Petrina împotriva României
14 octombrie 2008
Reclamantul, politician, a fost acuzat că fusese agent al Securității în cadrul unei emisiuni
televizate despre un proiect de lege privind accesul la informațiile stocate în arhivele
fostelor servicii de securitate ale statului („Securitatea”) și în două articole publicate
ulterior într-o revistă de satiră. Reclamantul a depus două plângeri penale împotriva
jurnaliștilor în cauză pentru insultă și calomnie. După achitarea jurnaliștilor de către
instanțele interne, reclamantul s-a plâns că dreptul său la respectarea onoarei și reputației
i-a fost încălcat.
Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private) din
Convenție, întrucât nu a fost convinsă că motivele invocate de instanțele din România
pentru protejarea libertății de exprimare erau suficiente pentru a prima față de reputația
reclamantului. În consecință, nu au păstrat un echilibru just între interesele concurente
aflate în joc. Curtea a observat, în special, că, în ciuda caracterului satiric al revistei,
articolele în cauză erau de natură să jignească reclamantul, întrucât nu exista nicio dovadă
a apartenenței acestuia la Securitate. În plus, afirmațiile în litigiu făceau acuzații care vizau
direct persoana reclamantului, nu capacitatea sa profesională. În consecință, acesta nu
era cazul unor jurnaliști care să fi recurs la doza de exagerare sau de provocare care le
era permisă în contextul libertății presei. În plus, în opinia Curții, afirmațiile ziariștilor au
depășit limitele acceptabilului, acuzându-l pe reclamant că a aparținut unei grupări care
utiliza represiunea și teroarea pentru a servi vechiului regim drept instrument al poliției
politice. În plus, nu exista niciun cadru legislativ la acea vreme care să permită accesul
public la dosarele Securității, situație care nu i se putea reproșa reclamantului.
Dostları ilə paylaş: |