Otorinolaringologie


PARTICULARITĂŢILE SEPTOPLASTIEI LA COPII



Yüklə 0,65 Mb.
səhifə4/7
tarix16.03.2017
ölçüsü0,65 Mb.
#11656
1   2   3   4   5   6   7
PARTICULARITĂŢILE SEPTOPLASTIEI LA COPII

Mihail Maniuc, Cezara Andreev

Catedra Otorinolaringologie USMF “Nicolae Testemiţanu”


Clinica ORL, SCRC „Em. Coţaga”

 

Summary

In recent years, the field of pediatric otorinolaringology has taken a step in a new direction geared towards providing early implementation of surgical treatment for children with a septal deviation. Improved surgical techniques, as well as, implementation of new methods of surgical approach, adapted to the anatomical particularities of the nasal septum in children, have considerably reduced the development of postoperative complications.

Rezumat

În ultimii ani în domeniul otorinolaringologiei pediatrice se conturează o nouă direcţie în vederea aplicării tratamentului chirurgical precoce copiilor cu deviaţie de  sept nazal. Perfecţionarea tehnicilor chirurgicale cît şi implimentarea noilor metode de abord chirurgical, adaptate particularităţilor anatomice ale septului nazal la copii, au redus considerabil dezvoltarea complicaţiilor postoperatorii posibile.

 

Actualitatea temei

Deviaţia de sept nazal prezintă o incidenţă înaltă în populaţia umană (80-94%) şi se manifestă clinic din perioada copilariei.[1,4,6]

Morbiditatea prin această afecţiune ocupă un loc aparte nu numai în cadrul patologiei rinologice la copii ci şi în cel al patologiei generale, prin tulburările ventilatorii pe care le provoacă, precum şi prin declanşarea sindromului apneic nocturn, astmului bronşic, bronşitei astmatiforme, sindromului sino-bronşic, tulburărilor de dezvoltare somatică, cefaleei de origine nazală, epistaxisului repetat, complicaţiilor inflamatorii loco-regionale: rinosinuzite acute recidivante şi cronice, rinofaringite cronice, infecţii şi inflamaţii faringo-amigdaliene, laringo-traheite acute şi cronice, disfuncţii tubare şi patologia inflamatorie cronică a urechii medii [1,2,4,6].

Pînă în prezent în otorinolaringologia pediatrică, problema necesităţii tratamentului chirurgical al deviaţiei septale rămîne actuală şi discutabilă. Majoritatea otorinolaringologilor, îndeosebi a celor, care activează în clinica adultului, consideră că intervenţia chirurgicală trebuie amînată pînă la vîrsta de 14 ani pentru a nu influienţa creşterea şi dezvoltarea nasului şi a scheletului facial [3,5].



Scopul lucrării constă în studierea particularităţilor clinico-evolutive şi optimizarea tratamentului chirurgical la copiii cu deviaţie de sept nazal.

Materiale şi metode

Lucrarea a fost efectuată în clinica pediatrică a catedrei de Otorinolaringologie a facultăţii de rezidenţiat a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în baza Spitalului Clinic Republican de Copii „Em.Coţaga”, pe parcursul anilor 1980-2008. Ea s-a fundamentat pe materialele de investigare clinică complexă, şi monitorizare a rezultatelor obţinute la 1272 copii, cu vîrste cuprinse între 5 şi 18 ani, cărora li s-a efectuat tratamentul chirurgical al deviaţiei de sept nazal în conformitate cu tehnica conservatoare (tab.1).



Tabelul 1

Repartiţia pe grupe de vîrstă şi sexe a pacienţilor cu deviaţia septului nazal

Grupe de vîrstă

(ani)


Sexe

Total

Feminin

Masculin

5-7 ani

5

19

24 (1.8%)

7-13 ani

160

176

336 (26.5%)

13-18 ani

437

475

912(71.7%)

 

602

670

1272

  În lotul martor au fost incluşi 60 de copii, respectiv 38 (63,4%) băieţi şi 22 (36,6%) fetiţe, de asemenea cu deviaţia septului nazal, la care s-a aplicat rezecţia subpericondromucoasă tipică a septului nazal (tehnica Killian).

Examinarea clinico-instrumentală şi funcţională a pacienţilor din ambele loturi a inclus: studierea anamnezei, investigarea clinică generală şi otorinolaringologică, sumarul sângelui şi al urinei, radiografia sinusurilor paranazale, endoscopia nazală, rinometria acustică şi termometria mucoasei nazale.

În cadrul examenului otorinolaringologic au fost specificate deviaţiile de sept nazal cu urmatoarea localizare:

-deviaţii anterioare (cartilaginoase) 228 copii (18%)

-deviaţii posterioare (osoase) 115 copii (9%)

-deviaţii totale (osteocartilaginoase) 929 copii (73%).


