Sub 1- hic- def, etiologie
Yüklə 164,93 Kb.
|
|
Sub 1- HIC- def, etiologie
Definitie – complex de semne si simptome expresie a unei suferinte cerebrale difuze ca urmare a cresterii presiunii intracraniene datorata dezechilibrului intre continutul cranian si continator. Etiologie: Malformatii congenitale – craniostenoze, Arnold-Chiari Tumori cerebrale – primitive malingne sau benigne, metastaze TCC – hematoame, plagi cranio-cerebrale Parazitoze – chist hidatic, cisticercoza Patologie vasculara – hematoame primare, anevrisme complicate Boli inflamatorii/infectioase – abcese, tuberculomul cerebral, goma luetica, SIDA Alte cauze – intoxicatii, alergii, compresiuni medulare Sub 2- HIC- fiziologia LCR Spatiul lichidian - 150 ml LCR dispus in: sist. ventric. intracerebral, cisternele bazale, spatiul subarahnoidian Circulatia LCR: secretie la niv. ventriculilor laterali> ventriculul 3> apeductul lui Silvius> ventriculul 4>prin gaurile lui Magendie si Luschka> sistemul cisternal de la baza si cisterna Magna si spatiul subarahnoidian Monitorizarea PCI - imp pt diagn, prin senzori extradurali, subdurali, intraventriculari. Cresterea PCI peste 200 mmH2 situatie alarmanta, peste 400mmH2o stare critica cu prognostic nefav.
-Cefaleea : simptom constant, adesea semn de debut. Simptom dominant al HIC Intensitate discreta la inceput poate evolua in crize cu durata de cateva min pana la jumatate de ora, uneori putand persista cateva zile, alteori poate fi permanenta imobilizand bolnavul la pat.Este de obicei difuza, poate avea o localizare bine precizata. Particularitati: Agravata dimineata Accentuata de tuse, stranut, efort, modif de pozitie Ameliorata de varsatura -Varsaturi : matinale (“ŕ jeun”) Spontane, fara efort Nu sunt precedate de greata Nu au legatura cu alimentatia“in jet” Calmeaza cefaleea -Edem papilar : cresterea presiunii in teaca nv. Optic,expresia oftalmologica a sindromului de HIC=simptom de certitudine a sdr HIC Poate lipsi in 1/3 cazuri cu HIC Sub 4- HIC semne accesorii Modificari psihice : aspect simplu nevrotiform sau pot domina tabloul clinic: diminuare activ profesinala(scadere randament, apatie, indiferenta, diminuarea atentiei), modif inteligentei si memoriei, in stadiu avansat alterari ale st de constienta(obnubilare, torpoare), alterare grava a fct intelectuale, modif de comportament. Pareze de nv. Oculomotori :cel mai frecvent abducens, cu diplopie si strabism convergent Tulburari vestibulare: vertij nesistemaizat, tulb de echilibru, nistagmus Semne de iritatie meningeala- red cefei, kernig, brudzinski Crize comitiale Sub 5 HIC paraclinic Rx craniu – ISTORIE!!!! CT- met neinvaziva- evd prez si dimens procesului expansiv, uneori poate stab natura anatomopat a leziunii IRM, Angiografie, angioIRM, angioCT EEG, echo. Fund de ochi Sub 6 HIC evol naturala, complicatii In stadiul de debut se declanseaza un mecanism de compensare a presiunii intracraniene usor crescute. Faza de compesare: -ocuparea spatiilor de rezerva(subarahnoidian, cisternale, ventriculare) - atrofii cerebrale - accelerare proces de rezorbtie lcr - marirea cavit craniene la copil prin dehiscenta suturi Complicatii circulatorii: de natura ischemica cand PIC devine superioara presiunii din vasele cerebrale. Mecanice : herniile cerebrale(patr anormala a unei parti din encefal in orif naturale ale craniului sau ale depresiuilor peretior cranieni) Subfalciforma Transtentoriala : hernia temporala amigdaliana in foramen magnum Culmenului prin orificiul lui Pacchioni Midriaza : semn de hernie temporala Sub 7 HIC- hernia cerebrala Cand un PEIC evol rapid se produce o rupere brusca a echilibrului tensional ic si apar HC. Anatomic po fi supra sau subtentoriale,intereseaza parenchimu cerebral sau cel cerebelos. Hernia temporala consta in angajarea uncusului hipocampic la niv mg libere a cortului cerebelului(fanta lui Bichat). Tablou clinic constiuie expresia suferintei prin compresiune a penduc cerebrali si a puntii precum si a blocarii circ de lcr la niv apenduct Silvius. Debut cu acentuarea simpt HIC:cefalee si varsat se accentueza;apare redoare nedureroasa a cefei cu rotatia extremitati cefalice de partea angajarii;paralizia homolat a nv3;hemipareza prepond inf ipsilat;crize de rigiditate prin decerebrare asoc sau nu cu tulb de constienta sau vegetative;tulb ale funtiilor vitale(tulb resp-polipnee,resp cheyne-stockes;tulb de ritm cardic:tahicardie;tulb de deglutitie;variatii tensionale;modif ale starii de constienta pana la coma) Sub 8 HIC partic clinice Sdr de hic clinic poate prezenta partic in ceea ce priveste frecv,momentul de aparitie si intens sa,fiind determ de varsta,localiz peic si natura peic. In peic hic apara mai tardiv cu cat PE este localiz mai ant spre lobul frontal. LA pacientii mai in varsta cu atrofii corticale HIC apare mai tardiv -PE maligne situata temporal det HIC cu o evol rapida si tendinta spre angajare. -in localiz occip a TC HTI este frecv intalnita -in tumorile corp calos semne de HTI apar precoce -sdr de HIC e frecv in PE sit intraventric,simpt evol in pusee ce determ pozitia capului. -in TM HIC este frecvent,precoce si intens,iar in TB este mai tardiv si cu evol mai lenta -accentuarea brusca a evol unui sdr HIC ce evolua lent progresiv det aparitia unei complic la niv PE de tip hemoragie-necroza sau formarea unui chist -in PE subtentoriale de linie mediana,sdr de HIC este mai precoce mai intens vs cele sit la niv emisf cerebeloase,dat vecinatatii cu calea de drenaj a LCR. -in PE de unghi pontocerebelos sdr HTI apare tardiv dupa aparitia semnelor de localizare Sub 9 PEIC def, gener, clasif(proces expansiv ic) Def: orice proces inlocuitor de spatiu ce evol la acest niv indiferent de natura sa: tumori, hematoame,malf vasc,procese inflam(abcese,tuberculoame),parazitoze,pseudoumori. Gener:-histo:peste 50%din TIC sunt glioame,15%meningioame,15%MTS,iar 7%neurinoame Clinic: 1.simpt comune produse de HTI 2.sdr neurologice de focalizare in rap cu sediu lez(frontale,tempor..) 3.simpt legate de natura lez(gliom,meningiom,mts,hematom,abcer)cu particularitati de debut si evolutie. Clasif: 1.T intracraniene primare=procese expansive ce deriva din tes nerv propriu-zis,meninge, resturi embrionare,rad nv cranieni si hipofiza 2.T intracraniene secundare=sunt mts cerebrale sau T invadante din vecinatate(calota baza) 3.pseudotumori cerebrale=stari patol(inf,tulb metab,intoxicatii) ce evol cu simptomele unui PEIC
Lobul frontal are 3 zone: circomvolutiunea F ascendenta,aria premotorie si lob preF. Simpt: 1.epilepsia=convulsii gener,jaksoniene sau adversive.Crize grand mall apar in lez infiltrative prof.pot fi strict localizate la fata,mb inf,mb sup sau se intind la juma corp controlateral.Dupa crize pot aparea pareze tranzitorii. 2.afazia si agrafia apar in lez ariilor F2 F3.b.are dificultate in vb cursiva.In T cereb,afazia are o evolutie lenta si fenomene de HIC,iar in lez vasc se instal brusc si apoi apar fenom de HIC. 3.pareza de facial de tip central discreta 4.tulb motorii in functie de afectarea ariei motorii= hemipareze sau hemiplegii. 