D După evoluţie e După timpul de dezvoltare

e) Prezenta oliguriei

---------------------------------------------------------------------

Traumatismele abdominale

162. CS În leziunile multiple ale jejunului în perioada de până la 6 ore după traumă, operaţia de elecţie este:

a) Suturarea defectelor

b) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-terminală"

c) Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză "termino-laterală"

d) Jejunostomia terminală

e) Jejunostomia tip Maydl

---------------------------------------------------------------------

163. CS Majoritatea absolută (90%) a traumatismelor abdominale sunt multiple, cauza principală fiind:

a) Plăgile prin armă de foc

b) Plagile prin armă albă

c) Catatraumatismele

d) Accidentele de circulaţie

e) Traumatismele sportive

---------------------------------------------------------------------

164. СS Pacientul a suferit un accident rutier. În secţia de internare s-au constatat următoarele leziuni: fractura oaselor bazinului, lezarea uretrei, lezarea splinei. Această traumă poartă denumirea de:

a) Traumă închisă nepenetrantă

b) Politraumatism

c) Traumatism asociat

d) Traumatism simplu

e) Traumatism combinat

---------------------------------------------------------------------

165. CS Diagnosticul leziunilor porţiunii retroperitoneale a duodenului este foarte dificil. Printre semnele clinice cel mai important este:

a) Blumberg

b) Mandel-Razdolski

c) Grassman-Kulenkampf

d) Bernştein

e) Vighiato

---------------------------------------------------------------------

166. СМ Cele mai utile metode de diagnostic a traumei pancreasului sunt:

a) USG

b) Laparocenteza

c) Radioscopia de ansamblu a abdomenului

d) Laparoscopia

e) Tomografia computerizată

---------------------------------------------------------------------

167. CS In leziunile transversale ale pancreasului cu lezarea Wirsungului la nivelul corpului organului, cea mai indicată operaţie este:

a) Suturarea parenchimului cu plastia Wirsungului

b) Rezecţia porţiunii distale a organului

c) Drenarea ambelor segmente a Wirsungului cu drenarea bursei omentale

d) Suturarea parenchimului cu drenarea Wirsungului

e) Pancreatectomia

---------------------------------------------------------------------

168. CS Semnul Kehr în leziunile splinei reprezintă:

a) Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stâng

b) Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng

c) Matitate fixă în hipocondrul stâng

d) Matitate deplasabilă pe flancuri

e) Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism

---------------------------------------------------------------------

169. СМ Semnele intraoperatorii precoce în leziunile retroperitoneale ale duodenului sunt :

a) Pete de stearină pe peritoneu şi mezouri

b) Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilă

c) Semne de peritonită fibrinos-purulentă difuză

d) Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneal

e) Hematom retroperitoneal

---------------------------------------------------------------------

170. СМ Leziunea stomacului mai frecvent are loc în traumatismele deschise (6-12%) decât în cele închise (2-3%). Cele mai utile procedee diagnostice sunt:

a) Laparoscopia

b) Radiografia abdominală de ansamblu

c) USG

d) Laparocenteza

e) Tomografia computerizată

---------------------------------------------------------------------

171. CM În trauma închisă a abdomenului predomină leziunea organelor parenchimatoase, care în 40% cazuri sunt multiple. Сele mai frecvente sunt leziunile:

a) Pancreasului

b) Splinei

c) Ficatului

d) Rinichilor

e) Suprarenalelor

---------------------------------------------------------------------

172. CS În diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv, dar şi foarte informativ procedeu este:

a) USG

b) Laparoscopia

c) Radiografia abdominală de ansamblu

d) Laparocenteza

e) Tomografia computerizată

---------------------------------------------------------------------

173. CM Sindromul Reily semnifică un abdomen acut fals şi este întâlnit în:

a) Traumatismele vertebro-medulare

b) Fracturile coastelor cu revărsat intrapleural

c) Hematoame retroperitoneale

d) Rupturile spontane incomplete a muşchilor abdominali cu hematom preperitoneal sau supraaponevrotic

