Tešić împotriva Serbiei
11 februarie 2014
În 2006, reclamanta, pensionară care avea diverse probleme de sănătate, a fost
condamnată pentru calomnie față de avocatul său. În iulie 2009, tribunalul a pus în
executare hotărârea, conform căreia două treimi din pensia reclamantei urmau a fi
transferate lunar în contul bancar al avocatului, până în momentul în care sumele acordate
erau plătite integral. Reclamanta s-a plâns de latura civilă a hotărârii penale de
condamnare pentru calomnie și de modalitatea de executare a despăgubirilor. Aceasta a
susținut, în special, că punerea în executare i-a provocat dificultăți financiare extreme.
Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 10 (libertatea de exprimare) din Convenție,
constatând că, deși măsurile în litigiu fuseseră prevăzute de lege și fuseseră adoptate în
vederea îndeplinirii unui scop legitim, respectiv protecția reputației altora, o astfel de
ingerință în exercitarea de către reclamantă a dreptului la libertatea de exprimare nu
fusese necesară într-o societate democratică. Curtea a observat, în special, că nu se poate
considera că declarațiile reclamantei în ceea ce privește fostul său avocat erau doar un
atac personal gratuit. În fapt, poliția considerase că susținerile nu erau complet lipsite de
temei. În plus, argumentul guvernului sârb, potrivit căruia o discuție privind conduita
profesională a unui avocat nu era în mod clar de interes public, era în sine îndoielnic, având
în vedere în mod deosebit rolul avocaților în buna administrare a justiției.
Funcționari publici
Dostları ilə paylaş: |