Edemul pulmonar

06.10.2010
EDEMUL PULMONAR acut survine prin inundarea brutală a alveolelor pulmonare de către un transudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare care survine datorită creşterii presiunii sângelui în capilarele venoase.

TIPURI: hemodinamic (cardiogen) şi lezionar (necardiogen)

CAUZE:  EP cardiogen - f. favorizanţi  insuficienţă ventriculară stângă, infarct miocardic acut, cardiopatie ischemică, HTA, cardiopatie paroxistică  EP necardiogen  toxice, infecţioase, neurologice, iatrogene, la innecaţi, bronhoalveolite de deglutiţie

MANIFESTĂRI CLINICE: se instalează de obicei noaptea (cardiogen) cu dispnee severă, intensă, survenită brusc  respiraţie polipneică zgomotoasă, însoţită de sete de aer  ortopnee  anxietate extremă  tuse uscată în prima fază, apoi cu spută spumoasă, rozată, aerată, caracteristică  transpiraţii  cianoză  turgescenţă jugulară  tahicardie  TA poate fii normală, crescută sau scăzută

În EP necardiogen mai apar în plus febră, tuse, expectoraţie muco-purulentă şi dureri toracice

CONDUITA DE URGENŢĂ: măsuri de urgenţă extremă de la domiciliul bol. la spital  poziţionarea semişezândă  se aspiră expectoarţia  se curăţă gura bol.  se aplică garoul la rădăcina a 3 membre, fără comprimarea arterelor  la fiecare 10 min. se mută succesiv garoul la al 4-lea membru, desfacerea facându-se progresiv  se admin. O₂ umidificat, aerosoli antispumă  la nevoie intubaţie cu aspiraţie şi respiraţie artificială

TRATAMENT:  morfină 0,01-0,02g IV şi IM iar în caz de reacţie vagală se asociază cu atropină  digitalice (deslanatozid 2mgIV), diuretice (furosemid 2 fiole lent IV timp de 1-2min)  se face venesecţie cu emisiune rapidă de sânge 300-500ml (contraindicată în infarct miocardic acut, vârstnici cu ateroscleroză celebrală)  intubaţie orotraheală şi respiraţie artificială  nitroglicerină 1-4 tablete sublingual şi antihipertensive

În EPA cu tensiune scăzută se contraindică emisia de sânge, morfina şi hipotensoare

EDEM PULMONAR LEZIONAR:

 La intoxicaţi: scoaterea din mediul toxic  de antidot şi ventilaţie artificială

 Origine infecţioasă: corticoterapie HHC perfuzabil în doză de până la 1g/zi  tetraciclină 2g/zi  tonicardiace (atropină)  se practică venosecţie de necesitate  nu se face morfină

 Cauze neurologice:  tratament simptomatic  sângerarea abundentă   manitol şi furosemid  nu morfină

 Iatrogen: emisie de sânge şi  furosemid 3-5 fiole IV

 La înecaţi: intubaţie orotraheală  aspiraţie bronşică  ventilaţie mecanică  oxigenoterapie masivă 10-12 l/min

 cu apă dulce: sângerarea  furosemid IM sau IV 2 fiole

 cu apă sărată:  dextran 40%  contraindicată sângerarea şi diureticele

 La uremici:  O₂, aerosoli antispumă, tonicardice  aplicarea de garouri pe membre  epuraţie extrarenală  contraindicată sângerarea şi morfina

 În bronhoalveolite de deglutiţie: respiraţie asistată

EMBOLIA PULMONARĂ obstrucţia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia, dezvoltând rapid o insuficienţă cardiacă dreaptă (cord pulmonar acut). Este dată în 90% din cazuri de mobilizarea unor trombi care au ca punct de plecare o tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare şi mai restrâns a celor pelviene.

MANIFESTĂRI CLINICE: aspect dramatic  durere constrictivă, intensă sub formă de junghi, iradiază uneori către gât şi membrele superioare, acompaniată de anxietate marcată, apnee, dispnee, polipnee superficială, cianoză , stare de şoc (extremităţi reci cianotice, sudori reci), tahicardie, hTA, hepatomegalie, turgescenţă jugulară

TABLOU CLINIC: asemănător infarctului miocardic şi a celui pulmonar  mai apare junghi toracic brutal, tuse cu spută hemoptoică, stare febrilă, tahicardie, hTA.

STABILIREA DIAGNOSTICULUI: explorări paraclinice (EKG, RTG toracic, angiografie pulmonară)

CONDUITA DE URGENŢĂ: internare de urgenţă (deces iminent)  repaus vocal absolut  combaterea durerii  analgetice (mialgin 100mg IM, repetat la nevoie 2-3X/24h; fortral 30mg IM)  O2 prin sondă nasofaringiană (6-8 l/min sau pe mască 10-15 l/min)

În ambulator  subst. vasoactive (isuprel în perfuzie cu ser sau glucoză 1mg, într-un ritm de 20-30pic/min; dopamină 1 fiolă sau noratrinal 1-2 fiole în glucoză 5%)  anticoagulante (heparină 50-100mg IV şi apoi în perfuzie timp de 3h)  trombolice  tratament chirurgical
HEMOPTIZIA expectoraţia unei cantităţi variabile de sânge provenit din căile respiratorii

CAUZE: TBC pulmonar  bronşiectazia (br. cronică)  cancer bronho-pulmonar  stenoza mitrală  stază pulmonară  insuficienţă cardiacă  anevrism aortic  traumatisme toracice şi pulmonare  alte af. ale ap. respirator şi cardivascular  intoxicaţii

