zitiv pe dreapta, exagerarea reflexelor osteotendinoase de pe mâini şi picioare, cu
accentuare pe dreapta.
Examenul prin rezonanţă magnetică a constatat o dilatare severă a ventriculelor
cerebrale şi o atrofie difuză a scoarţei cerebrale.
In d ic a ţ i:
A. Din cadrul cărui sindrom clinic neurologic fac parte semnele automatismului
oral.
B. Cum se manifestă semnul de prehensiune.
C. Denumirea maladiei.
D. Lista maladiilor curabile cu care se face diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 21.
La un tânăr în vârstă de 16 ani, cu trei luni înainte de spitalizare au fost observate
mişcări bruşte şi tremor progresiv în extremităţile superioare. Rudele au menţionat
accese de râs în circumstanţe neadecvate, dereglări de deglutiţie.
în timpul examenului neurologic s-au constatat grimase ale muşchilor mimici,
disartrie, rigiditate, tremurături şi mişcări coreice ale ambelor extremităţi superioare.
Examenul oftalmologie cu lampa cu fantă a depistat prezenţa inelului Kaizer-
Fleischer. Diagnosticul a fost confirmat de analiza sângelui la conţinutul de cupru şi
ceruloplasmină, examenul prin rezonanţă magnetică cerebrală şi biopsia ficatului.
In d ic a ţ i:
A. Denumirea neurologică (medicală) a acceselor de râs.
B. Caracteristicile inelului Kaizer-Fleischer.
C. Denumirea maladiei.
D. Alfaglobulina absentă în plasma sanguină a bolnavului, responsabilă de
transportarea cuprului în organism.
E. Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.
F. Opţiunile de tratament.
C A Z U L NR. 22.
La un bărbat în vârstă de 29 de ani în decursul ultimului an periodic se obser
va clătinatul în timpul mersului; el se plângea de vertij şi diplopie. Cu o săptămână
înainte de a se adresa medicului, pacientul a remarcat instalarea unei pete negre în
jumătatea stângă a câmpului vizual.
Examenul obiectiv a depistat un scotom paracentral în câmpul vizual al ochiului
stâng, nistagmus la privire spre stânga, tulburări de motilitate conjugată a globilor
oculari, hipoacuzie de percepţie pentru urechea stângă, disdiadokokinezie şi tremor
al mâinii stângi, ataxie şi hiperreflexie pentru extremităţile drepte.
Examenul clinic a fost confirmat prin potenţiale evocate somatosenzoriale, po
tenţiale evocate vizuale, analiza lichidului cefalorahidian la benzi oligoclonale şi re
zonanţă magnetică cerebrală.
In d ic a ţi:
A. Ce se numeşte nistagmus.
B. Care sunt manifestările patognomonice ale maladiei depistate prin examenul
de rezonanţă magnetică cerebrală.
C. Denumirea maladiei.
D. Variantele clinice de evoluţie a maladiei.
E. Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.
F. Opţiunile de tratament.
C A Z U L NR. 23.
Unei femei în vârstă de 38 de ani, timp de 2 ani i se întâmplau accese de dureri
violente în hemifaţa stângă, rebele la orice medicaţie. Cu două luni înainte de a se
adresa după ajutor medical, s-au instalat vocea răguşită şi respiraţia zgomotoasă.
Examenul neurologic a constatat lipsa reflexului cornean stâng, hipoalgezia he-
mifeţei stângi, nistagmus la privire spre stânga, deviaţia uvulei în stare de repaus
spre dreapta, hipotrofia şi fasciculaţiile hemilimbii stângi, anestezia algică şi termică
în regiunea centurii humero-scapulare drepte şi a mâinii drepte, tremurătura intenţi
onată a mâinii stângi.
Examenul lichidului cefalorahidian, alte investigaţii complementare s-au dovedit
a fi în limite normale. Diagnosticul a fost stabilit pe bază de examen prin rezonanţă
magnetică cerebrală.
In d ic a ţi:
»
A. Diagnosticul de localizare.
B. Care probă clinică pune în evidenţă tremurătura intenţionată a mâinii.
C. Denumirea maladiei.
D. Principiul examenului prin rezonanţă magnetică.
E. Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial.
CA Z UL NR. 24.
Un bărbat de 39 de ani prezenta acuze la mişcări involuntare neîndemânatice în
extremităţile superioare, dificultăţi la mers.
Examenul neurologic a scos în evidenţă hiperkinezele de tip coreic ale muşchilor
mimici şi mâinilor, mersul cu devieri specifice ale trunchiului corpului, lentoare în ra
ţionament, diminuarea atenţiei.
Examenul prin computer tomografie cerebrală a constatat dilatarea sub formă de
„fluture” a ventriculelor cerebrale laterale.
Rezultatele examenelor de laborator şi ale altor investigaţii complementare erau
în limite normale.
Tatăl pacientului a decedat în clinica de psihiatrie în vârstă de 45 de ani.
In d ica ţi:
A. Sensul cuvântului hiperchineze.
B. Nervul responsabil de inervaţia muşchilor mimici.
C. .Denumirea maladiei.
D. Numărul total de ventricule cerebrale.
E. Lista maladiilor curabile cu care e nevoie de făcut diagnosticul diferenţial.
La o femeie în vârstă de 28 de ani, care în copilărie a suportat o serie de boli
infecţioase ale urechilor, cu două săptămâni înainte de spitalizare au fost observate
eliminări în cantităţi mici, de culoare gălbuie, din urechea stângă. Cu o săptămână
înainte de a fi spitalizată în clinică, pacienta a observat că i s-a lăsat în jos colţul gurii
pe stânga şi a scăzut acuitatea auditivă pentru urechea stângă. Cu o zi înainte de
spitalizare, au apărut accese de frisoane, a crescut volumul eliminărilor din ureche.
Examenul obiectiv a constatat o hipertermie de 38,3°C, edem incipient al papilei
nervului optic bilateral, hemianopsie în cadranul superior pe dreapta, pareză mimică
tip periferic pe stânga, lateralizarea probei Weber spre dreapta; bolnava avea halu
cinaţii complexe.
Diagnosticul a fost confirmat prin computer tomografie cerebrală.
In d ic a ţ i:
A. Din cadrul cărui sindrom face parte edemul papilei nervului optic.
B. Funcţia cărui nerv cranian se examinează prin proba Weber.
C. Prin ce se manifestă pareza mimică de tip periferic.
D. Denumirea maladiei.
E. Principiul computer tomografiei.
F.1
* Lista maladiilor curabile în diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 26.
O fetiţă de 12 ani, cu o săptămână înainte de spitalizare, avea febră (39,5°C),
dureri acute în urechea dreaptă şi eliminări gălbui din orificiul auricular drept.
Medicul de familie a stabilit diagnosticul de otită medie, a administrat antibiote
rapie, starea pacientei s-a îmbunătăţit. Cu o zi înainte de spitalizare, temperatura
corpului s-a ridicat din nou, s-a instalat o cefalee violentă cu localizare predominantă
în regiunea suboccipitală. Mama copilului a menţionat că mersul deviază spre dreap
ta.
Examenul neurologic a depsitat un nistagmus orizontal la privire spre dreapta,
poziţia forţată a capului cu înclinare spre dreapta, disdiadokokinezia şi dissinergia
mâinii drepte, ataxie cu bază lărgită a mersului, în poziţia Romberg - deviere spre
dreapta.
Diagnosticul clinic a fost confirmat prin computer tomografie cerebrală.
In d ic a ţ i:
A. Ce se numeşte nistagmus.
B. Cum se controlează proba de diadokokinezie.
C. în ce constă proba Romberg.
D. Denumirea maladiei.
E. Cine a inventat computer tomografia.
F. Lista maladiilor curabile în diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 27.
Un bărbat în vârstă de 44 de ani, un alcoolic inveterat, a fost adus în secţia de
internare în stare de stupoare - precomă.
Examenul obiectiv a constatat: midriază bilaterală cu fotoreacţie leneşă; o limi
tare severă a mişcărilor globilor oculari; îndeplinirea altor instrucţiuni simple - impo
sibilă. în dimineaţa zilei următoare starea de atenţie a bolnavului era mai bună, dar
CAZUL NR. 25.
s-a instalat o disartrie uşoară, pacientul acuza diplopie. S-a constatat o oftalmoplegie
completă. Toate rezultatele examinărilor de laborator şi complementare s-au dovedit
a fi normale. La 36 de ore după iniţierea tratamentului cu tiamină, oftalmoplegia s-a
redus până la mişcări normale ale globilor oculari.
In d ic a ţi:
A. Ce înseamnă midriază.
B. Ce înseamnă diplopie.
C. Sinonimul cuvântului tiamină.
D. Denumirea maladiei.
E. Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 28.
Un bărbat în vârstă de 55 de ani, în ultimele 2 luni, prezenta acuze la dureri de cap
paroxistice cu localizare bitemporală. Soţia pacientului a relatat că pe parcursul ultimu
lui an el avea tulburări esenţiale ale memoriei recente, labilitate emoţională exagerată,
nu interpreta corect vorbele celui care i se adresa. în urmă cu 13 ani, pacientul s-a
tratat pe motiv de erupţii pe penis (cura de tratament a constat din câteva injecţii).
Dintre cele mai importante manifestări clinice menţionăm: lipsa reacţiei pupile
lor la lumină, cu păstrarea reacţiei pupilare la acomodare. Examenul prin computer
tomografie cerebrală a constatat dilatarea sistemului ventricular cerebral şi atrofia
cortexului. La stabilirea diagnosticului au contribuit esenţial examenele speciale de
laborator.
In d ic a ţi:
A. Cum se numeşte sindromul de abolire a fotoreacţiei pupilare cu păstrarea
reacţiei pupilare la acomodare (numele autorului).
B. Ventriculele cerebrale vizualizate prin computer tomografie cerebrală.
C. Denumirea maladiei.
D. Examenele speciale de laborator care au contribuit la stabilirea diagnosticului.
E. Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 29.
Un bărbat în vârstă de 48 de ani acuza o cefalee acută localizată în regiunea
suboccipitală şi diplopie. în decursul ultimelor şase săptămâni, pacientul are frisoane
periodice, creşterea temperaturii corpului, transpiraţii nocturne abundente.
Examenul neurologic a constatat stază papilară optică, limitarea mişcărilor active
ale globului ocular drept spre exterior, abolirea reflexului conjunctival pe dreapta, o
închidere incompletă a ochiului drept la încercare voluntară, semnul „paletei” pozitiv
pe dreapta, hipoacuzie pentru urechea stângă, redoare occipitală de 3-4 degete.
Examenul lichidului cefalorahidian a constatat sindromul licvoreean meningitic cu
o rată de limfocite neutrofile 70:30%, hipoglicorahie şi hipoclorurorahie.
Examenul bacteriologic şi microscopia sputei au confirmat diagnosticul.
In d ica ţi:
A. Ce indică mânerul în semnul paletei.
B. Din grupul căror simptome clinice face parte redoarea cefei.
C. Lezarea căror structuri din sistemul auditiv poate cauza hipoacuzie unilaterală.
D. Prin ce se manifestă sindromul licvoreean meningitic.
E. Denumirea maladiei.
CAZUL NR. 30.
O femeie în vârstă de 42 de ani acuza dureri de cap localizate în regiunea fron
tală pe dreapta, în decursul ultimilor trei ani. Cu opt luni înainte de spitalizare, soţul
pacientei a remarcat că „ochiul drept a devenit mai mare decât cel stâng", iar în urmă
cu trei luni, pacienta a remarcat diplopie la privire spre stânga.
Examenul neurologic a constatat o exoftalmie pe dreapta, stază papilară-optică
pe dreapta, limitare parţială de motilitate a globului ocular drept în sus, în jos şi me
dial, midriază pe dreapta, fotoreacţie leneşă a pupilei drepte, precum şi încetinirea
reacţiei pupilare de acomodare, diminuarea reflexului cornean pe dreapta.
Craniografia convenţională a constatat creşterea densităţii orbitei drepte şi re
ducerea dimensiunilor aripii osului sfenoid drept. Diagnosticul a fost confirmat prin
computer tomografie cerebrală.
I n d ic a ţ i:
A. Metoda de examinare, capabilă să detecteze staza papilară optică.
B. Nervul cranian responsabil de mişcarea globului ocular în sus, în jos şi medial.
C. Nervul cranian care realizează porţiunea aferentă a arcului reflex la lumină a
pupilei (fotoreacţia).
D. Care nervi cranieni participă la realizarea reflexului cornean.
&. Denumirea maladiei.
F. Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 31.
Un bărbat în vârstă de 61 de ani a dezvoltat un acces jacksonian motor cu debut
în piciorul stâng. A fost internat în clinica neurologică în stare de stupoare. Soţia pa
cientului a menţionat că el este un fumător înrăit, are tuse cronică a fumătorului. în
decursul ultimelor câtorva luni, în spută se observau cheaguri de sânge.
Examenul neurologic a scos în evidenţă o hemipareză de tip flasc pe stânga, cu
accentuare în mână, semnul Babinski pozitiv pe stânga. Spre dimineaţă, starea pa
cientului s-a ameliorat, însă s-au constatat dificultăţi în actul de gândire, dereglarea
memoriei pentru evenimentele recente, hemipareza stângă uşor exprimată.
Computer tomografia cerebrală a depistat două focare clar delimitate, cu edem
perilezional.