5.reflexu de apucare fortata=e expresia unor fenom extrapiram corticale..atingerea usoara a fetei palmare a ultimelor deg se prod o miscare lenta~cu prinderea obiectului 6.tulb cerebeloase=produs prin lezarea cailor dento-talamo-corticale si clinic de manif prin:dismetria mb opuse,adiadochocinezia,ataxia mbsup controlat,hipotonie cu reflexe pendulare de p opusa 7.tulb de echil=tulb de mers si statica cu instabil mentinerii trunchi pe vertic,retropulsie 8.tulb de orientare spatiala apar dat dezorganiz perceptiilor kinestezice complexe de deplasare sau de directie 9.tulb psihice=90%cazuri,la debut=pac sunt euforici,au o stare de excitatie psihomotorie,tendinta la calambururi si glume cu nuante pornografice.Apoi apare o faza de indiferenta,atentia slabitza,memoria faptelor recente alterata,scaderea randament profesional,dezorientare temporospatiala.In per de stare se constata sdr psihic caract sdr frontal:sdr pseudodemential..pac apatic fara initiativa psihica si motorie,sta imobil,da raspunsuri incompl sau neadecvate sau ocoleste raspunsu cu o gluma.tabloul clinic de schizofrenie,frecvent in glioame maligne si mts. Sub 11 Sdr lob parietal 1.Tulb motorii=hemipareza discreta apare dat invaziei sau compresiei fb.piram din vecinatate 2.Atrofii musc apar in lez vasc si tardiv in T,afecteaza mbsup controlat mai ales extrem distala 3.Crize de epilepsie senzitiva=e primu simpt a lez parietale si poTe fi criza senzitiva(furnicaturi,intepaturi,arsuri) sau senvitivomotorie locala localiz la niv unui mb sau hemicorp. 4.Culb de sensib subiectiva-parestezii si rar dureri;pot fi permanente,de intens redusa cu exacerbari si ameliorari periodice.In leziuni superf se constata hipoestezie cutanata iar in cele profunde alterarea sensib termoalgice.Astereognozia frecv intalnita se manif prin:recunoastrea mai lenta a obiectelor,nerecun formei obiect,nerecun materialului 5.Tulb somatognozice=frecv in lez emisfer minor si lez post ale lob parietal si consta in aparitia hemiasomatognoziei(neglizarea unui hemicorp)cat si agnozia digitala= imposibil dea identif unul din deg indicate de examinator si nu poate diferentia mana dr de cea stg. 6.Tulb praxice sunt frecv si specifice suferintei lob parietal,tulb in executarea unui gest, unui act. Apraxia ideomotorie=tulb in executarea unei actiuni simple. Apraxia ideatorie=incapac de a stabili in mod logic succesiunea unor acte elementare. Apraxia de imbracare in lez emisf minor si lez post si este limitat la hemicorp stg
Lob temp stg–perceptia si recun cuvint, inteleg semnalelor codificate ale limbajului Lob temp drept – perceptia si recun intonatiei muzicii,conversatiei Lezarea lobului temporal:tulburari de auz, echilibru, gust, miros, limbaj, vedere, memorie, comportament alimentar, comportament sexual.Convulsiile cu originea in aceste arii se manifesta ca si asocieri de tulburari ale ratiunii, halucinatii, comportament anormal, detasat sau violent, necontrolabil 1.Sdr de HTIC apare tardiv 2.tulb motori=sub forma de hemipareza instalata lent progresiv40% iar in 45% exista o pareza faciala 3.tulb de sensib obiectiva=hemihipoestezii superf 4.tulb oftalmo=exoftalmia,midriaza ipsilaterala,pareza ipsilat,modif camp vizual 5.acufene 6.tulb vestibulare sub forma unor crize paroxistice de vertij formand aura unei crize epileptice si se manif prin tulb de echilibru cu laterodeviatie controlat 7.manif epileptice ce prezinta o mare diversitate clinica a)crize psihosenzoriale se manif sub forma de iluzii sau halucinatii(olfactive,vizuale,auditive,modif paroxistice ale constientei) b)crize convulsive generaliz de tip grand mall ce pot evolua alternativ cu crize jacksoniene sau crize psihosenzoriale 8.tulb de vorbire