Discuţia pe care o generează hotărârea Curţii de Casaţie, este că în societatea secularizată şi-a făcut loc falsa idee că „handicapul este un prejudiciu intolerabil” adus pesoanei umane, iar naşterea unui copil malformat constituie o eroare nejustificată.
Este evident însă că erorile medicale comise au cauzat naşterea copilului handicapat nu şi handicapul în sine.
Dar decizia finală a Curţii de Casaţie sugerează că naşterea unui copil handicapat este un prejudiciu dificil de acceptat în plan etic. Simpla sugestie a faptului că naşterea unui copil handicapat se poate constitui într-un prejudiciu reprezintă un mesaj periculos pentru societate, pentru că tradiţia pleacă de la principiul că un nou-născut, indiferent dacă este sănătos sau nu, are dreptul să trăiască, să fie îngrijit, să fie acceptat şi respectat de toţi.
