Aprobat de Consiliul metodic central al usmf nicolae Testemiţanu

CAZUL NR. 40.

La o femeie în vârstă de 28 de ani, cu valvulopatie reumatică şi fibrilaţie atrială în 

anamneză, brutal s-a instalat o hemianopsie în jumătatea stângă a câmpului vizual şi 

o cefalee acută localizată occipital.

Examenul obiectiv a depistat o hemianopsie omonimă stângă, cu fotoreacţie pu- 

pilară intactă.

Examenul prin  rezonanţă magnetică cerebrală a confirmat diagnosticul.

In d ic a ţ i:

A.  Arcul reflex la lumină.

B.  Prin ce se manifestă o hemianopsie omonimă.

C.  Diagnosticul de localizare (diagnosticul topografic).

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  41.

Un bărbat în vârstă de 28 de ani acuza o cefalee permanentă localizată bifrontal, 

diminuarea acuităţii vizuale în decursul  ultimelor trei săptămâni.  Ultimele opt luni au 

fost marcate de o cefalee intermitentă în regiunea frontală;  pacientul a devenit supă­

răcios, se irita uşor, întâmpină greutăţi în comunicare.  Rudele au remarcat şi o hiper- 

somnie a pacientului:  putea să doarmă şi 30 de ore la rând, fără să se trezească. Cu 

aproximativ  10 luni în  urmă,  mergând  cu  bicicleta,  a căzut,  a avut o  rană scalpată a 

ţesuturilor moi ale capului.

Examenul neurologic a determinat edem incipient al papilelor optice, midriază pe 

stânga şi o hemipareză pe dreapta uşor exprimată.

Examenul  prin computer tomografie cerebrală a confirmat diagnosticul.

In d ic a ţ i:

»

A.  Fazele evoluţiei modificărilor papilei optice în cazul unui sindrom de hiperten­

siune intracraniană.

B.  Prin ce se manifestă o hemipareză de tip central.

C.  Ce este midriaza.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L   NR.  42.

Un  bărbat în vârstă  de  38 de ani  a  suferit un traumatism  craniocerebral  grav în 

cadrul  unui  accident rutier. A avut o scurtă  pierdere de cunoştinţă,  a fost transportat 

la  punctul traumatologie din apropiere.

Radiografia  obişnuită  a  craniului  a  depistat  o  fractură  a  osului  temporal  drept. 

După aproximativ 2 ore de la traumatism,  pacientul şi-a pierdut din nou cunoştinţa.

Examenul  obiectiv  a  determinat:  TA  150/60  mm  Hg,  pulsul  -   58  bătăi  pe  minut, 

pupila dreaptă dilatată, cu abolirea reacţiei la lumină, areflexie în extremităţile stângi. 

Examenul  prin computer tomografie cerebrală a confirmat diagnosticul.

In d ic a ţ i:

f

A.  Cum se numeşte intervalul de timp de la traumatismul cranian  până la insta­

larea manifestărilor neurologice.

B.  Cauza reducerii tensiunii arteriale şi a frecvenţei pulsului.

C.  Cauza midriazei.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z UL NR.  43.

Un  tânăr  de  18  ani  acuza  un  disconfort  în  regiunea  suboccipitală,  zgomot  în 

urechi, instabilitate la mers.  Problemele respective au apărut în ultimul an.

Examenul  neurologic a  descoperit  scăderea  acuităţii  auditive  la  ambele  urechi, 

cu  proba  Schwabach  în  limite  normale,  nistagmus  orizontal,  hipotrofia  limbii  şi  fas- 

ciculaţii ale ei,  dismetrie  bilaterală, dissinergia şi tremurătura intenţionată  a ambelor 

mâini, mers ataxic cu bază lărgită.

Examenul radiografie al craniului a descoperit că atlantul este sudat de osul occi­

pital. Apofiza dinţată a axisului se proiecta mai sus de linia Chemberlen.  Diagnosticul 

a fost confirmat prin examenul de rezonanţă magnetică cerebrală.

In d ic a ţi:

A.  Cu ajutorul cărui dispozitiv se examinează proba Schwabach.

B.  Care nerv cranian inervează muşchiul limbii.

C.  Care probă determină prezenţa tremurăturii intenţionate.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

CA Z UL NR.  44.