SIMPTOMATOLOGIE: senzaţie de gâdilare la nivelul laringelui  căldură retrosternală  gust de sânge în gură  tuse iritativă cu expulzare de sânge cu aspect de roşu aprins, aerat, spumos, amestecat cu conţinut mucos sau mucopurulent  la hemoptiziile mari şi mijlocii apare paloare, anxietate, transpiraţie, tahipnee, tahicardie şi hTA

CONDUITA DE URGENŢĂ: repaus semişezând absolut într-un loc bine aerisit  repaus vocal  respiraţie lentă şi profundă pe nas   lichide reci în cantităţi mici şi repetate  aplicarea de gheaţă pe regiunea retrosternală  examinările şi mobilizarea pacientului vor fi reduse la minim

În hemoptiziile abundente se face ligatura celor 4 membre alternativ, pt. evitarea şi diminuarea intoarcerii venoase bruşte (dezlegarea se face lent, alernativ cu menţinerea garoului 20-30min)  se combate tusea cu codenal 2-3 tablete odată   soluţie salină/oral (1 lingură/pahar de apă)  medicaţie hemostatică (CaCl₂ 10%  IV lent, timp de 20-30min)  vitamina C, IM sau IV  venostat  adrenostazin  novocaină IV, foarte lent  transfuzii de sânge  se evită  preparatelor morfinice  în cazurile excepţionale se încearcă formarea unui emfizem pulmonar subcutanat pe faţa anterioară a toracelui afectat prin introducerea de 400-600ml de aer  mobilizarea va fi redusă la minim  supraveghere strictă şi spitalizare obligatori

Alte metode de oprire a hemoragiei: pneumoperitoneu, p-torax artificial hemostatic, tratament chirurgical
PNEUMOTORAX SPONTAN: prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală, aerul pătrunzând în pleură printr-o perforaţie patologică a seroasei.

CAUZE: TBC pulmonar 60-70%, emfizem pulmonar, chisturi aeriene pulmonare, bronşite cronice, tuse convulsivă, p.torax ideopatic benign (tineri 18-35 ani), p-torax traumatic (fracturi costale, plăgi penetrante, toracocenteză)

SIMPTOME: junghi toracic violent după efort, chintă de tuse (tip lovitură de pumnal)  dispnee accentuată  polipnee  anxietate  cianoză  tuse chintoasă  fenomene de insuficienţă respiratorie acută  fenomene de şoc pleural (tahicardie, puls mic şi rapid, colaps, paloare, cianoza extremităţilor, transpiraţii reci)  fenomene fizice (bombarea şi imobilizarea hemitoracelui afectat, abolirea murmurului vezicular, hipersonoritate cu dispariţia matităţii cardiace)

CONDUITA DE URGENŢĂ:  poziţie semişezândă  repaus fizic şi vocal absolut  combaterea durerii (algocalmin 1-2 fiole; fortral 1-2 fiole; în caz excepţional  mialgin 1 fiolă IV / IM sau morfină subcutanat)  anxiolitice (plegomazin  IM; diazepam; nitrazepam; alprazolan)  oxigenoterapie  sedative ale tusei (codeină)  în formele masive sau asfixie se execută exuflaţie decompresivă  transportul la spital se face cu mare grijă
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ ACUTIZATĂ (BPOC) se referă la bolnavii cu bronşită cronică şi cei cu emfizem pulmonar (BPOC= astm bronşic intricat + bronşită cronică + emfizem pulmonar). Bolnavii cu BPOC au o insuficienţă respiratorie cronică prin procesul inflamator accentuat, sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator, a hipersecreţiei şi a spamului musculaturii bronşice.

SIMPTOMATOLOGIE: dispnee cu polipnee, uneori bradipnee  cianoză intensă şi difuză la nivelul buzelor şi unghiilor  transpiraţii profunde  cefalee  anxietate  somnolenţă  stare confuzională  stare precomatoasă

Decompensare BPOC se asociază de regulă cu decompensare hemodinamică (tahicardie, tulburări de ritm cardiac, extrasistole, hepatomegalie, meteorism, turgescenţă jugulară)

MĂSURI DE URGENŢĂ: oxigenoterapie pt. combaterea hipoxiei (admin. în cantităţi mari poate produce hipercopnie), în doze moderate, începute cu 1-2 l/min  perfuzie tip coctail din HHC 200ml + cloramfenicol hemisuccinat 1g + deslanatozid 1 fiolă în ritm de 30-40 pic/min  transport urgent la spital

În spital se combate obstrucţia prin drenaj postural asociat cu percuţia toracelui pt.mobilizarea secreţiilor şi creşterea expectoraţiei, aspiraţie şi spălătură bronşică.

Aspiraţia endobronşică: se execută o spălătură bronşică după aspiraţie prin introducerea la interval de 5-10min a unei cantităţi mici de bisolvon, după care se repetă aspiraţia bronşică  combaterea inflamaţiei cu antibiotice (ampicilină 2-3g/zi; tetraciclină 2g/zi) timp de 10 zile, apoi se continuă antibiograma cu vibromicină 100mg.  Corticoizii (pt. acţiunea lor antiinflamatoare, antisecretoare şi antibronhospastică) prednison în doze de 20-30g/zi timp de 7-10 zile.  Combaterea spasmului prin  bronhodilatatoare (amiofilină IV lent sau perfuzie timp de 24h în glucoză 5%)  fluidifiante ale screţiei bronşice (bromhexin 30pic de 3X/zi)  la nevioe tonicardice, diuretice, anticoagulante, sângerare şi ventilaţie mecanică

BPOC se întâlneşte mai ales la fumători şi cei supuşi noxelor.