in lez lob dominant cu deficit in articularea cuv cat si tulb de intelegere a limbajului 9.tulb psihice in leziunile lobului dominant:tulb de atentie,de memorie,labilitate,depresie,anxietate,apatie,iritabilit,stari de inhibitie Sub 13 sdr lob occipital PEIC(procese expansive intra craniene) sunt mai rar la ac nivel,clinic se manif prin: 1.sdr de HTIC=simpt prezente doar in per de stare a lez 2.tulb motorii=apar in stad final:hemipareza controlat uniform distribuita 3.tulb cerebeloase+tulb de echil nesistematizate,cu dismetrie si adiadococinezie dat compres exercitate pe emisferu cerebelos subdiacent 4.tulb de sensib=hipoestezie controlat in stadii avansate 5.tulb vizuale=permit stab dg topograf-occipital a)modif CV 90%=hemianopsia homonima controlat cu afectarea vederii maculare;hemianopsia in cvadrant;deficit CV in semiluna b)cecitatea corticala dat lez bilat ale ariilor de proiectie elementara a vederii c)agnozia vizuala= in lez lob stg d)Sindromul Balint=Imposibilitatea dirijarii corecte a oculomotricitatii in timpul explorarii spatiului; imposibilitatea privirii voluntare si a scanarii spatiului periferic, imposibilitatea de a apuca si de a atinge un obiect cu ghidare vizuala. e)Halucinatii vizuale -elementare includ stele, flashuri luminoase, culori, lumini forme geometrice (cercuri, patrate, hexagoane), care pot fi mobile sau stationare (zigzag, oscilatii, vibratii, pulsatii) -complexe include obiecte, persoane, animale de dimens normale,f mici/f mari. Pac poate constientiza natura ireala a acestora sau poate fi convins ca sunt reale f)Iluzii vizuale–distorsionarea obiec(forma,dimens, cul) Imaginile pot sau nu sa evoce ,amintiri vizuale. 6.tulb de vb 7.tulb psihice 8.epilepsia se manif sub diferite forme(comitialitae,GM,jacksoniene sau petit mall) dg + si diferentz pe baza simpt clinice este dificil fiindca sdrHTIA estompeaza simpt patognomonica iar pac observa greu deficitul din CV Sub 14 sdr fosa cerebrala post Simpt este det de spatiul rigid al fosei,raportu direct dintre lez si circulatia LCR si val struct nv dela acest nivel(tr cerebr,nv cranieni) 1.HTIC=cefalee,greata,varsaturi,staza papilara,tulb psihice,marirea diametrelor craniului cefaleea =occip sau supraorbitare,continua sau violent discontinua. Varsaturi de tip central,matinale,in jet,fara greturi asoc cu colici abd staza papilara 3.accesul bulbar evol cu:tahicardie,neregul puls,vc alternand cu vd,tulb de ritm resp si riscu pro de moarte subita 4.crize tonice de fosa post=clinic:opistotonus si extensia mbinf flexia mbsup,trismus,uneori pierdere de urina si amt fecale.criza este precedata de strigat si de o exacerbare a fen de HTIC.in crize apar si tulb vegetative grave:cianoza,bradicardie,puls oscilant,resp Cheyne-Stockes Sub 15 PEIC tratam Trat T cerebrale e un trat complex si consta in tehnici de chir curative sau paleative care se asoc cu trat radio,chimio si corticoterapic in fct de tipul histo al T. Interv neurochir au drept scop extirparea in total a T sau biopsie pt comfirm dg histol si adm de ad radiofarma. Tehnici operatorii clasice:gauri de trepan(pt biopsie),craniotomia(in ablatia TB) craniectomia de fosa post pt T dela ac niv(meduloblastoame,astrocitoame,neurinoame) Microchirugia prin utiliz microscop binocul chir amelioreaza subtantial rezult chir clasice. Utilizarea laserului(CO2)permite efect unor disectii precize si avporarea lez fara lezarea strct din jur.Trat medic consta in adm de anticonvulsivante,corticosteroizi sau glucosteroizi (dexametazona,solumedrol)depletive(manitol10-20%)si diuretice (furosemid) Sub 16 Boli vasc hemoragice cerebrale: def, general Boli vasc. cerebrale: capitol de importanta deosebita a patologiei generale fiind a 3-a cauza de deces si prima cauza de handicap fizic sau psihic. Bolile vasc. cerebrale pot fi imp in doua mari categ: hemoragice si ischiemice Bolile hemoragice vasc se clasif. in: hemoragie intra parenchimatoasa - hemoragia propriu-zisa(extravaz de sange fara distrug. tes. cerebral) - hematomul(colectie care det. distruptia si necroza) hemoragia subarahnoidiana(HSA) - cauze 1)ruperea unei malf. vasc. intracraniene 2)TCC
3)boli medicale: encefalopat. HT, Tumori, Diateze hemato., infectii, Intoxicatii 4)etiologie neprecizata Sub 17 Anevrisme def, localiz, clasif Def:=dilat ectatice ale per arterial;ruptura lor=pp cauza de HSA Localiz:poligon Willis+art.mari care il alimenteaza, majoritatea situandu-se la bifurcatia unei artere(ACI:40%, A.cerebr.ant 33%,a.cerebr.medie 20%,tr vert-baz 7%) Clasif: sacular(congenital) fusiform (ATS, ectatic) micotic
fistulos(ACI-s.cavernos) Sub 18 Anevrisme: anatomie patologica M scopic: maj-saculare; rotunde/ovalare,cu colet sesil sau pediculat; fundul anevr-neted/nereg-- aspect multilobulat=z de min rezist a sacului anevrismal m scopic: la niv colet: tunica musc se intrerupe brusc, lamina elastica interna se subtiaza si dispare..rezulta:per anevr f subtire, form din tes.fibros ce contine adventice+intima Sub 19 Anevr: patogenie, complicatii Patog: prez un defect congenital al medieielem esential in formarea anevr: defect musc+discontinuitatea elasticei Alti factori: ATS;deficil colagen tip III (Ehlers-Danlos)- -fragilit arteriala;HTA:prez la 60% din pac cu anevr;incid mare de anevr rupte: R polichistic si CoAo(ambele dau HTA)dar-30-40%din anevrse dezv si se rup la TA=N
SAngerarea Infarct cerebral determinat de vasospasm arterial, localiz de aceeasi parte cu anevrismul, in terit vasului de care apartine Compresiunea asupra parenchimului cerebral sau a nervilor cranieni Sub 20 Anevrism tablou clinic Clinic: 5 sindr de debut: -apoplectic(hg masiva cu suspend st de const care se agrav rapid, resp stertoroasa, HTA, bradic, rigid de decerebrare, deces) -meningitic(hg durere orbit+supraorbitara) -coma recurenta-corel cu sg repetate ale anevr.
-migrenoid-epis recurente de hemicranie cepreced ruptura franca -lombosciatic bilat: rahialgii si redoarea musc paravertebr (f rar)
Per de stare: -cefalee-simpt const in HSA, debut brusc, f intensa,
pe hemicraniu cu generaliz secundara -varsaturi-in primele ore
-meningism:fotofobie, redoarea cefei -febra-dupa 24h, nu>39grade, 1 sapt
-modif FC:tahic la debutul HSA sau bradic in compres (hematom intracerebral)
-tulb st de const:cateva min in sdr meningian; ore, zile=infarct cerebral sau hematom (intracer, SD)
-semne neurol de focar: paraliz III; perturb misc conjug a gl oculari(hg lob frontal)- deviatie de partea cu lez; hemiplegie, afazie, hemianopsie
Eval. gravitatii-scala Hunt&Hess: st.I:ASIMPTOMATIC
st.II:SINDROM MENINGEAL st.III:ALTERAREA STARII DE CUNOSTINTA
st.IV:ALTERAREA STARII DE CUNOSTINTA SINDROM NEUROLOGIC DE FOCAR
st.V: COMA Resangerarea=complic cea mai redutabila;riscul crescut:z1-7 de la prima ruptura Hidrocefalia acuta:=dilat ventric cerebrali cu sdr de HIC, det de blocajul cisternelor
bazale,ventriculilor,granul Pachionni de catre sg sau prod de degradare Ischemia cerebrala tardiva-z5-12 post hemoragie, evol dificila
CT:poate arata:prez HSA, localiz rupturii(hematom intraparenchimatos), punga anevr(rar), dilat.ac a sist ventric si prez sg intraventric
Angiografia cerebr selectiva=ex de electie: prez anevr, dimens, localiz RMN, angio RMN, DSA