In d ic a ţ i:
A. Manifestările accesului jacksonian motor.
B. Semnele clinice şi electrofiziologice ale unei pareze de tip flasc.
C. Din cadrul căror semne neuroiogice face parte semnul Babinski.
D. Ce este pareza.
E. Denumirea maladiei.
F. Lista maladiilor curabile necesare în diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 32.
O femeie în vârstă de 57 de ani acuza „gălăgie” în urechea stângă în decursul
ultimilor cinci ani şi dereglări de echilibru la mers în decursul ultimelor şase luni.
Examenul neurologic a pus în evidenţă un nistagmus orizontal la privire spre
stânga, o reducere severă a acuităţii auditive pentru urechea stângă, cu lateralizarea
probei Weber spre dreapta, lipsa reflexului cornean pe stânga şi mers ataxic cu bază
lărgită.
Craniografia convenţională a depistat eroziunea marginilor osoase ale orificiu-
lui auditiv stâng. Examenul prin computer tomografie cerebrală, potenţiale evocate
auditive au confirmat diagnosticul.
In d ic a ţi:
A. Varianta medicală: gălăgie în urechi.
B. Cu ajutorul cărui dispozitiv se controlează proba Weber.
C. Ce fel de hipoacuzie avea pacienta.
D. Principiul metodei de potenţiale evocate auditive
E. Denumirea maladiei.
F. Lista maladiilor curabile cu care e necesar să se facă diagnosticul diferenţial.
CA Z UL NR. 33.
O femeie în vârstă de 38 de ani acuza diplopie şi dureri în regiunile orbi'.ală şi
maxilară pe dreapta.
Examenul neurologic a constatat o ptoză palpebrală superioară parţială pe dreap
ta, limitarea mişcării globului ocular drept în toate direcţiile, iar a celui stâng - spre
nas. Reflexul cornean pe dreapta lipsea; lipsea şi sensibilitatea doloră pe fruntea şi
obrazul din dreapta.
Radiografia sinusurilor paranazale, nazofaringoscopia, iar la sfârşit şi examenul
prin rezonanţă magnetică cerebrală au contribuit la stabilirea diagnosticului.
In d ic a ţi:
I
A. In funcţia cărui nerv cranian intră ridicarea voluntară a palpebrei superioare.
B. Care nerv cranian culege sensibilitatea doloră de pe frunte şi de pe obraz.
C. Denumirea sinusurilor paranazale.
D. Principiul rezonanţei magnetice.
E. Denumirea maladiei.
F. Lista maladiilor curabile cu care e necesar să se facă diagnosticul diferenţial.
CA Z UL NR. 34.
în urmă cu trei ani, la un bărbat în vârstă de 49 de ani au apărut accese jackäbni-
ene motorii cu debut în piciorul stâng. Cu aproximativ un an înainte de spitalizare, a
simţit slăbiciune în piciorul stâng, cefalee periodică, cu localizare în regiunea frontală
dreaptă. Semnele şi simptomele menţionate aveau caracter progresiv.
Examenul neurologic a detectat o slăbiciune severă la îndoirea şi dezdoirea dege
telor piciorului stâng, hiperreflexie pe stânga şi semnul Babinski pozitiv pe stânga.
Examenul prin computer tomografie cerebrală a contribuit la stabilirea diagnos
ticului.
In d ic a ţi:
A. Cum se examinează şi cum se manifestă semnul Babinski.
B. Diagnosticul de localizare (topografic).
C. Principiul computer tomografiei.
D. Denumirea maladiei.
E. Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.
Un bărbat în vârstă de 69 de ani se plângea de o slăbiciune periodică în extremi
tăţile drepte, cu o durată de la 15 minute până la 4 ore, în decursul ultimelor şase luni.
Cu o zi înainte de spitalizare, pacientul a simţit o înrăutăţire a acuităţii vizuale pentru
ochiul stâng, care a apărut şi a progresat în decurs de patru ore. în aceeaşi seară a
apărut din nou slăbiciunea în extremităţile drepte, care a crescut şi s-a menţinut până
la momentul spitalizării în secţia de neurologie. Pacientul suferă de hipertensiune
arterială şi diabet zaharat.
Examenul obiectiv a constatat o îngustare a vaselor retiniene, paliditatea papi
lei optice pe stânga, o pată de culoare galben-verzuie în regiunea maculei stângi,
reducerea cu 20% a acuităţii vizuale pentru ochiul stâng, îngustarea concentrică a
câmpului vizual pentru ochiul stâng. în afară de aceasta, se putea observa pareza
mimică de tip central pe stânga, o hemipareză dreaptă moderată cu semnul Babinski
pozitiv.
