D După evoluţie e După timpul de dezvoltare

Chirurgie nr.1

Herniile

1. CS Care din următoarele afirmatii corespunde herniei inghinale directe:

a) Nu coboară în scrot

b) Este congenitală

c) Este mai frecvent unilaterală

d) Se strangulează foarte frecvent

e) Este o hernie de efort

---------------------------------------------------------------------

2. CS Strangularea diverticulului Meckel este hernia:

a) Riсhter

b) Maydl

c) Littre

d) Gheselbah

e) Broсk

---------------------------------------------------------------------

3. CS Strangularea parietală antimezocolică poartă denumirea de hernie:

a) Broсk

b) Gheselbah

c) Maydl

d) Riсhter

e) Littre

---------------------------------------------------------------------

4. CM În stadiul de ischemie a herniei strangulate sunt prezente următoarele semne:

a) Ansa destinsă, pronunţat cianotică

b) Tromboza venelor mezoului

c) Peretele îngroşat cu false membrane pe suprafaţă

d) Lichid peritoneal purulent sau fecaloid

e) Ansa eferentă palidă, colabată

---------------------------------------------------------------------

5. СМ Tranzitul intestinal este păstrat în următoarele forme ale herniilor strangulate:

a) Hernia Littre

b) Hernia Maydl

c) Hernia Broсk

d) Hernia Gheselbah

e) Hernia Riсhter

---------------------------------------------------------------------

6. CS În care dintre următoarele situaţii sacul herniar lipseşte:

a) Hernia inghinală congenitală

b) Hernia ombilicală

c) Hernia inghinală prin clivaj

d) Hernia perineală

e) Hernia diafragmală posttraumatică

---------------------------------------------------------------------

7. CM Hernia Brock sau pseudostrangularea herniei la un purtător de hernie se întîlneşte în următoarele situaţii:

a) Colecistita acută

b) Pancreatita pseudotumorală

c) Ulcerul gastroduodenal perforat

d) Apendicita acută perforativă

e) Perforaţia atipică a ulcerului gastric

---------------------------------------------------------------------

8. CM Tratamentul conservator (bandajul) în hernie este indicat:

a) În cazul refuzului categoric al pacientului pentru tratament chirurgical

b) În orice tip de hernie

c) La bătrîni cu starea generală ce contraindică intervenţia chirurgicală

d) În herniile ireductibile

e) În herniile inghinale congenitale

---------------------------------------------------------------------

9. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privind herniile inghinale oblice:

a) Sacul herniar este format din procesul vaginalis

b) Sacul herniar se extinde anterio-medial de cordonul spermatic

c) Sacul herniar este localizat medial de vasele epigastrice inferioare

d) Sacul se extinde lateral de cordonul spermatic

e) Hernia inghinală oblică este mai rar bilaterală decât cea directă

---------------------------------------------------------------------

10. СМ Dacă intraoperator la deschiderea sacului herniar se va depista o ansă de culoare roşie inchisă, destinsă, cu seroasa fară luciu, si cu sufuziuni în regiunea şanţului de strangulare, vom constata:

a) Stadiul de congestie

b) Stadiul de ischemie

c) Stadiul de gangrenă

d) Stadiul de perforaţie

e) Ansă viabilă

---------------------------------------------------------------------

11. CM Selectaţi afirmaţiile corecte privind hernia inghinală prin alunecare:

a) Porţile herniare sunt mari

b) Conţinutul permanent este numai intestinul subţire

c) Colonul sigmoid este o parte componentă sacului herniar

d) Nu se încarcereaza niciodată

e) Poate avea dimensiuni mari

---------------------------------------------------------------------

12. CS În herniile inghinale oblice scopul major este plastia peretelui anterior al canalului inghinal. Cea mai folosită metodă de plastie este:

a) Bassini

b) Girard-Spasokukoţki cu sutura Kimbarovski

c) Postempski

d) Kukudjanov

e) Martinov

---------------------------------------------------------------------

13. CS În herniile ombilicale cu diametrul inelului herniar până la 3 cm metoda preferabilă de plastie este:

a) Mayo

b) Bassini

c) Sapejko

d) Nici una dintre cele indicate

e) Lexer

---------------------------------------------------------------------

14. CM Indicaţi trei semne principale ale herniei inghinale congenitale:

a) Lipsa debutului dureros

b) Este prezentă numai la copii

c) Porţile herniare sunt de dimensiuni majore

d) Evoluează intr-o hernie inghino-scrotală

e) Sacul herniar contine testicul

---------------------------------------------------------------------

15. CM Cel mai frecvent herniază următoarele organe

a) Vezica urinară

b) Eiploonul

c) Colonul ascendent

d) Intestinul subţire

e) Prostata

---------------------------------------------------------------------

16. CM Notaţi trei semne clinice ale herniei inghinale directe:

a) Coboară în scrot

b) Este de formă sferică

c) Nu coboară în scrot

d) Mai frecvent apare la tineri

e) Frecvent este bilaterală

---------------------------------------------------------------------

17. CM Examenul clinic al pacientului purtator de hernie inghinală oblică poate prezenta:

a) Hernia coboară în scrot

b) Pulsaţia arterei epigastrice se determină lateral de sacul herniar

c) Pulsaţia arterei epigastrice se determină medial de sacul herniar

d) Expansiunea formaţiunii la la tuse

e) Traiectul herniar este perpendicular vs peretele abdominal

---------------------------------------------------------------------

18. CM Care dintre variantele de hernii enumerate reprezintă hernii externe?

a) Hernia femorală

b) Hernia ombilicală

c) Hernia diafragmală

d) Hernia lombară

e) Hernia inghino-scrotală

---------------------------------------------------------------------

19. CM Care situaţii nu se încadrează în hernia Maydl?

a) Strangularea retrogradă tip "W"

b) Sacul herniar conţine două anse intestinale strangulate

c) Hernierea diverticului Meckel

d) Hernia obturatorie

e) Strangularea parietală a intestinului

---------------------------------------------------------------------

20. CM Care din următoarele gesturi sunt riscuri şi erori în hernia strangulată?

a) Palparea tumorii herniare

b) Intervenţia chirurgicală programată

c) Reducerea prin Taxis

d) Tactul rectal sau vaginal

e) Eliberarea la domiciliu din secţia de primire a unui bolnav după reducerea spontană a herniei

---------------------------------------------------------------------

21. CM Care din următoarele gesturi pot fi riscuri în hernia ireponibilă?

a) Palparea tumorii herniare

b) Intervenţia chirurgicală de urgenţă

c) Reducerea prin Taxis

d) Bandajul compresiv al porţii herniare

e) Radiografia abdominală de ansamblu

---------------------------------------------------------------------

22. CM Procedeele chirurgicale de refacere a peretelui abdominal în hernii cuprind:

a) Rezecţia organelor din sacul herniar

b) Rezecţia sacului herniar

c) Sutura colului sacului herniar

d) Autodermoplastia

e) Aloplastia

---------------------------------------------------------------------

23. CM Tratamentul chirurgical al herniilor simple reponibile cuprinde:

a) Eliberarea sacului herniar

b) Repunerea conţinutului sacului herniar

c) Rezecţia partială a epiploonului

d) Rezecţia segmentară de intestin

e) Hernioplastia

---------------------------------------------------------------------

24. СМ Care din următoarele reprezintă complicaţii ale herniilor:

a) Flegmonul herniar

b) Ruptura traumatică a herniei

c) Ireductibilitatea herniei

d) Varicocelul

e) Strangularea

---------------------------------------------------------------------

Boala ulceroasă

25. CS Care este manevra indicată în perforaţia ulcerului gastric la un bolnav de 40-60 ani, dacă din momentul perforaţiei nu a trecut mai mult de 6 ore?

a) Sutura simplă a ulcerului

b) Rezecţia primară a stomacului

c) Biopsia şi suturarea ulcerului procedeu Oppel

d) Rezecţia cuneiformă a stomacului + vagotomie

e) Vagotomie tronculară bilaterală + suturarea simplă

---------------------------------------------------------------------

26. CS Reacţia Gregersen-Adler indică:

a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei

b) Hemoragie microscopică superioară

c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas

d) Hemoragie în rect

e) Hemoragie din varicele esofagiene

---------------------------------------------------------------------

27. CS Semnul Bergman indică:

a) Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei

b) Hemoragie microscopică superioară

c) Prezenţa adenomului ulcerogen în pancreas

d) Hemoragie din rect

e) Hemoragie din varicele esofagiene

---------------------------------------------------------------------

28. CS Situaţia descrisă mai jos: distensie epigastrică, vome cu caracter epizodic şi tendinţă spre creşterea volumului lor, şi cu o uşurare după ele, corespunde:

a) Stenozei subcompensate

b) Stenozei compensate

c) Stenozei decompensate

d) Penetrării ulcerului gastric în pancreas

e) Penetrării ulcerului duodenal în pancreas

---------------------------------------------------------------------

29. CM Complicaţiile acute ale bolii ulceroase sunt:

a) Perforaţia

b) Stenoza

c) Malignizarea

d) Penetraţia

e) Hemoragia

---------------------------------------------------------------------

30. CM În ce situaţie este obligatorie biopsia ulcerului perforat:

a) Ulcerul gastric acut

b) Ulcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de 2 cm

c) Ulcerul gastric la un pacient trecut de 40 ani

d) Ulcerul gastric Johnson II cu perforaţie în stomac

e) Ulcerul duodenal calos penetrant în pancreas şi asociat cu hemoragie

---------------------------------------------------------------------

31. CS Ulcerul mediogastric conform clasificării Johnson este:

a) Nu se încadrează în această clasificare

b) Se încadrează în clasificare în caz de malignizare

c) Tipul I

d) Tipul II

e) Tipul III

---------------------------------------------------------------------

32. СS Semnul Kussmaul reprezintă:

a) Flebita membrului inferior stâng în cancerul gastric

b) Tulburările metabolice din stenoza pilorică decompensată

c) Contractura muşchilor în ulcerul duodenal perforat

d) Prezenţa undelor peristaltice ale stomacului în stenoza pilorică ulceroasă

e) Adenopatia supraclaviculară pe stânga

---------------------------------------------------------------------

33. CS Care din intervenţiile chirurgicale pe stomac în boala ulceroasă se complică cel mai rar cu diaree?

a) Vagotomia selectivă

b) Vagotomia tronculară

c) Rezecţia stomacului cu anastomoză tip Balfour

d) Rezecţia stomacului procedeul Billroth-I

e) Vagotomia tronculară cu operaţie de drenaj tip Heineke-Miculicz

---------------------------------------------------------------------

34. CM Perforaţia atipică reprezintă perforaţia:

a) Acoperită (protejată)

b) Oarbă

c) A peretelui posterior al duodenului

d) În porţiunea cardială a stomacului

e) În abdomenul liber

---------------------------------------------------------------------

35. CS Care procedeu prevede utilizarea omentului pe picioruş la suturarea ulcerului perforat?

a) Oppel

b) Judd

c) Braun

d) Heineke-Miculitz

e) Holle

---------------------------------------------------------------------

36. СМ Rezecţia primară nu este indicată în perforaţia ulcerului:

a) Duodenal la bolnavii peste 60 ani

b) Duodenal "mut" (fără anamneză)

c) În asociere cu hemoragie

d) În caz de suspecţie la malignizare

e) La tinerii până la 30 de ani

---------------------------------------------------------------------

37. CS Adenomul ulcerogen produce cantităţi mari de:

a) Histamină

b) Tripsină

c) Kalicreină

d) Gastrină

e) Chinine

---------------------------------------------------------------------

38. CS În ulcerul duodenal se întâlnesc următoarele complicaţii, exceptând:

a) Malignizarea

b) Stenoza

c) Hemoragia

d) Penetraţia

e) Perforaţia

---------------------------------------------------------------------

39. СМ Tratamentul conservativ în sindromul Mallory-Weiss constă în aplicarea următoarelor procedee:

a) Dieta, antacide, hemocoagulanţi

b) Terapie hormonală (corticosteroizi)

c) Pituitrină i/v

d) Sonda Blackmore

e) Coagularea endoscopică

---------------------------------------------------------------------

40. СМ În dependenţă de situarea procesului ulceros deosebim următoarele tipuri de stenoze, exceptând:

a) Stenoza cardiei

b) Stenoza bulbului duodenal

c) Stenoza pilorică

d) Stenoza postbulbară

e) Stenoza fundică

---------------------------------------------------------------------

41. CS Cel mai precoce semn al malignizării ulcerului este:

a) Vome cu miros fetid

b) Hematemeza

c) Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor

d) Pierdere ponderală

e) Melena

---------------------------------------------------------------------

42. СМ Adenomul ulcerogen (gastrinomul) are forma unui nod chistos sau lobat de diversă consistenţă, care în 50% cazuri malignizează, dă metastaze şi poate fi situat în următoarele organe:

a) Pancreas

b) Duoden

c) Splină

d) Colecist

e) Stomac

---------------------------------------------------------------------

43. CS Cea mai informativă metodă de investigaţie a secreţiei gastrice este:

a) Testul Hollender

b) pH-metria

c) Testul Kay

d) Examenul radioscopic

e) Esofagogastroduodenoscopia

---------------------------------------------------------------------

44. СМ Care afirmaţii referitoare la hemoragia digestivă superioară ulceroasă sunt adevărate:

a) La vârstnici hemoragia digestivă superioară se stopează mai uşor decât la tineri

b) Cel mai important este de a diferenţia hemoragia ulceroasă de hemoragia din varicele esofagogastrice

c) Se aşteaptă 48 ore pentru efectuând hemostază medicală

d) Se operează după 48 ore pentru a reduce mortalitatea

e) Sursa hemoragiei este situată până la joncţiunea duodeno-jejunală

---------------------------------------------------------------------

45. СМ Sindromul Mallory-Weiss este favorizată de următorii factori:

a) Abuz de alcool şi alimente

b) Creşterea neaşteptată a presiunii intraabdominale

c) Vomă repetată violentă

d) Tuse insistente

e) Utilizarea aspirinei, steroizilor, anticoagulanţilor

---------------------------------------------------------------------

46. CS Cea mai eficace metodă de depistare a ulcerului malignizat este:

a) Radioscopia stomacului cu contrastare dublă

b) Anamneza şi starea clinică

c) Fibrogastroscopia

d) Reacţia Gregersen-Adler

e) Tomografia computerizată

---------------------------------------------------------------------

47. СМ Care dintre următoarele măsuri terapeutice nu pot fi folosite în hemoragia digestivă superioară în ciroza hepatică cu varice esofagiene complicate cu hemoragie?

a) Vagotomia supraselectivă

b) Hemostaza endoscopică

c) Ligaturarea de trunchi celiac

d) Sonda Sengstaken-Blackmore

e) Administrarea de pituitrină i/v

---------------------------------------------------------------------

48. CS Semnele enumerate mai jos: durere abdominală intensă în epigastru, înfăţişare anxioasă, pupile dilatate, transpiraţii reci, respiraţie superficială, simptomul Eleker prezent, poziţie antalgică forţată - corespund perioadei după perforaţie:

a) Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei cu hemoragie

b) Primelor 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal

c) Primă (primele 4-6 ore)

d) A doua (următoarele 4-6 ore)

e) A treia (peste 12 ore după debut)

---------------------------------------------------------------------

49. CS Metoda conservativă de tratament al ulcerului perforat se reduce la aspiraţia nazogastrică, aplicarea antibioticelor cu spectru larg, corecţia dereglărilor hidroelectrolitice, şi se impune în cazurile când lipsesc condiţiile pentru intervenţie chirurgicală, sau când bolnavul şi rudele refuză categoric operaţia. Acest procedeu a fost propus de către:

a) Billroth (1881)

b) Pierandozzi (1960)

c) Dragstedt (1960)

d) Taylor (1946)

e) Braun (1892)

---------------------------------------------------------------------

50. CS Activitatea hemoragiei digestive superioare determină tactica chirurgicală şi este apreciata în rezultatul examenului:

a) Clinic

b) De laborator

c) Radiologic

d) Endoscopic

e) Laparoscopic

---------------------------------------------------------------------

51. CM Sindromul Zollinger-Ellison este caracterizat de următoarele semne:

a) Creşterea secreţiei bazale nocturne

b) Constipaţia

c) Vome abundente, frecvente şi cu caracter acid

d) Hemoragii digestive superioare frecvente

e) Durere epigastrică intensă, continuă, cu crize nocturne

---------------------------------------------------------------------

52. CS Montajul Pean-Billroth-I în rezecţia gastrică constă în:

a) Anastomoză gastroduodenală termino-terminală cu îngustarea tranşei de susţinere din partea curburii mici

b) Anastomoză gastrojejunală termino-laterală

c) Anastomoză gastrojejunală în "Y"

d) Anastomoză gastroduodenală latero-laterală

e) Anastomoză gastroduodenală termino-laterală

---------------------------------------------------------------------

53. CS Marcaţi cel mai important semn al dehiscenţei anastomozei gastroduodenale şi a tranşei suturate:

a) Dureri pronunţate în epigastru

b) Vomă şi greţuri

c) Febră şi frison

d) Eliminarea prin drenurile din abdomen a albastrului de metilen întrodus în stomac

e) Contractură musculară în epigastru

---------------------------------------------------------------------

54. СМ Hemoragiile postoperatorii pot avea loc atât în tractul digestiv (2% din lotul rezecţiilor gastrice), cît şi în cavitatea abdominală. Terapia conservativă (acid aminocapronic 5% + adrenalină 0,1% - 1 ml; vicasol; CaCl 10%; decinon; plasmă congelată; crioprecipitat; transfuzii de sânge) este mai frecvent indicată în:

a) Nici una din ele