Punctia lombara-indic cand CT nu a evid HSA; la 6-12 h de la debutul hg-ex m scopic LCR:hematii
Trat. med: prevenirea si tt. complic. rupturilor: -ATI, repaus la pat, monitoriz fct vitale, IOT in coma,+hiperventilatie;
-anticonvulsiv(fenitoin), sedative, analgezice -comb vasospasm: bloc Ca:Nimodipine
-hipervolemie si HTA indusa: dextran, albumina, sg, dexametazona -prev.resangerarii:antifibrinolitice(ac e-aminocaproic)-putin fol dat tt chir
Trat. chir: *direct: -cliparea anevr=met de electie gr I si II:48-72h
gr 4 si 5-precoce daca avem hematom intracranian cu efect de masa
grad mare: tardiv(dupa z 11 de la sangerare) -ligatura a carot int-indic limitate:anevr gigante>25mm, localiz intracavernoase
*tehnici alternative: radiologie interventionala:tt endovascular=embolizare anevr cu partic de mat plastic, spirale, balonashe
Def:=lez cong vasc ce pot sangera, produc ischemie sau epilepsie si rez din dezv anormala a retelei primitive vasculare cerebrale Clasif: -telangiectazii capilare: capilare dilatate, pot fi multiple, localiz in punte
-cavernoame: aspect ferm, nereg la palpare, localz frecv in emisf cerebrale, la nivel subcortical -malf venoase:vena unica dilatata, tortuoasa, sau mai multe vene mici ce converg intr-un punct, separate de parenchim normal, fara aport arterial
-MAV pr zise: localis la niv emisf cerebrale Macrosc: ghem vascular pulsatil, form din vase cu calibru variat
Microsc: mare varietate de forma, struct si dimensiune a vaselor, dilatatii anevrismale, depuneri calcare, placi de aterom. Creierul din jur e moale cu cavit necrotice si glioza Clinic: 3 tablori clasice: 1.Hemoragia subarahnoidiana
-dat rupturii MAV, la tineri (15-20 ani) -sangerarile-separate de interv>timp decat anevr
-hg mai frecv in s alba--rez Hematom intracerebr, mai rar HSA sau HSD
-semne focale: hemipareza/plegie, hemianopsie, afazie-mai frecv decat in anevr
-infarct cerebr, vasospasm-mai rar ca anevr Tablou clinic identic cu al anevrismelor:
-cefalee-debut brusc, f intensa, pe hemicraniu cu generaliz secundara
-varsaturi-in primele ore -meningism:fotofobie, redoarea cefei
-febra-dupa 24h, nu>39grade, 1 sapt -modif FC:tahic la debutul HSA sau bradic in compres
(hematom intracerebral) -tulb st de const:cateva min in sdr meningian;
ore, zile=infarct cerebral sau hematom (intracer, SD) -semne neurol de focar: paraliz III;
perturb misc conjug a gl oculari(hg lob frontal)- deviatie de partea cu lez; hemiplegie, afazie,
hemianopsie 2.Crizele comitiale-focale/generaliz
3.Sdr.pseudotumoral: -cefalee cu aspect de migrena, haluc viz
si pareze tranzit; afect constant aceeasi parte a craniului, durata mai lunga a
semnelor de insotire -deficite motorii-lent progresive
-tulb psihice=deter.intelect.progresiva *-suflu descris de pacient sau ascultabil pe orbita, tample sau direct pe leziune, dilat v scalpului la copii,
carot sinuoase, f pulsatile, edem papilar Paracl:
-s.c:lz vermiculara, hiperdensa+/-hematom prin ruptura RMN: elem nidusului si vasele de drenaj
angioRMN: toti pediculii vasculari si caract flux sg Angiografia=de electie:ghem de vase dilat+1/> artere de alimentare si vene de drenaj spre sinusurile DM cu diam mare si care se contrasteaza precoce, inca din timpul arterial
obiective: -prev resangerarii;
-elim furt sangvin si a ischemiei consec -vindecarea epilepsiei
-reducere sdr de HIC in caz de hematom Trat chir: grI-III operabile
gr4-5 indic discutabila, gr6 neop Radiochirurgia-gamma-knife: met indicata in malform mici sub 3 cm
Embolizarea endovasc:oblit.vaselor MAV cu gel cu tantal vizibil pe angiografie |