O femeie în vârstă de 45 de ani,  pe  parcursul  ultimilor trei ani,  menţiona accese 

de vertij, zgomot şi senzaţia de înfundare a urechii drepte, care durau de la 2 până la 

6 ore.  Mai târziu,  pacienta  a  observat o reducere a acuităţii auditive  pentru  urechea 

dreaptă, deosebit de pronunţată în timpul acceselor.

Examenul neurologic efectuat în timpul accesului a constatat nistagmus la privire 

spre stânga, hipoacuzie de percepţie pentru urechea stângă, mai ales pentru tonurile 

joase, instabilitate în poziţia Romberg.

Examenul  lichidului  cefalorahidian,  radiografia  craniului,  precum  şi  a  orifidului 

auditiv intern, tomografia computerizată cerebrală s-au dovedit a fi normale.

In d ic a ţi:

A.  Maladiile care pot fi însoţite de vertij.

B.  Cum se examinează acuitatea auditivă.

C.  Conţinutul normal de proteine în  lichidul cefalorahidian.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z UL NR.  45.

Un pedagog în vârstă de 50 de ani prezenta acuze de dificultăţi în timpul scrisului 

şi tremurătură a mâinii drepte în decursul ultimelor două luni.

Examenul  neurologic  a  determinat prezenţa  hipomimiei,  tremurătura  de  repaus 

a ambelor mâini la efort minimal,  precum şi mersul cu  paşi mici şi înclinarea corpului 

înainte.

Examenul  prin  computer tomografie  cerebrală  n-a  depistat  abateri  substanţiale 

de la indicii normali.

I n d ic a ţ i:

A.  Care sistem din  cadrul  sistemului  nervos central, fiind afectat,  poate genera 

tremurătura mâinii.

B.  Cum se numeşte o asemenea dereglare de mers.

C.  în ce unităţi se măsoară densitatea ţesuturilor în cadrul examenului CT.

D.  Denumirea maladiei.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR. 46.

Pacienta M., în vârstă de 21  de ani, studentă, acuza dureri de cap sever exprima­

te. Accesele de dureri de cap au apărut cu aproximativ cinci ani în urmă; debutează, 

de regulă, în regiunea fronto-temporală dreaptă, se intensifică rapid şi se răspândesc 

asupra întregului  hemicraniu  pe  dreapta,  inclusiv  pe  globul  ocular;  sunt însoţite  de 

vome repetate. Starea pacientei se ameliorează atunci când se spală pe cap şi când 

doarme.  Accesele  durează  de  la  6  până  la  12  ore.  Mama  pacientei  şi  sora  ei  mai 

mare suferă de dureri de cap.

Examenul  obiectiv:  palidă,  stă  culcată  cu  ochii  închişi.  Lumina  zilei  şi  mişcările 

globilor oculari intensifică durerea de cap.  Pulsul -  ritmic, 90 bătăi pe minut. Simpto­

matologie de focar, semne meningiene lipsesc. TA 110/70 mm Hg.

*

In d ic a ţ i:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Măsurile terapeutice necesare.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L  NR. 47.

Un  bărbat în  vârstă  de 47  de  ani,  inginer,  în  timpul  unei  luări  de  cuvânt  în  ca­

drul  adunării  de  serviciu,  a  simţit  o  durere  în  regiunea  cervico-occipitală,  senzaţia 

de vertij, fără mişcarea obiectelor din jur,  i-а apărut „o plasă” în faţa ochilor, senzaţia 

de căldură, transpiraţie abundentă.  Şi-a întrerupt cuvântarea şi a fost dus la punctul 

medical al întreprinderii.

Examenul  obiectiv:  faţa  şi gâtul -  hiperemiate,  hemoragie  proaspătă sub sclera 

ochiului  drept,  pulsul -  încordat,  86  bătăi  pe minut, TA -  210/100  mm  Hg, zgomote 

cardiace puternice, se distinge accentul zgomotului II pe aortă. Pacientul este excitat 

şi enervat. Se observă un tremor uşor al mâinilor şi picioarelor. Zone de hiperestezie 

şi  hiperpatie  algică  pe  hemicorpul  drept,  fără  hotare  strict delimitate.  Semnele  me­

ningiene -  negative. în timpul examenului clinic a vomitat. Asemenea situaţie i se în­

tâmplă pentru prima dată. în urmă cu un an, în timpul examenului medical profilactic, 

s-au constatat cifre majorate ale tensiunii arteriale -  150/90 mm  Hg.  Nu s-a adresat 

după ajutor medical, tratamente nu a făcut.

I n d ic a ţ i:

A.  Cum apreciaţi starea generală a bolnavului.

B.  Ce înseamnă hiperpatie.

C.  Măsurile terapeutice necesare.

D.  Diagnosticul prezumtiv.

E.  investigaţiile complementare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  48.

O femeie în vârstă de 54 de ani, bibliotecară, în timpul ridicării pe scară cu câteva 

cărţi în mână, a simţit brusc o slăbiciune în mâna stângă. A reuşit cu greu să ducă cărţi­

le la destinaţie. în decurs de 30-40 de minute, slăbiciunea în mâna stângă a progresat 

semnificativ,  astfel  încât  bolnava  nu  era  în  stare  să  ţină  nimic în  ea.  La  policlinică  a 

venit singură, dificultăţi la mers nu avea.  Din anamnestic s-a stabilit că de 5 ani suferă 

de angor pectoral; cu un an în urmă, după o suprasolicitare fizică şi  psihoemoţională, 

a avut o slăbiciune în piciorul stâng, care a durat aproximativ 24 de ore. Anume atunci, 

pentru prima dată, a fost depistată creşterea tensiunii arteriale -  160/100 mm Hg.

Examenul obiectiv: pulsul -  ritmic, 78 bătăi pe minut, TA -  150/100 mm Hg. Sunt 

diminuate acuitatea vizuală pentru ochiul drept şi expresia plicii nazolabiale stângi. O 

deviaţie uşoară a limbii spre stânga, o disartrie uşoară.  Pareza mâinii stângi cu dimi­

nuarea  puterii în  ea  până  la  2  puncte.  Hipotonia  mâinii  stângi,  reflexele osteotendi- 

noase de pe ea -  exagerate. Puterea în picioare -  satisfăcătoare bilateral, tonusul în 

ele -  nemodificat, cu predominarea expresiei reflexelor de pe piciorul stâng. Semnele 

patologice,  meningiene -  negative.

Indicaţi:

A.  Ce este disartria.

B.  Cum se examinează tonusul muscular.

C.  Diagnosticul prezumtiv.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L NR. 49.

Pacientul F., în vârstă de 59 de ani, contabil, se plânge de vertij (senzaţia că toate 

obiectele din jur se rotesc). Dimineaţa, când s-a trezit, a încercat să se ridice în picioa­

re, dar nu a putut, din motiv de vertij şi instabilitate. A avut vomă  repetată. Asemenea 

accese nu a  mai avut vreodată.  însă în ultimii 2-3 ani deseori avea senzaţia de „cap 

greu", cu zgomote,  l-a scăzut capacitatea de muncă, a devenit uşor iritabil, indispus.

Examenul obiectiv: bolnavul este palid, îngrijorat, preferă să stea culcat pe spate, 

cu ochii închişi.  Pulsul -  ritmic, 86 bătăi pe minut, TA -  130/80 mm  Hg.

Stare de conştienţă  deplină.  Semnele  meningiene -   negative.  Sindromul  Hor­

ner -  pe dreapta.  Hipoalgezie -  pe hemifaţa dreaptă şi pe trunchiul corpului pe stân­

ga. Vorbeşte încet, vorbirea este nazonată. Reflexul faringian -  diminuat pe dreapta. 

La îndeplinirea  probei  indice-nas se observă o tremurătură  intenţionată  şi  dismetrie 

pe dreapta.  Nistagmus orizontal.

în  decursul zilei,  starea  bolnavului  s-a  ameliorat;  în  24 de ore,  simptomatologia 

neurologică de focar a regresat completamente.

Indicaţi:

A.  Denumirea  complexului  simptomatologie  de  dereglare  a  funcţiilor  senzitive 

şi  motorii  pe  extremitatea  cefalică  pe  o  parte,  iar  pe trunchiul  corpului  şi  în 

extremităţi -  din  partea opusă.

B.  Diagnosticul prezumtiv.

C.  Investigaţiile complementare.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  50.

Pacienta L., în vârstă de 65 de ani, timp de 7 ani este supravegheată de medicul 

internist  pe  motiv  de  insuficienţă  cardiocirculatorie,  coronarocardioscleroză.  Seara, 

după o activitate fizică excesivă  (a  lucrat în grădină),  s-a  instalat o tahicardie,  slăbi­

ciune generală,  senzaţia de  răcire a  mâinilor şi  picioarelor.  S-a culcat.  Peste aproxi­

mativ 20 de minute s-a dezvoltat slăbiciunea în mâna dreaptă, senzaţia de înţepături 

în jumătatea dreaptă  a feţei  şi  limbii,  vorbirea  i-а devenit dificilă. A fost chemată de 

urgenţă ambulanţa.

Examenul obiectiv: bolnava este palidă, pielea -  umedă, rece.  Buzele îi sunt cia- 

notice.  Pulsul -  slăbit, aritmie,  100-110 bătăi pe minut, T A - 85/50 mm Hg.

Stare  de  conştienţă  deplină.  Semnele  meningiene  negative.  Este diminuată  ex­

presia plicii  nazolabiale drepte, deviere a limbii spre dreapta. Afazie motorie.  Pareză 

severă  a  mâinii drepte.  Hipotonie a extremităţilor drepte.  Reflexele osteotendinoase 

de pe mâini şi picioare D>S.

Indicaţi:

A. Cum se numeşte sindromul de dereglare a funcţiei motorii, prezent la pacientă.

B. Care termen  medical este folosit pentru  nominalizarea senzaţiilor de înţepă­

turi în  hemifaţa şi hemilimba dreaptă.

C. Diagnosticul prezumtiv.

D. Investigaţiile complementare.

E.

Măsurile terapeutice necesare.

F.

Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR. 

51.

Pacientul  R., în vârstă de 33 de ani,  hamal  la o piaţă alimentară,  a fost adus de 

urgenţă în secţia de internare de către ambulanţă.  Din spusele celor care îl însoţeau 

s-a aflat că R. se consideră sănătos, face abuz de alcool, din care motiv i s-a destră­

mat familia. în ziua respectivă, după o suprasolicitare fizică şi psiho-emoţională, el a 

început să  se  plângă  de o cefalee acută,  era excitat,  „tremura  cu tot corpul”. A băut 

jumătate de pahar de votcă, după care starea i s-a înrăutăţit şi mai mult: s-au intensi­

ficat cefaleea şi excitaţia, a avut vome repetate. Au chemat de urgenţă ambulanţa.

Examenul obiectiv: faţa -  hiperemiată, tegumentele -  umede. Pulsul -  ritmic,  110 

bătăi pe minut.  Respiraţia -  ritmică, 40-44 pe minut. Temperatura corpului 37,5°C.

Stare  de  conştienţă  stuporoasă,  nu  e  capabil  să  povestească  ceva  despre 

sine, dezorientat în timp şi spaţiu.  Redoarea  cefei -  de 3 degete,  semnele Kernig şi 

Brudzinski sunt pozitive.  Funcţia nervilor cranieni şi funcţia motorie s-au păstrat, ma­

nifestări  de  dereglare  a  sensibilităţii  nu  pot fi  remarcate.  Reflexele osteotendinoase

-  înviorate,  egale,  semnul Babinski -  pozitiv bilateral.

Indicaţi:

A. 

La care grup de semne se referă redoarea cefei, semnele Kernig şi Brudzinski.

B.  La care grup de semne se referă semnul Babinski  şi care este cauza 

lui.

C.  Diagnosticul prezumtiv.

D.  Investigaţiile complementare.

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  52.

Pacienta Z., în vârstă de 56 de ani, pedagog, de mulţi ani suferă de hipertensiune 

arterială,  iar în  ultimii doi ani  are accese de hipertensiune arterială  până  la  240/120 

mm  Hg.  Ultimele  10 zile se afla în concediu  medical  pe  motiv de criză  hipertensivă, 

administra diuretice şi hipotensive, cu efect temporar. Continuau s-o deranjeze dure­

rea de cap,  starea generală  proastă.  Seara,  după  baie,  starea  i  s-a înrăutăţit brusc: 

s-a  intensificat cefaleea,  a avut vomă  repetată,  a încetat să  recunoască  persoanele 

din jur, nu le înţelegea vorba, apoi a intrat în comă.

Examenul obiectiv: starea generală -  gravă. Respiraţie zgomotoasă, cu frecven­

ţa  de  50  pe  minut.  Puls  încordat,  ritmic,  96  bătăi  pe  minut.  TA -   260/140  mm  Hg. 

Tegumentele -   umede.  Temperatura  corpului -  37,8°C.  Fără  cunoştinţă,  la  excitaţii 

algice nu  reacţionează.  Redoarea cefei -  de  3 degete,  semnul  Kernig -  pozitiv bila­

teral, semnul Brudzinski superior -  pozitiv pe stânga. Capul şi globii oculari -  deviaţi 

spre dreapta.  Semnul „pânzei de catarg” -  pozitiv pe dreapta.  Reflexul faringian  s-a 

păstrat.  Mâna  dreaptă,  lăsată  să  cadă în jos  concomitent cu  cea  stângă,  cade  mai 

repede.  Reflexele osteotendinoase D>S. Semnul Babinski -  pozitiv pe dreapta.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul topografic (de localizare).

C.  Cauza devierii spre dreapta a capului şi globilor oculari.

D.  în ce fel de comă se află pacienta (primară sau secundară).

E.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Investigaţiile complementare.

G.  Lista maladiilor curabile necesare pentru diagnosticul diferenţial.

C A ZU L 

NR. 53.

Pacientul P, în vârstă de 82 de ani, participant la al doilea război mondial, după un 

traumatism  craniocerebral  grav,  a  remarcat o  creştere  stabilă  a  tensiunii  arteriale.  în 

ultimii 5-6 ani, terapia medicamentoasă,  tratamentul  sanatoria! şi alte  măsuri au con­

tribuit la diminuarea TA doar până  la  180/100  mm  Hg.  Se  plânge frecvent de  cefalee 

difuză, zgomot în cap. Este impulsiv, excitabil; în stare de afect devine brutal, nestăpâ­

nit,  chiar agresiv. în timpul  unei certe din familie,  pe  neaşteptate,  a căzut,  şi-a  pierdut 

cunoştinţa, a vomitat, a avut convulsii tonice în mâini şi picioare, micţiune involuntară.

Examenul  obiectiv:  faţă  roşie-stacojie,  respiraţie  rară  de tip  Ceyne-Stokes,  puls 

încordat (120 bătăi pe minut), TA -  220/100 mm Hg, pupile îngustate. Reacţia la lumi­

nă lipseşte. Obrazul drept „fumează pipa”. în extremităţile stângi mişcări spontane nu 

se observă, în mâna dreaptă se observă sinkinezii patologice. Periodic se instalează 

rigiditatea  prin decerebrare, după care se înrăutăţeşte respiraţia,  creşte transpiraţia. 

Temperatura corpului -  39°C.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul topografic (de localizare).

C.  Cum se manifestă respiraţia de tip Ceyne-Stokes.

D.  Definiţia comei.

E.  Cum se manifestă rigiditatea prin decerebrare şi care este cauza ei.

F.  Primul ajutor medical.

G.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

CAZUL NR.  54.

Pacientul  C.,  în  vârstă  de  53  de  ani,  acuză  vome  repetate  şi  ameţeli,  care  se 

intensifică  la  mişcările  capului.  S-a îmbolnăvit acut.  în  timpul  discuţiei  cu  colegii  de 

serviciu brutal s-a instalat vertijul, nu putea să-şi menţină echilibrul, totul în faţa ochi­

lor „a început să plutească", au apărut greţurile,  apoi voma repetată.

Mai înainte asemenea situaţii nu a avut. în ultimii cinci ani a observat o scădere 

a  capacităţii  de  memorizare,  o  fatigabilitate  sporită.  Fumează  mult,  face  abuz  de 

alcool.

Examenul  obiectiv:  bolnavul  stă  culcat  în  decubit  lateral  drept,  cu  ochii  închişi. 

La  încercarea  de a-şi  schimba  poziţia  apare voma.  E  conştient.  Nistagmus orizontal 

de amplitudine mare la privire spre dreapta. Are acufene în urechea dreaptă.  Fonaţia 

şi  deglutiţia  s-au  păstrat.  Strabism,  diplopie  nu  are.  Reflexele  osteotendinoase -  vii, 

egale.  Semnele  patologice  lipsesc.  Tulburări  de  sensibilitate,  semne  meningiene  nu 

prezintă. TA -  150/80  mm  Hg.  Pulsul -  ritmic,  92 bătăi pe minut. Zgomotele cardiace

-  înăbuşite. Se determină scăderea pulsaţiei arterelor dorsalis pedis bilateral. Respira­

ţie aspră, raluri uscate diseminate. Organele viscerale -  fără manifestări patologice.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul topografic (de localizare).

C.  Ce sunt acufenele.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  55.

Pacienta  M., în vârstă de 63 de ani, acuză apariţia acută a zgomotului în cap, o 

ameţeală uşoară,  „ceaţă în faţa ochilor".

Aproximativ  de  10  ani  este  supravegheată  de  medicul  de  familie  pe  motiv  de 

angor pectoral.  Cu doi ani în urmă, a suferit de pneumonie.

Examenul  obiectiv:  acuitatea  vizuală  la  ambii  ochi  1,0.  Hemianopsie  omonimă 

stângă. Alte manifestări neurologice de focar nu are. TA -  150/80 mm Hg. Zgomotele 

cardiace -  înăbuşite, fluter atrial,  pulsul -  92-98 bătăi pe minut.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul topografic (de localizare).

C.  Ce este hemianopsia omonimă.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

F.  Lista maladiilor curabile cu care se va face diagnosticul diferenţial.

C A Z U L   NR.  56.

Medicul  neurolog  a  fost chemat de  urgenţă  la  un  bolnav,  care  se  află  în  secţia 

de  boli  interne  pe  motiv de infarct miocardic,  cu vechime  de o  lună.  Bolnavului  i se 

permite să se ridice şi să se plimbe.  Brusc, după ce s-a ridicat în picioare din poziţie 

orizontală,  bolnavul  a  devenit palid,  şi-a  pierdut cunoştinţa  şi a căzut.  Peste câteva 

minute,  el  şi-a  recăpătat cunoştinţa  şi a devenit completamente orientat.  Se  plânge 

de zgomot în cap şi de o slăbiciune generală.

Examenul obiectiv:  palid,  pulsul  32  bătăi  pe  minut, aritmie. TA -   110/70 mm  Hg. 

Simptomatologie neurologică de focar nu are.  Pacientul este indolent, apatic.

Indicaţi:

A.  Diagnosticul prezumtiv.

B.  Diagnosticul topografic (de localizare).

C.  Definiţia stării de conştienţă.

D.  Măsurile terapeutice necesare.

E.  Lista maladiilor curabile cu care trebuie să se facă diagnosticul diferenţial. 

C A Z U L NR.  57.

Bolnavul  S.,  în  vârstă  de  28  de  ani,  a  fost  internat  în  spital  pe  motiv  de  ce­

falee  localizată  în  regiunile  frontală  şi  occipitală,  instalată  brutal,  foarte  violentă, 

„de  parcă ar fi fost lovit cu ceva în  cap", greţuri,  vome repetate. în ziua spitalizării, 

dimineaţa,  s-a instalat o durere de cap acută, a vomitat.  Nu şi-a pierdut cunoştinţa, 

pareze nu are.

Examenul obiectiv: somatic sănătos, T A - 120/80 mm Hg. Anizocorie S>D, fotore- 

acţie pupilară leneşă, este ştearsă plica nazolabială dreaptă, semnul paletei -  pozitiv 

pe dreapta. Tonusul  şi  puterea  musculară -  în  limite  normale.  Reflexele osteotendi­

noase -  înviorate, D>S. Fără semne patologice, meningiene. Sunt exprimate semne­

le Kernig, Brudzinski şi redoarea cefei.  Evaluat după scala Hunt-Hess la gradul  II.