e) Hematomul peretelui abdominal anterior

---------------------------------------------------------------------

174. CM În ce situaţii la prezenţa plăgii penetrante a toracelui este indicată toracotomia?

a) La evacuarea iniţială a 1000 ml de sânge pe drenul din cavitatea pleurală

b) La evacuarea iniţială a 1500 ml sânge pe drenul din cavitatea pleurală

c) Hemoragie continue > 100 ml/oră

d) Hemoragie continue > 250 ml/oră

e) Toracotomia nu este indicată

---------------------------------------------------------------------

175. CM Reluarea hemoragiei în leziunile splinei în 2 timpi este determinată de tuse, vome, efort fizic şi survine:

a) În primele 2-3 zile de la traumatism

b) În primele 2 săptămîni de la traumatism

c) Peste 24 ore de la traumatism

d) Concomitent cu momentul traumei

e) În primele 24 ore de la traumatism

---------------------------------------------------------------------

176. CM Care investigaţii paraclinice sunt informative în diagnosticul leziunilor ficatului:

a) Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului

b) Laparocenteza

c) Laparoscopia

d) Tomografia computerizată

e) USG

---------------------------------------------------------------------

177. CM Hematomul retroperitoneal se manifestă prin:

a) Semne de şoc hipovolemic

b) Sunt prezente dureri abdominale sau lombare

c) Abdomenul este suplu

d) La percuţie, matitate nedeplasabilă pe flancuri

e) Întotdeauna se impune intervenţia chirurgicală

---------------------------------------------------------------------

178. CM La un traumatizat sondajul vezicii urinare permite:

a) A depista leziunea rinichiului

b) A depista leziunea vezicii urinare

c) A stabili prezenţa simptomului Zeldovici

d) A urmări diureza orară

e) A depista retenţia de urină

---------------------------------------------------------------------

Peritonitele

179. СM Pentru faza toxică a peritonitei este caracteristică următoarea gamă simptomatică:

a) Tahicardie

b) Leucocitoză elevată cu deviere în stânga

c) Abdomen balonat, dureros

d) Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale

e) Vome frecvente bilioase

---------------------------------------------------------------------

180. СМ În diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizează diverse procedee. Indicaţi 2 dintre cele ce înlesnesc diagnosticul în oricare localizare:

a) Tuşeul vaginal şi rectal

b) Ultrasonografia abdominală

c) Laparoscopia

d) Puncţia abdominală

e) Radiografia abdominală în ortostatism

---------------------------------------------------------------------

181. CS Manevra Blumberg în apendicita acută constă în:

a) Durere vie la decompresia bruscă a fosei iliace drepte

b) Durere provocată la palparea fosei iliace drepte

c) Durere în fosa iliacă dreaptă la extensia corpului

d) Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în epigastru

e) Durere în fosa iliacă dreaptă la insuflarea aerului în rect

---------------------------------------------------------------------

182. СМ Semnele precoce ale peritonitei acute generalizate includ următoarele:

a) Dureri abdominale

b) Contractură musculară

c) Imobilitatea peretelui abdominal

d) Vărsături fecaloide

e) Subfebrilitate

---------------------------------------------------------------------

183. CS Pierderile de proteine şi lichide în peritonita difuză ating cifrele de 300 g şi respectiv 9-10 l. La baza acestor pierderi se află în primul rînd:

a) Schimbările microcirculaţiei

b) Pareza intestinală

c) Dereglările macrocirculaţiei

d) Alcaloza respiratorie

e) Dereglările funcţiei renale

---------------------------------------------------------------------

184. СМ După lavajul cavităţii peritoneale în peritonita difuză purulentă, cavitatea peritoneală se drenează, respectând următoarele principii:

a) Drenul se va exterioriza prin calea de acces

b) Drenurile se exteriorizează la distanţă de plaga operatorie

c) În perioada postoperatorie se va efectua lavajul fracţionat al spaţiilor drenate

d) Se introduc antibiotice

e) Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore

---------------------------------------------------------------------

185. СМ Printre măsurile terapeutice generale în peritonită un rol de primă importanţă îi revine combaterii ileusului paralitic. În acest scop sunt indicate următoarele manipulaţii:

a) Blocajul novocainic, blocaj epidural

b) Perfuzii de potasiu cu glucoză şi insulină

c) Decompresia tubului digestiv

d) Stimularea inervaţiei simpatice

e) Stimularea peristaltismului intestinal

---------------------------------------------------------------------

186. СМ Dereglările microcirculaţiei sunt mai simţitoare în faza a II şi a III a peritonitei purulente, şi sunt determinate de următorii factori:

a) Hipokaliemie

b) Diminuarea hematocritului

c) Acidoza metabolică intracelulară

d) Dereglări proteinice

e) Dereglări hidrosaline

---------------------------------------------------------------------

187. CS La un bolnav cu ulcer perforat, internat peste 10 ore după îmbolnăvire constatăm: limba de umeditate scăzută şi saburată, Ps - 96 b/min., TA - 120/70 mm Hg, dispnee, durere violentă în abdomen, la palpare "abdomenul de lemn", leucocitoza - 16.000. Indicaţi faza peritonitei:

a) Faza reactivă

b) Faza toxică

c) Faza terminală

d) Faza complicaţiilor septice

e) Faza iniţială a insuficienţei poliorganice

---------------------------------------------------------------------

188. СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită purulentă de 48 ore şi stare toxico-septică se vor efectua următoarele intervenţii chirurgicale:

a) Rezecţia gastrică 2/3

b) Suturarea solitară a ulcerului

c) Suturarea ulcerului procedeul Oppel-Policarpov

d) Exizia ulcerului cu piloroplastie

e) Rezecţia economă de stomac

---------------------------------------------------------------------

189. CS Cea mai frecventă cauză de infectare a cavităţii abdominale este:

a) Perforaţia organelor cavitare

b) Calea hematogenă

c) Ruptura în peritoneu a hidronefrozei

d) Calea limfogenă

e) Nici una din cele indicate

---------------------------------------------------------------------

190. СМ Pentru peritonita difuză cauzată de perforaţia unui organ cavitar sunt caracteristice următoarele semne:

a) Blumberg

b) Mendel-Razdolskii

c) Păstrarea matităţii hepatice

d) "Semnul tusei"

e) Grassman-Kulencampf

---------------------------------------------------------------------

191. СМ Contractura musculară este un semn major al peritonitei, însă poate lipsi în următoarele cazuri:

a) La bătrâni

b) La copii

c) Dacă au fost administrate antibiotice

d) La caşectici

e) Dacă au fost administrate opiacee

---------------------------------------------------------------------

192. CM Având o suprafaţă de circa 2 m², peritoneul are următoarele funcţii:

a) De răspândire a infecţiei

b) De fixare a organelor intraabdominale

c) De protecţie antiinfecţioasă

d) De rezorbţie

e) De secreţie

---------------------------------------------------------------------

193. СМ Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot fi de următoarea origine:

a) Tuberculoasă

b) Canceroasă

c) Parazitară

d) Bilioasă

e) Urinară

---------------------------------------------------------------------

194. СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită acută generalizată se întâlnesc următoarele semne:

a) Durere epigastrică

b) Contractură musculară

c) Creşterea matităţii hepatice

d) Pneumoperitoneum

e) Durere la tuşeul rectal la nivelul fundului de sac Douglas

---------------------------------------------------------------------

195. CM Durerea la debut într-o peritonită difuză prin perforaţie digestivă are următoarele caracteristici:

a) Debut lent, insidios

b) Debut ca "lovitura de pumnal"

c) Intensitate medie

d) Provoacă dispnee

e) Şocogenă

---------------------------------------------------------------------

196. CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul intervenţiei chirurgicale este:

a) Laparotomia largă

b) Suprimarea sursei de contaminare

c) Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinului

d) Toaleta cavităţii peritoneale

e) Drenarea cavităţii peritoneale

---------------------------------------------------------------------

197. CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:

a) Difuze

b) Primare

c) Localizate

d) Secundare

e) Criptogene

---------------------------------------------------------------------

198. CM Reechilibrarea electrolitică eficientă în peritonite are ca efecte:

a) Normalizarea caracteristicilor pulsului

b) Tahicardia

c) Scăderea în continuare a presiunii venoase centrale

d) Creşterea debitului urinar la oră

e) Ameliorarea stării generale a bolnavului

---------------------------------------------------------------------

199. CM Lavajul cavităţii peritoneale în cazul peritonitelor acute difuze:

a) Nu este întotdeauna necesar

b) Se efectuează cu lichide la temperatura camerei

c) Se pot folosi antiseptice

d) Se efectuează de mai multe ori înainte de a închide abdomenul

e) Este urmată de drenajul larg al cavităţii peritoneale

---------------------------------------------------------------------

200. CS Cea mai frecventă cauză a abcesului subfrenic este:

a) Apendicita perforativă

b) Colecistita acută gangrenoasă

c) Perforaţia ulcerului gastroduodenal

d) Pancreatita acută necrotico-hemoragică

e) Abcesul subhepatic

---------------------------------------------------------------------

201. CM Notaţi metodele de diagnostic în abdomenul peritoneal la debut:

a) Laparocenteza

b) Tuşeul rectal

c) Proba Şvartz

d) Irigografia

e) Laparoscopia

---------------------------------------------------------------------

202. CM În peritonitele avansate se poate aplica în cazuri exepţionale:

a) Laparostomia

b) Acoperirea anselor eviscerate cu folii de poliuretan

c) Marginile plăgii sunt fixate pe un cadru inferior de plagă

d) Este indicată perfuzia în abdomen a lichidului de lavaj

e) Toaleta secundară a abdomenului se execută la 3-4 zile

---------------------------------------------------------------------

Patologia venelor

203. CS Triada Virhov în patogenia tromboflebitei acute constă în:

a) Tulburări de coagulare, leziuni endoteliale şi staza circulaţiei venoase

b) Leziuni ale valvulilor, hipertensiune venoasă şi varicele venelor

c) Deficienţa ţesutului conjunctiv, tulburări de coagulare şi stază venoasă

d) Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia şi staza circulaţiei venoase

e) Stază venoasă, tulburări de coagulare şi insuficienţa vaselor comunicante

---------------------------------------------------------------------

204. CS Procedeul Delbe-Pertes evidenţiază:

a) Funcţia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna

b) Funcţia valvulelor venelor profunde

c) Permebialitatea venelor profunde

d) Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale

e) Funcţia venelor comunicante

---------------------------------------------------------------------

205. CS În baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:

a) Insuficienţa cardiacă, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase

b) Obezitatea, insuficienţa cardiacă şi dilatarea venelor

c) Insuficienţa valvulară, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase

d) Boala hipertonică, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase

e) Limfostaza, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase

---------------------------------------------------------------------

206. CM Care sunt factorii patogenetici principali în etilogia bolii varicoase?

a) Obezitatea

b) Insuficienţa valvulară

c) Insuficienţa cardiacă

d) Dilatarea venelor

e) Creşterea presiunii venoase

---------------------------------------------------------------------

207. СМ Profilaxia complicaţiilor trombembolice în perioada postoperatorie se reduce la:

a) Administrarea heparinei

b) Masaj la extremităţile inferioare

c) Exerciţii fizice curative

d) Aplicarea fibrinolizinei

e) Aplicarea pansamentului elastic pe membrele inferioare

---------------------------------------------------------------------

208. СМ Principalele simptome în varicele venelor membrelor inferioare sunt:

a) Claudicaţia intermitentă

b) Edemul periferic spre sfârşitul zilei

c) Convulsii nocturne a muşchilor gambei

d) Schimbări trofice în regiunea supramaleolară

e) Simptomul "ischemiei plantare"

---------------------------------------------------------------------

209. CM În boala trombembolică factorii determinanţi sunt reprezentaţi de:

a) Ateroscleroză

b) Poliglobulie

c) Neoplasmele viscerale

d) Leziunea venoasă parietală

e) Staza venoasă

---------------------------------------------------------------------

210. CM Cauzele insuficienţei venoase acute a venelor extremităţilor inferioare sunt:

a) Tromboza venoasă

b) Tromboflebita venelor profunde

c) Obezitatea

d) Boala varicoasă

e) Leziunile traumatice ale venelor

---------------------------------------------------------------------

211. CM Enumeraţi metodele chirurgicale mai raţionale de tratament a ulcerilor trofice:

a) Excizia ulcerului

b) Autodermoplastia

c) Aplicarea suturilor secundare

d) Tratamentul patogenetic

e) Plastia suprafeţei ulceroase cu lambou cutanat deplasat

---------------------------------------------------------------------

Apendicita

212. CS Cel mai important simptom în diagnosticul apendicitei acute este:

a) Triada Dieulafoy

b) Semnul Kocher

c) Semnul Bartomie-Mihelson

d) Semnul Sitcowschi

e) Semnul Blumberg

---------------------------------------------------------------------

213. CS Durerea periombilicală şi simptomele Kummel, Crasnobaev sunt mai frecvente în apendicita acută: