D După evoluţie e După timpul de dezvoltare
CM Operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente sunt: a)
Yüklə 1,35 Mb.
|
|
215. CM Operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente sunt: a) reduodenizarea b) rerezecţia cu refacerea GEA pe ansa în „Y" a la Roux c) jejunoduodenostomia d) reversiunea segmentului jejunal e) dezinvaginarea ansei aferente --------------------------------------------------------------------- 216. CM Enumeraţi sindroamele postvagotomice: a) gastrostaza b) sindromul Dumping tardiv c) duodenostaza d) sindromul cronic al ansei aferente e) sindromul Dumping precoce --------------------------------------------------------------------- 217. CM Enumeraţi semnele clinice ale malabsorbţiei: a) caşexia b) anemia c) hiperhidroza tegumentelor d) hirsutismul e) steatoreea --------------------------------------------------------------------- 218. CM Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice: a) secreţie minoră de HCl b) disbacterioza c) hipergastinemia d) dereglările de motilitate intestinală e) dereglări de metabolism al acizilor graşi --------------------------------------------------------------------- 219. CM Enumeraţi cauzele ulcerului peptic recidivant după vagotomie: a) secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi b) rezecţia economă gastrică c) drenajul gastric neadecvat d) hipercalciemia e) hipergastrinemia --------------------------------------------------------------------- 220. CM Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică Bilroth II a) invazia cu Helicobacter pylori b) rezecţia gastrică economă c) mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal d) hipergastrinemia e) malabsorbţia --------------------------------------------------------------------- 221. CM Enumeraţi operaţiile inutile în caz de ulcer peptic recidivant, cauzat de mucoasă antrală reziduală deasupra bontului duodenal: a) micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei b) reduodenizarea c) rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului d) reduodenizarea prin gastrojejunoduodenoplastie e) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I --------------------------------------------------------------------- 222. CM Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping: a) reversiunea segmentului jejunal b) gastrojejunoplastia izoperistaltică c) jejunoduodenostomia d) reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Billroth I e) rerezecţia subtotală --------------------------------------------------------------------- Rectul 223. CS Principalele leziuni precanceroase care duc la apariţia cancerului rectal sunt: a) melanoamele cu localizare rectală b) polipii colorectali, tumori viloase, rectocolita ulceroasă c) hemoroizii şi fistulele perianale d) anorectitele nespecifice, pectenoza e) prolapsul mucos anorectal --------------------------------------------------------------------- 224. CS Grading-ul tumoral rectal reprezintă: a) clasificarea în funcţie de gradul de diferenţiere histopatologică b) clasificarea clinică a cancerului rectal c) gradul de invazie tumorală în peretele rectal d) markeri biologici ai cancerului rectal e) o metodă complementară de tratament al cancerului de rect --------------------------------------------------------------------- 225. CS Cea mai frecventă formă anatomopatologică de cancer rectal este: a) adenocarcinomul ulcerovegetant b) adenocarcinomul c) melanomul malign d) carcinomul spinocelular e) rabdomiosarcomul --------------------------------------------------------------------- 226. CS Examinările specifice în cancerul de rect sunt: a) tomografia computerizată, citologia exfoliativă b) tuşeul rectal, endoscopia colorectală, irigografia c) echografia pelviană, determinarea antigenului carcinoembrionar d) echografia endoluminală, limfografia, arteriografia e) cromolimfoscopia, echografia transabdominală, citologia exfoliativă --------------------------------------------------------------------- 227. CS Chirurgia de teritoriu în cancerul de rect înseamnă: a) extirparea segmentului tumoral al rectului b) extirparea rectului şi a ganglionilor mezenterici inferiori c) îndepărtarea rectului tumoral sau a segmentului afectat împreună cu staţiile ganglionare şi ţesutul conjunctiv înconjurător d) limfadenectomie extinsă şi extirparea segmentului de rect afectat e) exereza tumorii rectale sau a rectului împreună cu sigmoidul şi colonul descendent --------------------------------------------------------------------- 228. CS Principala atitudine chirurgicală, care se aplică în cancerul de rect sunt: a) criochirurgia b) electrochirurgia c) amputaţia de rect şi rezecţia rectului d) rectohemicolectomia stîngă lărgită e) rezecţia tumorală cu raze lazer --------------------------------------------------------------------- 229. CS Factorii inhibitori ai carcinogenezei cancerului colorectal sunt: a) alimentaţia vegetală, vitamina A, prostoglandinele b) antitripsina, acidul folic c) imunoglobulina A secretantă, heparinaza, vitamina E d) seleniul, retinoizii, steroizii vegetali e) tromboplastina tisulară, complexul vitaminic B, lipoproteinlipaza --------------------------------------------------------------------- 230. CM Cancerul rectal se poate localiza la următoarele niveluri: a) rectului ampular b) joncţiunii rectosigmoidiene c) rectului perineal d) foselor ischiorectale e) tecii rectului --------------------------------------------------------------------- 231. CM Principalele grupe de simptome оn faza de debut a cancerului rectal sunt: a) scurgerile patologice b) sindromul dureros c) tulburările defecaţiei d) tulburările neurologice e) sindromul biliopancreatic --------------------------------------------------------------------- 232. CM Cauzele diagnosticului tardiv cu cancerului rectal sunt: a) evoluţia frustă îndelungată b) tergiversarea prezentării la medic c) superficialitatea examinării bolnavului d) raritatea cazurilor de cancer rectal e) absenţa investigaţiilor moderne --------------------------------------------------------------------- 233. CM Principalii parametri, care stau la baza tratamentului chirurgical în cancerul rectal sunt: a) localizarea leziunii b) concentraţia sanguină a antigenului carcinoembrionar c) stadiul bolii d) rezultatul biopsiei prin endoscopie e) determinarea markerilor tumorali --------------------------------------------------------------------- 234. CM Cele mai utilizate procedee tehnice оn exerezele de rect sunt: a) amputaţia de rect b) crioterapia c) rezecţia de rect d) extirparea endoscopică a tumorii e) excizia tumorii cu raze lazer --------------------------------------------------------------------- 235. CM Leziunile precanceroase incriminate în cancerul colorectal sunt: a) diverticuloza colică b) polipii colorectali c) displaziile vasculare d) rectocolita ulceroasă e) megadolicocolonul --------------------------------------------------------------------- 236. CM Tuşeul rectal dă informaţii referitoare la: a) tipul histologic tumoral b) localizarea tumorii c) grading-ul tumoral d) extensia tumorii la organele vecine e) grupele ganglionare cu metastaze --------------------------------------------------------------------- 237. CM Intervenţiile chirurgicale cu viză oncologică în cancerul de rect sunt: a) amputaţia rectală b) rezecţia rectală c) operaţia Hartmann d) rezecţia rectală joasă mecanică e) colostomia în "ţeavă de puşcă" --------------------------------------------------------------------- 238. CM În etiopatogenia cancerului rectal sunt incriminaţi: a) factorii ereditari b) leziunile precanceroase ale rectului c) factorii alimentari şi de mediu d) factorii iatrogeni e) afecţiunile hepatopancreatice --------------------------------------------------------------------- 239. CM Metodele moderne de explorare în cancerul rectal sunt: a) tomografia computerizată b) echografia endoluminală c) citologia exfoliativă d) dozarea antigenului carcinoembrionar e) anuscopia cu lumină laterală --------------------------------------------------------------------- Răspunsuri Chirurgie Nr. 2 Cardiopatiile
Maladiile pleuro-pulmon. Nesupurative
Maladiile pulmonare Supurative
Arteriopatiile periferice
Mediastin
Patologia diafragmului
Intestinul gros
Intestin subtire
Maladiile ficatului
Chirurgia endocrina
Hipertensiunea portală
Maladiile esofagului
BSO
Rectul
Chirurgie pediatrică 1. CS. Nou - născutul, care se asfixiază şi respiră greu, iar gura i se umple cu secreţii salivare are: a) Emfizem lobar congenital acut b) Chist bronhogen tensionat c) Pneumotorax spontan tensionat d) Fistulă eso - traheală e) Atrezie de esofag --------------------------------------------------------------------- 2. CS. Semnul de certitudine în diagnosticul stenozei hipertrofice congenitale de pilor este: a) Vărsătura de la naştere b) Pliul cutanat leneş c) Scaunul cu caracter de constipaţie d) Palparea olivei e) Stagnarea staturo - ponderală --------------------------------------------------------------------- 3. CS. Simptomul principal la debutul stenozei hipertrofice de pilor este: a) Ascensiunea termică b) Agitaţia copilului c) Vărsătura bilioasă repetată d) Vărsătura "albă", în get e) Constipaţia severă --------------------------------------------------------------------- 4. CS. Simptomul dominant în atrezia duodenului este: a) Vărsătura alimentară de culoarea laptelui ingerat, în get b) Vărsătura bilioasă precoce, repetată c) Vărsătura bilioasă, apoi meconială d) Vărsătura cu aspect meconial, apoi fecaloid e) Abdomenul distensiat --------------------------------------------------------------------- 5. CS. Diagnosticul clinic al ocluziei congenitale înalte se bazează pe: a) Vărsături alimentare b) Vărsături bilioase, lipsa tranzitului meconial c) Vărsături meconiale, apoi fecaloide d) Vărsături meconiale, apoi fecaloide, lipsa tranzitului meconial e) Vărsături hemoragice --------------------------------------------------------------------- 6. CS. Prezenţa a 2 imagini hidroaerice în etajul abdominal superior (de o parte şi de alta a coloanei vertebrale) la radiograma toraco - abdominală simplă în poziţie ortostatică precizează diagnosticul: a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor b) Atrezia duodenului c) Stenoza duodenului d) Ileusul meconial e) Peritonita meconială --------------------------------------------------------------------- 7. CS. Vărsătura bilioasă la nou născut este simptomul capital în: a) Stenoza hipertrofică congenitală de pilor b) Spasmul piloric c) Stenoza duodenului d) Atrezia duodenului e) Malformaţii cardiotuberozitare (hernie hiatală) --------------------------------------------------------------------- 8. CS. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale înalte este: a) Vărsătura alimentară b) Vărsătura bilioasă c) Vărsătura alimentară cu striuri sanguine d) Tranzitul meconial redus e) Distensia abdominală impresionantă --------------------------------------------------------------------- 9. CS. Simptomul dominant al ocluziei intestinale congenitale joase este: a) Vărsături bilioase din primele 24 ore de viaţă b) Vărsături bilioase după 24-48 ore de viaţă, apoi vărsături cu conţinut intestinal c) Durere colicativă abdominală d) Rectoragie spontană e) Meconiu foarte vîscos, aderent la peretele intestinului --------------------------------------------------------------------- 10. CS. Orice nou - născut care varsă bilios trebuie să fie suspectat de: a) Reflux gastro - esofagian b) Stenoză hipertrofică de pilor c) Obstrucţie congenitală duodenală d) Peritonita meconială e) Megacolon congenital --------------------------------------------------------------------- 11. CS. Complicaţia cea mai frecventă şi gravă a malrotaţiei intestinuluii este: a) Stenoza de ileon b) Invaginaţia întestinală c) Gastrita meconială d) Enterocolita ulceroasă e) Volvulusul intestinului --------------------------------------------------------------------- 12. CS. Apariţia afecţiunii Hirschprung este determinată de: a) Atrezii ano-rectale complecte b) Atrezii ano-rectale cu fistule perirectale c) Fistule congenitale ano-rectale d) Aganglionoza sau hipoganglionoza rectală şi/sau rectosigmoidală e) Alimentaţie incorectă --------------------------------------------------------------------- 13. CS. Constipaţia este simptomul principal (cu variaţii de la caz la caz) în perioada neonatală, de sugar şi în restul copilăriei în următoarea afecţiune: a) Stenoză anorectală b) Megacolon idiopatic c) Megacolon simptomatic d) Megacolon congenital e) Malrotaţiile intestinului --------------------------------------------------------------------- 14. CS. Durerile colicative asociate cu vărsături alimentare în plină stare de sănătate la sugarul trecut la alimentaţie diversificată apar în: a) Diverticulită b) Apendicită acută c) Gastroenterită d) Invaginaţie intestinală e) Enterocolită ulcero-necrotică --------------------------------------------------------------------- 15. CS. Rectoragia spontană, instalată la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu durere abdominală colicativă şi vărsături alimentare apare în: a) Diverticulul Meckel b) Enterocolită ulcero - necrotică c) Polipoza rectocolică d) Polipul rectal e) Invaginaţia intestinală --------------------------------------------------------------------- 16. CS. Durerile abdominale paroxistice în alternanţă cu perioade de acalmie, însoţite de vărsături alimentare, sângerare rectală la sugarul de 7 luni reprezintă triada simptomatică clasică în: a) Apendicită acută b) [ ]Volvulus intestinal c) Invaginaţie intestinală d) Enterocolită acută Yüklə 1,35 Mb. Dostları ilə paylaş:
|