Examenele complementare prin ultrasonografie Doppler tridimensională compu
ter tomo-angiografie au contribuit esenţial la stabilirea diagnosticului.
I n d ic a ţ i:
A. Cum pot fi definite accesele de slăbiciune periodică în hemicorp.
€ . Manifestările parezei mimice de tip central.
C. Principiul ultrasonografiei Doppler.
D. Denumirea maladiei.
E. Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 36.
La o femeie în vârstă de 57 de ani s-a instalat brusc un sunet neplăcut în urechea
dreaptă, vertij, dureri în hemifaţa dreaptă.
Examenul neurologic a scos în evidenţă nistagmusul orizontal la privire spre
dreapta, ptoza palpebrală superioară parţială pe dreapta, mioză pe dreapta, hipo
acuzia de percepţie pe dreapta, tremurătura intenţionată la îndeplinirea probei indi-
ce-nas şi călcâi-genunchi pe dreapta, hemihipoestezie algică şi termică pe dreapta,
căderea spre dreapta în poziţia Romberg.
Examenul clinic a fost confirmat de ultrasonografia Doppler şi rezonanţa magne
tică cerebrală.
In d ic a ţ i:
A. Definiţia vertijului.
B. Ce este mioza.
C. Manifestările hipoacuziei de percepţie.
D. Denumirea maladiei.
E. Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial.
C A Z U L NR. 37.
Un bărbat stângaci, în vârstă de 69 de ani, şi-a pierdut brusc puterea în piciorul
stâng, s-a împiedicat şi a căzut.
Examenul neurologic a constatat o confuzie, dezorientare, tulburare a vorbirii,
pareza de tip flasc a piciorului stâng (proba Barrâ inferioară pozitivă pe stânga), slă
biciune uşor exprimată în mâna stângă, semnul Babinski pozitiv pe stânga.
CAZUL NR. 35.
Examenul de ultrasonografie Doppler tridimensional şi rezonanţa magnetică ce
rebrală au confirmat diagnosticul.
Indicaţi:
Ш
А. Care sistem din cadrul sistemului nervos a fost implicat în procesul patologic.
B. Unde se află analizorul cortical al vorbirii motorii.
C. Cum se explorează proba Barrâ inferioară.
0. Denumirea maladiei.
E.
Lista maladiilor curabile cu care e nevoie să se facă diagnosticul diferenţial.
CAZUL NR. 38.
La o femeie în vârstă de 39 de ani, care suferea de recidive de sinuzite paranaza-
le, localizate de obicei pe dreapta, brutal s-au instalat o hipertermie, cefalee cu sediul
în regiunea frontală pe dreapta şi edemul regiunii periorbitale pe dreapta.
Examenul neurologic a constatat: edemul ţesuturilor periorbitale pe dreapta,
chemoză, ptoză, exoftalmie şi oftalmoplegie completă pe dreapta. Suplimentar au
fost depistate abolirea reflexului cornean pe dreapta, staza venoasă la retinoscopia
ochiului drept.
Analiza lichidului cefalorahidian a constatat un sindrom licvoreean meningitic cu
100% de neutrofile. în pofida antibioterapiei masive, pacienta a decedat peste două
zile de la spitalizare.
Indicaţi:
A. Nervii cranieni cuprinşi în procesul patologic.
B. Ce se numeşte oftalmoplegie.
C. Cum se efectuează puncţia lombară.
D. Denumirea maladiei.
E. Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.
CAZUL NR. 39.
La un bărbat în vârstă de 72 de ani, seara, după un efort fizic, s-a instalat o ce
falee bitemporală cu caracter apăsător şi o slăbiciune uşoară în mâna propriu-zisă’şi
antebraţ pe dreapta. în dimineaţa zilei următoare soţia pacientului a constatat că el
nu poate vorbi, reducerea mişcărilor active în extremităţile drepte.
Examenul neurologic a depistat o afazie motorie, pacientul susţinând discuţia
prin gesturi .Da" şi .Nu”. Obiectiv era prezentă o pareză mimică de tip central pe
dreapta, hemipareza pe dreapta (severă în mână, moderată în picior), diminuarea
simţului de vibraţiune pe dreapta.
Diagnosticul a fost confirmat pe baza ultrasonografiei Doppler a vaselor magis
trale cervico-cerebrale, computer tomo-angiografiei cerebrale.
In d ic a ţi:
A. Cum se manifestă afazia motorie.
B. Prin ce se manifestă pareza mimică de tip central.
C. Diagnosticul de localizare (diagnosticul topografic).
D. Denumirea maladiei.
E. Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.
|