurgicale pe cord (grupa generală) şi 30 de copii cu aceeaşi vărsta, care nu au avut vicii congenitale şi au avut mai puţin de 5 dismorfii (grupa de control).

Copiii au fost repartizaţi în grupe conform vârstei: grupa de bază: până la un an (10 copii), 1-3 ani (10 copii), 3-18 ani (35 de copii); grupa de control: până la un an (8 copii), 1-3 ani (8 copii), 3-18 ani (14 copii).

La copiii s-a colectat anamneza ereditară şi antecedentele personale, s-a evaluat dezvoltărea fizică şi neuropsihică, s-au apreciat dismorfiile, viciile congenitale ale altor organe şi sisteme, s-a examinat statusul neurologic, s-au efectuat investigaţii radiologice ECG, EchoCG, CIG, , EEG, EchoEG, consultaţiile medicilor specialişti: cardiochirurg, neurolog, genetician, oftalmolog, stomatolog, ORL ş.a.



Rezultate

S-au colectat date privind evoluţia sarcinelor la mamele copiilor cu MCC. S-a apreciat o frecvenţa înaltă de influienţa asupra lor a diferitor factori de risc de apariţie a VC, şi semnelor de patologie intrauterină a fătului comparativ cu mamele din grupa de control (tab.1).

Conform datelor primite, în primul trimestru de sarcină, o mamă a suportat acutizarea hepatitei cronice virale. Altă mamă la termenul de 2 săptămâni de gestaţie a suportat o intervenţie chirurgicală: apendectomie sub anestezie generală.

Conform datelor din tab.1 se stipulează că fiecare mamă a copiilor din grupa de bază are câte 2.29 de factori de risс pentru dezvoltarea VC, dar pentru mamele din a doua grupă acest indice constituie 1.3 (de 1.76 ori mai puţin).



Tabelul 1

Evaluarea factorilor materni de risc şi semnelor de patologie intrauterină a fătului în apariţia anomaliilor congenitale la copil

factori de risc şi semne de patologie înnăscută

Grupa de bază

Grupa de control

N

%

N

%

IRVA cu t 37-39° C in primul trimestru

14

25.45

3

8.57

gestoză in primul trimestru

27

49.09

8

22.85

infecţie intrauterină

10

18.18

4

11.43

stres avansat in primul trimestru

6

10.91

1

2.85

acutizarea maladiilor cronice a TGI, ITU ş.a.

9

16.36

2

5.71

diabet zaharat la mama

2

3.64

0

0

tratament cu medicamentete potenţial teratogene în I trimestru

5

9.09

2

5.71

contact cu substanţe chimice în I trimestru de sarcină

32

58.18

14

40

prematuritate

9

16.36

2

5.71

hipotrfia congenitală

7

12.72

1

2.85

asfixie la naştere

6

10.9%

-

-

antecedente de avorturi spontane

14

25.45

2

5.71

anamneza ereditară cardiologică- agravată

45

81.82

7

20

Yüklə 1,58 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin