Examenul macroscopic cuprinde: cantitate, aspect, consistenţă, culoare şi miros.
Cantitatea de spută :
Absentă – corticopleurite, boli pulmonare interstiţiale
Redusă – până la 200-400ml/zi – astm bronşic, traheobronşite acute incipiente, pneumonii acute la debut, TBC la debut, bronhopneumonii cronice în perioada de acalmie
Crescută – până la 400-500ml/zi – bronşite cronice cu bronhoree, bronşiectazii, abcese pulmonare, TBC ulcero-cavitară
Foarte mare – peste 500ml/zi – vomică –colecţii pleuro-pulmonare sau subdiafragmatice care se deschid în bronşii (pleurezia purulentă, abces pulmonar, chist hidatic, abces hepatic).
Consistenţa sputei poate fi:
Vâscoasă – aderă la pereţii vasului în care se colectează, datorită conţinutului mare în fibrină.
Fluidă, filantă – conţine mult mucus.
Transparenţa sputei:
Transparenţa sputei:
Sputa fluidă este de obicei transparentă
Sputa aerată, caracteristică edemului pulmonar acut este aerată, spumoasă , ca "albuşul de ou" bătut
Aspectul sputei:
Sputa seroasă - de obicei abundentă apare în bronşitele acute seroase; spumoasă, slab rozată este caracteristică edemului pulmonar acut datorat cel mai frecvent unei stenoze mitrale strânse sau insuficienţei ventriculare stângi ; rar pot apare prin iritaţii produse de gaze toxice (edem pulmonar acut necardiogen, toxic)
Sputa mucoasă – este incoloră, transparentă, de consistenţă fluidă şi apare în bronşite ; dacă există o cantitate mare de fibrină devine gelatinoasă, aderentă de vas
Sputa purulentă – are un aspect cremos, de culoare galbenă sau galben verzuie şi apare în cazul supuraţiilor pulmonare care drenează în bronşii
Sputa mucopurulentă apare în traheobronşite acute şi cronice, bronşiectazii, TBC cavitară, procese supurative cronicizate
Sputa sanguinolentă este sputa amestecată cu sânge roşu, curat, în cantitate variabilă ; sputa care conţine sânge de culoare închisă (care a stagnat pe căile traheobronşice) se numeşte spută hemoptoică; eliminarea de sânge franc se numeşte hemoptizie. Pot sa apară în: TBC, bronşite cronice, bronşiectazii, abces pulmonar, neoplasm bronhopulmonar, tromboembolism pulmonar, stenoză mitrală strânsă
Culoarea sputei :
Culoarea sputei :
Albicioasă- sputele seroase sau mucoase
Galbenă sau galben verzuie – sputele purulente
Roşu aprins – hemoptizie
Roşu închis sau negricios – la sfârşitul hemoptiziei ("coada" hemoptiziei), infarct pulmonar
Ruginie sau cărămizie – pneumonia pneumococică
Negricioasă – antracoză
Verzuie – TBC cavitară, bolnavi icterici
Mirosul sputei:
în general sputa nu miroase sau are un miros fad; este fetidă în bronşiectazii, abcese pulmonare, gangrenă pulmonară (miros pestilenţial).
Sputa perlată, mucoasă, redusă cantitativ, conţine dopuri opace asemănătoare unor perle, spiralele lui Curschmann, eozinofile şi cristale Charcot- Leyden – apare la sfârţitul crizelor de astm
Sputa cu aspect de "zeamă de prune", cu miros fetid, culoare roşie-brună apare în cancerul bronhopulmonar, gangrena pulmonară
Sputa cu aspect de "zeamă de prune", cu miros fetid, culoare roşie-brună apare în cancerul bronhopulmonar, gangrena pulmonară
Sputa pseudomembranoasă conţine o mare cantitate de mucus în care plutesc fragmente solide sub formă de membrane alcătuite din fibrina coagulată care iau aspectul mulajului bronşiilor; apare în bronşite acute sau cronice severe, bronşita difterică
Sputa cu fragmente de ţesut pulmonar necrozat, murdară, fetidă, cu sfaceluri de aspect negricios; apare în abcesul şi gangrena pulmonară
Sputa numulară, o varietate de spută mucopurulentă care conţine discuri purulente galben verzui de mărimea unor monede înglobate în mucină; se întâlneşte rar în bronşite cronice, bronşiectazii
Vomica:
Reprezintă expulzia bruscă a unei cantităţi masive de spută şi apare după efort, tuse sau traumatism, însoţită de dureri toracice, dispnee, cianoză şi stare de şoc. Apare mai frecvent în abcese pulmoare, empiem, chist hidatic, abces hepatic sau subfrenic, drenate în bronşie.
Vomica rezultată din deschiderea colecţiilor purulente se stratifică în vasul de colecţie în patru starturi :
Vomica rezultată din deschiderea colecţiilor purulente se stratifică în vasul de colecţie în patru starturi :
spumos la suprafaţă
mucos, ce plonjează în stratul următor
seros
grunjos prin depunere la fundul vasului de puroi şi detritus
HEMOPTIZIA
Reprezintă eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge roşu, aerat, proaspăt care provine din arborele traheobronşic şi/sau parenchimul pulmonar în cursul efortului de tuse. În timpul hemoptiziei bolnavul este palid, anxios, prezintă transpiraţii reci, dispnee, tahipnee şi uneori chiar lipotimie. Pulsul este frecvent tahicardic, iar valoarea tensiunii arteriale variază în funcţie de cantitatea hemoptiziei.
Din punct de vedere cantitativ se descriu:
-hemoptizia mică – 50-100ml- în care sângele se elimină fracţionat în accese de tuse fiecare acces fiind însoţit de eliminarea a 15-20ml sânge
