D După evoluţie e După timpul de dezvoltare



Yüklə 1.35 Mb.
səhifə1/14
tarix05.05.2017
ölçüsü1.35 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14
Chirurgie generală

1. CS. După care principiu hemoragiile sunt clasificate în "per diabrosis", "per rexin" şi "per diapedesis"?

a) După principiul anatomic

b) După mecanismul de apariţie

c) După raportul faţă de mediul extern

d) După evoluţie

e) După timpul de dezvoltare
---------------------------------------------------------------------

2.CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne?

a) Hemoragia din ulcerul gastric

b) Hematomul intermuscular

c) Hemoragia din plaga tăiată a gambei

d) Hemoragia pulmonară

e) Hemoragia în cavitatea articulară
---------------------------------------------------------------------

3.CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare?

a) Hemoragia din ulcerul gastric

b) Hemoragia în cavitatea pleurală

c) Hemoragia uterină

d) Hemoragia intraarticulară

e) Tamponada cordului
---------------------------------------------------------------------

4.CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară precoce?

a) În primele zile după traumă, în urma alunecării ligaturii de pe vas sau a detaşării trombului din lumenul acestuia

b) În timpul traumei

c) În timpul supuraţiei plăgii

d) Peste 14 zile după traumă

e) Peste 21 zile după traumă
---------------------------------------------------------------------

5.CS. Cînd se dezvoltă hemoragia secundară tardivă?

a) În primele zile după lezarea vasului

b) Nemijlocit după traumă

c) În timpul supuraţiei plăgii

d) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza alunecării ligaturii de pe vas

e) În timpul transportării accidentatului spre staţionar, din cauza detaşării trombului din lumenul vasului
---------------------------------------------------------------------

6.CM. Indicaţi reacţiile organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza de compensare.

a) Hemodiluţia

b) Centralizarea hemodinamicii

c) Decentralizarea hemodinamicii

d) Hiperventilarea

e) Includerea mecanismului renal de compensare
---------------------------------------------------------------------

7.CM. Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală a hemoragiei.

a) Acidoza

b) Centralizarea hemodinamicii

c) Toxemia

d) Decentralizarea hemodinamicii

e) Hemodiluţia
---------------------------------------------------------------------

8.CM. Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.

a) Tahicardia

b) Melena

c) Paliditatea

d) Voma cu sînge

e) Hipotonia
---------------------------------------------------------------------

9.CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard, s-a observat aglutinarea cu toate serurile (de grupele I, II şi III). Apreciaţi grupa sangvină.

a) 0(I)

b) A(II)

c) B(III)

d) AB(IV)

e) Eroare în tehnica de apreciere
---------------------------------------------------------------------

10.CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul serurilor standard s-a observat aglutinarea cu serurile din grupele Il şi III şi lipsa aglutinării cu serul din grupa I. Apreciaţi grupa de sînge.

a) 0(I)

b) A(II)

c) B(III)

d) AB(IV)

e) Eroare în tehnica de apreciere
---------------------------------------------------------------------

11.CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa de sînge.

a) 0(I)

b) A(II)

c) B(III)

d) AB(IV)

e) Eroare în tehnica de apreciere
---------------------------------------------------------------------

12.CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice?

a) În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min

b) În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min

c) Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min

d) În jet, într-o priză

e) Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă
---------------------------------------------------------------------

13.CM. În ce constă aprecierea valabilităţii sîngelui conservat pentru transfuzie?

a) Examinarea microbiologică a sîngelui donatorului

b) Controlul corespunderii datelor de pe eticheta containerului cu sîngele ce se conţine în aceasta

c) Determinarea grupei şi factorului rezus a sîngelui din container

d) Evaluarea vizuală a conţinutului containerului cu sînge

e) Controlul ermetismului containerului cu sînge
---------------------------------------------------------------------

14.CM. Indicaţi perioadele şocului posthemotransfuzional:

a) Perioada de şoc propriu-zisă

b) Perioada de oligo şi anurie (insuficienţei renale acute)

c) Perioada de septicotoxemie

d) Perioada de restabilire a diurezei (reconvalescenţei)

e) Perioada stabilizării hemodinamicii
---------------------------------------------------------------------

15.CM. La complicaţiile mecanice ale hemotransfuziei se referă:

a) Dilatarea acută a cordului

b) Embolia gazoasă

c) Trombozele şi trombemboliile

d) Ischemia extremităţii după hemotransfuzia intraarterială

e) Şocul hemolitic
---------------------------------------------------------------------

16.CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele:

a) Hemoragia

b) Doloritatea

c) Leziunea organelor interne

d) Dehiscenţa marginilor plăgii

e) Şocul
---------------------------------------------------------------------

17.CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă?

a) Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi

b) Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici

c) Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare

d) Compresia receptorilor nervoşi prin edem

e) Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale
---------------------------------------------------------------------

18.CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor?

a) Tocată

b) Lacerată

c) Tăiată

d) Prin armă de foc

e) Ocazională
---------------------------------------------------------------------

19.CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală?

a) La locul de muncă

b) Prin înţepare

c) Mixtă

d) Tăiată

e) Ocazională
---------------------------------------------------------------------

20.CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:

a) Recent infectate

b) Aseptice

c) Necrotice

d) Putride

e) Purulente
---------------------------------------------------------------------

21.CS. Ce plagă se consideră infectată?

a) Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul

b) Orice plagă ocazională

c) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 103 (1.000)

d) Plaga, în care există un proces purulent

e) Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 105 (100.000)
---------------------------------------------------------------------

22.CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de:

a) 105 (100.000) pe un gram de ţesut

b) 104 (10.000) pe un gram de ţesut

c) 103 (1.000) pe un gram de ţesut

d) 102 (100) pe un gram de ţesut

e) 101 (10) pe un gram de ţesut
---------------------------------------------------------------------

23.CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?

a) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului parietal şi a intestinului

b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat

c) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei

d) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor peretelui abdominal anterior

e) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal
---------------------------------------------------------------------

24.CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc?

a) Zona necrozei traumatice primare

b) Zona edemului traumatic

c) Zona canalului plăgii

d) Zona de comoţie moleculară

e) Zona necrozei terţiare
---------------------------------------------------------------------

25.CS. Prin ce se caracterizează zona comoţiei moleculare în caz de plăgi prin armă de foc?

a) Necroza traumatică, ce apare la acţiunea directă a energiei cinetice a glontelui

b) Nimerirea şi multiplicarea rapidă a infecţiei în canalul plăgii

c) Edemul neomogen al ţesuturilor de-a lungul canalului plăgii

d) Dereglarea metabolismului tisular şi distrugerea structurilor celulare

e) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii prin armă de foc
---------------------------------------------------------------------

26.CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:

a) Vindecării secundare

b) Formării şi reorganizării cicatricei

c) Regenerării

d) Vindecării primare

e) Inflamaţiei
---------------------------------------------------------------------

27.CS. Ce fază a procesului de plagă include perioada modificărilor vasculare şi perioada curăţirii plăgii?

a) Faza vindecării secundare

b) Faza formării şi reorganizării cicatricei

c) Faza regenerării

d) Faza vindecării primare

e) Faza inflamaţiei
---------------------------------------------------------------------

28.CM. Care din procesele enumerate se referă la faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)?

a) Recanalizarea şi creşterea vaselor sangvine

b) Tromboza capilarelor şi venulelor

c) Dezvoltarea acidozei tisulare

d) Formarea ţesutului de granulaţie

e) Sinteza colagenului
---------------------------------------------------------------------

29.CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de plagă (faza regenerării)?

a) Limfocitele

b) Fibroblaştii

c) Macrofagii

d) Leucocitele neutrofile

e) Trombocitele
---------------------------------------------------------------------

30.CM. Ce funcţii fiziologice are ţesutul granulant?

a) Protecţia plăgii de penetrarea microbiană

b) Realizarea hemostazei

c) Contribuie la restabilirea integrităţii dermului

d) Completarea defectului de plagă

e) Sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat
---------------------------------------------------------------------

31.CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor:

a) Sub crustă

b) Regenerarea primară amînată

c) Regenerarea secundară

d) Regenerarea primară

e) Regenerarea secundară precoce
---------------------------------------------------------------------

32.CS. Vindecarea necomplicată a plăgii operatorii are loc:

a) Sub crustă

b) Prin regenerare secundară

c) Prin regenerare primară

d) Prin regenerare secundară precoce

e) Prin regenerare primară amînată
---------------------------------------------------------------------

33.CS. Suturile secundare precoce se aplică pe plagă:

a) Pînă la începutul dezvoltării ţesutului granulant

b) După prelucrarea chirurgicală primară a plăgii

c) După dezvoltarea ţesutului granulant, dar pînă la formarea ţesutului cicatriceal

d) După excizia ţesutului granulant ce s-a format în plagă

e) După dezvoltarea ţesutului cicatriceal şi fenomenul de contracţie a plăgii
---------------------------------------------------------------------

34.CM. Indicaţi principiile prelucrării chirurgicale a plăgilor purulente.

a) Suturi primare pe plagă nu se aplică

b) Se aplică suturi primare pe plagă

c) Excizia ţesuturilor devitalizate

d) Excizia ţesutului granulant

e) Drenarea plăgii cu meşe de tifon
---------------------------------------------------------------------

35.CM. Indicaţi metodele fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente.

a) Prelucrarea plăgii cu get pulsatil

b) Utilizarea laserului chirurgical

c) Cavitaţia ultrasonoră

d) Tratament în mediu abacterian dirijat

e) Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii
---------------------------------------------------------------------

36.CM. Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale.

a) Prezenţa microorganismelor patogene virulente

b) Hiperemia venoasă a ţesuturilor

c) Reacţia de răspuns al organismului la infecţie

d) Bacteriemia tranzitorie

e) Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei
---------------------------------------------------------------------

37.CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale.

a) Exogenă

b) Prin implantare

c) Prin contact

d) Endogenă

e) Aerogenă
---------------------------------------------------------------------

38.CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare al edemului în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.

a) Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei

b) Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator

c) Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului

d) Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular

e) Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
---------------------------------------------------------------------

39.CM. Indicaţi mecanismele şi reacţiile nespecifice de apărare în caz de infecţie chirurgicală.

a) Rolul protectiv al dermei neafectate

b) Prezenţa microflorei saprofite a pielii

c) Inflamaţia

d) Sinteza anticorpilor contra agenţilor cauzali ai infecţiei

e) Fagocitoza
---------------------------------------------------------------------

40.CS. Ce indică simptomul de fluctuienţă în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi?

a) Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent

b) Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie

c) Prezenţa gazului în ţesuturi

d) Caracterul anaerob neclostridial al infecţiei

e) Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente
---------------------------------------------------------------------

41.CS. În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:

a) Ţesutul subcutanat

b) Glanda sebacee

c) Piele

d) Foliculul pilos

e) Glanda sudoripară
---------------------------------------------------------------------

42.CM. Indicaţi fazele de evoluţie a furunculului.

a) Faza de infiltraţie

b) Faza de necroză

c) Faza de abcedare

d) Faza de erupere

e) Faza de detaşare a necrozei
---------------------------------------------------------------------

43.CS. În caz de hidrosadenită inflamaţia purulentă se dezvoltă în:

a) Ţesutul celulo-adipos subcutanat

b) Glanda sudoripară

c) Foliculul pilos

d) Ganglionul limfatic

e) Glanda sebacee
---------------------------------------------------------------------

44.CM. Hidrosadenita se caracterizează prin următoarele:

a) În centrul infiltratului inflamator se află foliculul pilos

b) Localizarea tipică este regiunea occipitală şi cervicală posterioară

c) Mai frecvent e localizată în regiunea axilară

d) Inflamaţia purulentă debutează de la glanda sebacee

e) Are tendinţă către recidivare
---------------------------------------------------------------------

45.CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:

a) De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară

b) Starea generală a bolnavului de regulă rămîne satisfăcătoare

c) Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată

d) Semnul de "sită"

e) Simptomul de fluctuienţă nu este tipic
---------------------------------------------------------------------

46.CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este:

a) Streptococul

b) Stafilococul

c) Colibacilul

d) Pneumococul

e) Bacilul pioceanic
---------------------------------------------------------------------

47.CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.

a) Forma flegmonoasă

b) Forma abcedantă

c) Forma buloasă

d) Forma necrotică

e) Forma eritematoasă
---------------------------------------------------------------------

48.CM. Indicaţi simptoamele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului.

a) Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele

b) Hiperemia pielii sub forma "limbilor de foc"

c) Formarea sectoarelor de necroză cutanată

d) Hiperemia pielii sub forma „hartei geografice"

e) Simptomul de fluctuienţă
---------------------------------------------------------------------

49.CM. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical?

a) Forma flegmonoasă

b) Forma buloasă

c) Forma necrotică

d) Forma abcedantă

e) Forma eritematoasă
---------------------------------------------------------------------

50.CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se petrece:

a) Pe cale hematogenă

b) Prin bătături, fisuri ale pielii

c) Pe cale hematogenă

d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii)

e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
---------------------------------------------------------------------

51.CM. Panariţiul tendinos al căror degete ale mîinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul Pirogov-Parona?

a) Primul

b) Al doilea

c) Al treilea

d) Al patrulea

e) Al cincilea
---------------------------------------------------------------------

52.CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.

a) Subcutanat

b) Tendinos

c) Pandactilita

d) Periunghial (paronichia)

e) Cutanat
---------------------------------------------------------------------

53.CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului.

a) Tendinos

b) Osos

c) Articular

d) Subunghial

e) Pandactilita
---------------------------------------------------------------------

54.CS. Prin termenul "pandactilită" se subînţelege:

a) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii

b) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei

c) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii



Поделитесь с Вашими друзьями:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə