inferior (ştergerea plicii nazolabiale, semnul „paletei” pozitiv). P. 86.
C. Explorarea este bazată pe principiul Doppler: unghiul de reflecţie al undei sonore
depinde de viteza mişcării obiectului scanat (eritrocitele). P. 170.
D. Boală cerebro-vasculară. Accident vascular cerebral ischemic tromboembolic în
sistemul arterei carotide interne drepte. P. 248-259.
E. Procesele intracraniene înlocuitoare de spaţiu, anevrism în poligonul Willis,
tromboza arterei carotide comune. P. 246, 248-259, 277-282, 357-353.
Cazul nr. 36.
A. Se numeşte vertij senzaţia pe care o are bolnavul: că lumea înconjurătoare se
învârte în jurul lui sau că însuşi corpul lui se deplasează în spaţiu. P. 181.
B. Pupilă îngustată. P. 510.
C. Hipoacuzia de percepţie (de natură neurologică) este unilaterală şi poate fi înso
ţită de diverse zgomote, fluierături, foşnete. P. 89.
D. Boală cerebro-vasculară. Accident vascular cerebral ischemic în sistemul verte-
bro-bazilar - tromboză a arterei cerebeloase inferioare stângi. P. 251.
E. Abcesul cerebelos, tumora de unghi ponto-cerebelos, anevrismul de arteră ver
tebrală, insuficienţa vertebro-bazilară, boala Mâniere. P. 183, 251, 369, 406.
Cazul nr. 37.
A. Motilitatea. P. 32.
B. Aria 44 Brodmann din lobul frontal dominant. P. 124.
C. Dacă bolnavul în decubit ventral ţine gambele în flexiune, membrul inferior pare
tic cade înaintea celui normal. P. 37.
D. Boală cerebro-vasculară. Accident vascular cerebral ischemic în sistemul arterei ca
rotide interne drepte (tromboză a arterei cerebrale anterioare pe dreapta). P. 2Ş1.
E. Procesele expansive de lob frontal, encefalita, stenoza de arteră carotidă P *249
360, 390,406.
CJZUI nr. 38.
A. Ill (oculomotor comun), IV (trohlear), V (trigemen) şi VI (abducens). P. 73, 76.
B. Imposibilitatea mişcării voluntare a globului ocular. P. 75.
C. Puncţia lombară se va practica între vertebrele a 4-a şi a 5-a lombare, acolo
unde măduva nu poate fi lezată, în caz că se ajunge la cisterna rahidiană. Se va
străbate cu acul de puncţie ligamentul interspinos, ligamentul galben, apoi, per
forând dura mater, se va ajunge la sacul arahnoidian, moment în care vor curge
primele picături de lichid. P. 150.
D. Tromboză septică de sinus cavernos. P 265.
E. Encefalopatia Gayet-Wernike, anevrismul de poligon Willis, miastenia gravă
P. 246, 325, 474.
«
Cazul nr. 39.
A. Afazia motorie (Broca) se defineşte prin dezintegrarea fonetică asociată cu redu
cerea spontaneităţii verbale. Discursul este încetinit, monoton, silabisit, laconic,
emis cu efort. înţelegerea vorbirii adresate pacientului este păstrată. Eforturile
bolnavului pentru a vorbi şi mimica sa denotă prezenţa conştienţei erorilor cu
reacţii de enervare sau angoasă frecvente. P. 135.
B. Paralizia muşchilor mimici din partea opusă focarului ţine numai de grupul lor
inferior (ştergerea plicii nazolabiale, semnul „paletei" pozitiv). P. 86.
C. Lobul cerebral frontal stâng, zona motorie. P. 124.
D. Boală cerebro-vasculară. Accident vascular cerebral ischemic (tromboză) în sis
temul arterei cerebrale medii stângi. P. 251.
E. Procesele expansive de lob temporal şi parietal, stenoza de arteră carotidă inter
nă, encefalita. P. 249, 282, 360, 362, 391, 393, 406.
Căzu!
nr.
4Q,
A. Porţiunea aferentă - nervul optic (perechea a ll-a): retina, nervul optic - ban-
deleta optică - tuberculii anteriori ai eminenţei cvadrigemene (centrul reflexl
Porţiunea eferentă: nucleul lakubovici de celule mici al nervului oculomotor
comun (perechea a lll-a) - nervul oculomotor comun - muşchiul constrictor al
pupilei. P. 71.
B. Hemianopsia omonimă se caracterizează prin pierderea jumătăţii câmpului vizu
al (din stânga ori din dreapta) pentru fiecare ochi. Ea apare în cazul lezării trac-
tului optic, a corpului geniculat lateral, a capsulei interne, a fasciculului Gratiolet
л sau a regiunii calcarine. La lezarea structurilor din dreapta, hemianopsia este
prezentă în stânga, şi invers. P. 73.
C. Lobul occipital, regiunea scizurii calcarine. P. 126.
D. Boală cerebro-vasculară. Accident vascular cerebral ischemic tromboembolic în
sistemul arterei cerebrale posterioare. P. 251.
E. Procesele expansive cerebrale, encefalita, malformaţia arterio-venoasă, insufici
enţa vertebro-bazilară. P. 282, 367, 369, 391, 393, 406.
Cazul nr-41.
A. Edem incipient - edem avansat - stază papilară - atrofia papilei nervului optic.
P. 358.
B. Hipertonus muscular „lamă de briceag”, hiperreflexie, semne patologice pozitive.
P. 42.
C. Dilatarea patologică a pupilei. P. 76.
D. Hematom cronic subdural parieto-temporal pe stânga. P. 391.
E. Procesele expansive cerebrale, encefalita, malformaţia arterio-venoasă, higro-
mul cronic subdural. P. 367, 369, 391, 393, 394, 406.
Cazul nr. 42.
A. Interval liber (interval „luminos”). P. 391.
B. Deplasarea structurilor cerebrale medii, preangajarea trunchiului cerebral. P 392.
C. Afectarea fibrelor parasimpatice ale nervului oculomotor comun. P. 76.
D. Hematom epidural acut parietal pe dreapta. P. 391.
E. Hematomul subdural acut, hematomul intracerebral, fractura înfundată a oaselor
craniului. P. 243, 391, 395.
Cazul nr. 43.
A. Cu camertonul vibrând. P. 89.
B. Nervul hipoglos (perechea a Xll-a). P. 96.
C. Proba indice-nas. P. 60.
D. Platibazie. P 454.
E. Meningita tuberculoasă, tumora de unghi ponto-cerebelos, tumora din regiunea
găurii mari occipitale, anevrismul de arteră vertebrală, insuficienţa vertebro-ba-
zilară. P. 246, 251, 278, 369.
Cazul nr. 44.
A. Maladii neurologice, psihice, cardiovasculare, oftalmologice, ale urechii. P.
181.
B. Acumetria fonică se cercetează pentru fiecare ureche în parte, de la distanţa de
6 metri. Pacientul este aşezat cu urechea către examinator, cealaltă ureche fiind
astupată; examinatorul îi adresează cu voce şoptită diferite cuvinte sau cifre, pe
care pacientul trebuie să le repete. P. 88.
C. 0,15-0,33 g/l. P. 150.
D. Boala Măniâre. P. 183.
E. Meningita luetică, tumora de unghi ponto-cerebelos, anevrismul de arteră verte
brală, insuficienţa vertebro-bazilară. P. 251, 307, 369.
Cazul nr. 45.
A. Sistemul extrapiramidal. P. 46.
B. Mers parkinsonian. P. 65.
C. Unităţi Hounsfield. P. 156.
D. Boala Parkinson. P. 485.
E. Degenerescenţă cerebeloasă, atrofia multisistemică, tremorul funcţional, tremo-
rul esenţial. P. 481, 507, 513.
Cazul nr. 46.
A. Migrenă. P. 173.
B. Tratamentul simptomatic (de stopare a accesului): acid acetilsalicilic sau antiin-
flamatoare nesteroide, preparatele ergotaminei, triptanele. Tratamentul profilac
tic. P. 175.
C. Computer tomografie, rezonanţă magnetică cerebrală pentru a exclude o mala
die neurologică în evoluţie. P. 179.
D. Cefaleea tensională, cefaleea cronică cotidiană, cefaleea „în ciorchine", hemi-
crania paroxismală, cefaleele secundare, cefaleea condiţionată de hipertensiu
nea intracraniană. P. 176-181.
•
Cazul nr. 47.
A. Gravitate medie. P. 194.
B. Reacţii dureroase puternice ce apar la stimulări repetate şi persistenţa durerii
chiar şi după încetarea stimulării. P. 30.
C. Tratamentul hipertensiunii arteriale treptat şi numai cu 10-15%, monitorizând
modificările clinice. P. 253.
D. Encefalopatie hipertensivă acută. P. 238, 261.
E. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, glice
mia, CT cerebrală. P. 252.
F. Atacul ischemic tranzitor, accidentul vascular cerebral în evoluţie, accidentul
constituit. P. 241.
Cazul nr, 48,
A. Dereglarea articulaţiei vorbirii în sindromul bulbar sau pseudobulbar. P. 97.
B. Palparea şi determinarea consistenţei şi tensiunii muşchiului în repaus. Mişcări
pasive în articulaţii, instruind bolnavul să se afle în stare relaxată. P. 51.
C. Boală cerebro-vasculară. Accident vascular cerebral ischemic în evoluţie în sis
temul arterei carotide interne drepte. P. 241.
D. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, glice
mia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT cere
brală, RM cerebrală, angiografie cerebrală. P. 252, 255.
E. Tratamentul hipertensiunii arteriale treptat şi numai cu 10-15%, monitorizând
modificările clinice. Deciderea necesităţii tratamentului trombolitic. P. 253, 258.
F. Atacul ischemic tranzitor, accidentul constituit, ictusul hemoragie. P. 241, 243.
Cazul nr. 49.
A. Sindrom altern. P. 98.
B. Atac ischemic tranzitor în sistemul vertebro-bazilar (teritoriul arterei vertebrale
drepte). P. 251.
C. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, glice
mia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT cere
brală, RM cerebrală, angiografie cerebrală. P. 252, 255.
D. Tratamentul hipertensiunii arteriale treptat şi numai cu 10-15%, monitorizând
modificările clinice, p. 253.
E. Accidentul vascular cerebral în evoluţie, accidentul constituit. P. 241.
Cazul nr. 50.
A. Hemipareză dreaptă. P. 37.
B. Parestezie. P. 16.
C. Boală cerebro-vasculară. Accident vascular cerebral ischemic cardioembolic
constituit în sistemul arterei carotidiene interne stângi. P. 251.
D. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, glice
mia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT cere
brală, RM cerebrală, angiografie cerebrală. P. 252, 255.
E. Tratamentul tulburărilor de ritm cardiac, cardiotonice, oxigen, monitorizând mo
dificările clinice. Deciderea necesităţii tratamentului trombolitic. P. 253, 258.
F. Hemoragia cerebrală, hematomul subdural. P. 243.
Cazul nr. 51.
A. Semne meningiene. P. 278.
B. Reflex patologic cauzat de suferinţa tractului piramidal. P. 41.
C. Boală cerebro-vasculară. Hemoragie subarahnoidiană, posibil pe motiv de rup
tură de anevrism. P. 251.
D. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, gli
cemia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT ce
rebrală, examenul fundului de ochi, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie
cerebrală. P. 252, 255.
E. Tratamentul tulburărilor de ritm cardiac, cardiotonice, oxigen, monitorizând mo
dificările clinice. Deciderea necesităţii tratamentului chirurgical. P. 253, 258.
F. Hemoragia cerebrală, hematomul subdural. P. 243.
A. Accident vascular hemoragie. Hematom intraparenchimatos. P. 243.
B. Emisfera cerebrală stângă, sistemul arterei sylviene stângi. P. 244.
C. în fiecare emisferă a creierului sunt situaţi centrii responsabili de mişcările con
comitente ale capului şi globilor oculari în partea opusă. La afectarea unei emi
sfere predomină influenţa emisferei opuse. P. 198.
D. Primară, cauzată de o leziune neurologică. P. 200.
E. Tensiunea arterială se reduce treptat, până la nivelul prehemoragic. Perfuzia
cerebrală se menţine la nivel adecvat. Manitol, vitamina K, clorură de calciu,
vitamina C. Deciderea necesităţii tratamentului chirurgical. P. 253, 258.
F. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, gli
cemia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT ce
rebrală, examenul fundului de ochi, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie
cerebrală. P. 252, 255.
F. Ischemia cerebrală, hemoragia de trunchi cerebral, hematomul subdural P 243
248.
Cazul nr. 53.
A. Accident vascular hemoragie. Hematom infraparenchimatos cu erupere în siste
mul ventricular cerebral. P. 243.
B. Emisfera cerebrală stângă, sistemul arterei sylviene stângi. P. 244.
C. Perioadele de hiperventilaţie alternează cu apneea. P. 197.
D. Coma se defineşte ca o pierdere prelungită a cunoştinţei şi vigilenţei (stării de
veghe), ce se manifestă prin absenţa răspunsului adaptiv la stimulentele externe
sau interne. P. 194!
E. Rigiditatea prin decerebrare (extensia membrelor superioare şi inferioare) indică
afectarea rostrală a trunchiului cerebral. P. 198.
F. Primele gesturi medicale vor fi orientate spre estimarea funcţiilor vitale (respira
ţia, sistemul cardiovascular, temperatura) ale pacientului şi reglarea lor imediată
până a termina examenul detaliat ulterior. P. 196.
G. Ischemia cerebrală, hemoragia de trunchi cerebral, hematomul subdural. P. 243
248.
Cazul nr.-54.
A. Accident vascular ischemic în sistemul veriebro-bazilar. Sindromul Meniere P 182
251.
B. Trunchiul cerebral, cerebelul, regiunile din vecinătatea ventriculului al treilea. P. 236.
C. Diverse zgomote, fluierături, foşnete. P. 89.
D. Tratamentul hipertensiunii arteriale treptat şi numai cu 10-15%, monitorizând mo
dificările clinice. Se indică cinnarizină pentru tratamentul vertijului P. 184, 253.
E. Ictusul cerebelos, tumorile de fosă craniană posterioară, migrena bazilară. P. 183.
Cazul nr. 55.
A. Accident vascular ischemic în sistemul arterei cerebrale posterioare. P. 251.
B. Lobul cerebral occipital şi o parte din lobul temporal. P. 236.
C. Pierderea unilaterală a câmpului vizual (ori din stânga, ori din dreapta). P. 73.
D. Tratamentul hipertensiunii arteriale treptat şi numai cu 10-15%, monitorizând
modificările clinice. P. 253.
E. Ictusul cerebelos, tumorile de fosă craniană posterioară, migrena bazilară. P. 183.
Cazul nr. 52.
Cazul nr, 56,
A. Sincopă pe motiv de blocaj atrioventricular (criza sau sindromul Adams-Stokes).
P. 336.
B. Leziune difuză şi bilaterală a cortexului cerebral cauzată de hipoxie. P. 194.
C. Conştienţă este orientarea în timp, spaţiu şi în propria persoană. P. 194.
D. Tratamentul blocajului atrioventricular, nootropi, oxigenoterapie normotensivă.
P. 336.
E. Criza epileptică, atacul ischemic tranzitoriu, accidentul vascular cerebral. P. 335-
336.
Cazul nr. 57.
A. Hemoragie subarahnoidiană. P. 246.
B. Pupilele au dimensiuni diferite. P. 76.
C. Pareză a nervilor cranieni (ex.: Ill, IV), cefalee moderată sau severă, rigiditate
occipitală marcată. P. 248.
D. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, gli
cemia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT ce
rebrală, examenul fundului de ochi, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie
cerebrală. P. 252, 255.
E. Repaus la pat, antalgice, nimodipină, deciderea tratamentului chirurgical. P. 256.
F. Ictusul cerebelos, tumorile de fosă craniană posterioară, migrena bazilară. P. 183.
Cazul nr, 58,
A. Migrenă cu aură. P. 174.
B. Orbirea de origine neurologică. P. 73.
C. Computer tomografie, rezonanţă magnetică cerebrală, pentru a exclude o mala
die neurologică în evoluţie. P. 179.
D. Tratamentul simptomatic (de stopare a accesului): acid acetilsalicilic sau antiin-
flamatoare nesteroide, preparatele ergotaminei, triptanele. Tratamentul profilac
tic. P. 175.
E. Cefaleea tensională, cefaleea cronică cotidiană, cefaleea „în ciorchine”, hemi-
crania paroxismală, cefaleele secundare, cefaleea condiţionată de hipertensiu
nea intracraniană. P. 176-181.
Cazul пь 59.
A. Tromboza sistemului venos central. P. 265.
B. Mioză, ptoză palpebrală superioară, enoftalmie. P. 510.
C. Examenul fundului de ochi, computer tomografie, rezonanţă magnetică, rahicen-
teză. P. 179.
D. Tratamentul are trei obiective: combaterea infecţiei, a trombozei şi a sindromului
hipertensiunii intracraniene. P. 265.
E. Meningitele şi meningoencefalitele microbiene, abcesul sau tumoarea cerebrală
şi hemoragia subarahnoidiană. P. 265.
Cazul nr. 60.
A. Accident vascular ischemic în sistemul vertebro-bazilar. P. 251
B. Perechea a IX-a - nervul glosofaringian. P. 91.
C. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, glice
mia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT cere
brală, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie cerebrală. R 252, 255.
D. Primele măsuri medicale vor fi orientate spre estimarea funcţiilor vitale (respira
ţia, sistemul cardiovascular, temperatura) ale pacientului şi reglarea lor imediată,
până a termina examenul detaliat ulterior. P. 196.
E. Ischemia cerebrală, hemoragia de trunchi cerebral, hematomul subdural. P. 243,
248.
Cazul nr. 61.
A. Ictus medular cervical, posibil discogen. P. 271.
B. Dereglarea sensibilităţii pe suprafaţa dermatomerelor, care se prezintă sub for
mă de benzi longitudinale - pentru membre şi transversale - pentru trunchiul
corpului. P. 19.
C. Analiza lichidului cefalorahidian, EMG, potenţiale evocate, rezonanţă magnetică
medulară. P. 274.
D. Măsuri pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine (vasodilatatoare). înlăturarea
procesului de ocluzie, posibil prin intervenţie chirurgicală. Diureză forţată cu re-
hidratare. P. 274.
E. Mielita, poliomielita, tumorile medulare, scleroza multiplă. P. 274.
Cazul nr. 62.
A. Ictus cerebral hemoragie, hemoragie în puntea Varolio. P. 245.
B. Respiraţie ritmică frecventă, alternată cu perioade de apnee, cauzată de leziuni
le protuberanţei pontine. P. 197.
C. Fenomenul „ochi de păpuşă” se realizează prin rotaţia pasivă rapidă a capului
pacientului în comă în plan orizontal şi vertical. Proba este negativă, dacă ochii
rămân nemişcaţi. P. 198.
D. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, gli
cemia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT ce
rebrală, examenul fundului de ochi, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie
cerebrală. P. 252, 255.
*
E. Primele măsuri medicale vor fi orientate spre estimarea funcţiilor vitale (respira
ţia, sistemul cardiovascular, temperatura) ale pacientului şi reglarea lor imediată,
până a termina examenul detaliat ulterior. P 196.
F. Ischemia cerebrală, hemoragia emisferială, hematomul subdural P 243 248
Cazul nr, 63-
A. Ictus cerebral hemoragie, hemoragie în emisfera cerebeloasă stângă. P. 245.
B. Hiperventilaţie centrală neurogenă, care este un indicator nefavorabil al comei
P. 197.
C. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, gli
cemia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT ce
rebrală, examenul fundului de ochi, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie
cerebrală. P. 252, 255.
E. Decompresie chirurgicală. P. 256.
F. Ischemia cerebrală, hemoragia emisferială, hematomul subdural. P. 243 248
Cazul nr- Ş4,
A. Ictus cerebral ischemic, tromboembolia arterei bazilare. P. 251.
B. Tulburare de identificare şi de recunoaştere pe cale vizuală a obiectelor şi ima
ginilor. P. 145.
C. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, gli
cemia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale,' CT ce
rebrală, examenul fundului de ochi, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie
cerebrală. P. 252, 255.
E. Anticoagulante, aspirină, antihipoxante, nootrope, preparate vasoactive. P. 259-
260.
F. Ischemia cerebrală emisferială, hemoragia emisferială, hematomul subdural.
P. 243, 248.
Cazul nr. 65.
A. Hemoragie subarahnoidiană. P. 246.
B. Deficit focal mediu, letargie sau confuzie, semne meningiene marcate. P. 248.
C. Electrocardiograma, radiografia cutiei toracice, hemoleucograma, numărul de
trombocite, timpul protrombinic, timpul parţial tromboplastinic, ionograma, gli-
#
cemia. Examenul ultrasonografic Doppler al vaselor cervico-cerebrale, CT ce
rebrală, examenul fundului de ochi, puncţie lombară, RM cerebrală, angiografie
cerebrală. P. 252, 255.
D. Anticoagulante, aspirină, antihipoxante, nootrope, preparate vasoactive, kineto-
terapie. P. 259-260.
E. Ictusul cerebelos, tumorile de fosă craniană posterioară, migrena bazilară. P.
183.
Cazul nr. 66.
A. Accident vascular cerebral ischemic cauzat de ocluzia arterei carotide comune
stângi. P. 246.
B. Apraxia ideatorie se manifestă în cadrul utilizării obiectelor în acţiuni simple (uti
lizarea unui creion, aprinderea unui chibrit) sau în acţiuni mai complexe (a face
un plic, a aprinde o lumânare). P. 139. Dostları ilə paylaş: |