Tehnici chirurgicale

Anestezia: în chirurgia endonazală o importanţă deosebită o are asistarea anesteziologică. Spre deosebire de operaţiile la adulţi, cînd se aplică anestezia locală, la copii se utilizează cu predilecţie anestezia generală. Dar, narcoza se asociază cu sîngerarea elevată a ţesuturilor din cauza dilatării vaselor sanguine. Aceasta împiedică substanţial vizualizarea cîmpului operator, identificarea reperelor anatomice şi efectuarea operaţiei deveni problematică. Deaceea, o primă şi iminentă sarcină în realizarea intervenţiei chirurgicale respective este rezolvarea sîngerării. Pentru aceasta cu 20 minute pînă la operaţie, se efectuează vasoconstricţia maxim posibilă, prin întroducerea în fosele nazale a meşelor îmbibate cu lidocaină 2% şi adrenalină 1:100.000. După aplicarea anesteziei generale suplimentar se injectează în mucoasa nazală a zonei operatorii lidocaină de 1 sau 2 % ( în funcţie de vîrstă) cu adrenalină 1:100.000. Aceste procedee, de regulă, permit de a reduce sîngerarea şi a obţine o mai bună vizualizare.

Conceptul chirurgiei conservatoare a septului nazal- septoplastiei, aplicată în studiul dat a fost fundamentat pe ideea abordului selectiv al componentelor structurale ale acestuia, avînd ca scop final păstrarea maxim posibilă a cartilajului pătrat şi respectarea tisulară a zonelor de creştere ale septului. Reuşita actului operator depinde foarte mult de selecţia pacienţilor către operaţie, pregătirea preoperatorie, abordarea chirurgicală şi managementul terapeuticii postoperatorii.

Procedeele aplicate s-au rezumat la rezecţii strict limitate în caz de angulaţii, creste, pinteni, decolarea fiind unilaterală. Rezolvarea malformaţiilor posterioare ale septului nazal s-a efectuat prin decolarea unilaterală, incizia transfixiantă a cartilajului patrulater cît mai aproape de articulaţia condro-vomeriană (condrotomia posterioară), apoi decolarea bilaterală numai a septului osos, fracturarea şi remodelarea lui cu rezecarea doar a fragmentelor major deviate.

 Rezolvarea deviaţiilor osteo-cartilaginoase ale septului nasal s-a efectuat prin  hemitransficţie anterioară, decolarea bilaterală pe întreagă suprafaţă a septului pentru o mai bună vizualizare, condrotomia posterioară, fracturarea şi rezecţia limitată a segmentului osos cu evitarea zonelor de creştere şi mobilizarea cartilajului patrulater în aspect pediculat postero-superior.



Rezultate şi discuţii

Pentru evaluarea rezultatelor tratamentului chirurgical la pacienţii loturilor de cercetare am luat în calcul mai multe criterii, printre care evoluţia simptomatologiei clinice, rezultatele investigaţiilor funcţionale, complicaţiile. Durata de supraveghere postoperatorie a fost în acest studiu pînă la 24 de luni.

Eficacitatea intervenţiilor chirurgicale a fost stabilită prin rinoscopia anterioară, examinarea endoscopică, rinometria acustică., termometria mucoasei nazale. Supravegherea bolnavilor în perioada postoperatorie a constatat normalizarea sau ameliorarea semnificativă a respiraţiei nazale. Dezvoltarea fizică şi intelectuală a copiilor s-a îmbunătăţit semnificativ. A scăzut rata complicaţiilor loco-regionale.

În tabelul 2 sunt prezentate date despre simptomele clinice relevante la pacienţii lotului de studiu.



Tabelul 2

Simptome clinice la pacienţii lotului de studiu

în perioada pre- şi postoperatorie

Simptome


relevante

Lotul de studiu

p


Iniţial

n=1272


La 6 luni

n=923


La 12 luni n=872

La 24 luni

n=791


N

%

N

%

N

%




Obstrucţie nazală

1272

100

101

11,0

87

10,0

3,0

<0,05

Eliminări nazale

1221

96,0

111

12,0

70

8,0

2,0

< 0,05

Cefalee

801

63,0

83

9,0

52

6,0

-

<0,05

Sforăit

420

33,0

148

16,0

35

4,0

-

<0,05

După cum relevă datele tabelului s-au remarcat diferenţe statistic semnificative între indicii simptomelor clinice preoperatorii şi după operaţie pe întreaga perioadă de supraveghere.

Rezultatele rinometriei acustice peste 24 de luni după intervenţia chirurgicală denotă ameliorarea rezultatelor în lotul de studiu faţă de lotul martor, diferenţele dintre loturi fiind statistic semnificative în favoarea primului lot.

Tabelul 3

Datele rinometriei acustice la pacienţii din loturile de studiu

la prima vizită şi peste 24 luni după operaţie (fără decongestionare)


Valori rinometrice

Loturile de cercetare

la prima vizită

peste 24 luni

martor

studiu

martor

studiu

V dreapta

2.72±

0.22


3.13±

0.20


4.58 ±

0.24


5,52±

0.19*


ASTM 1 dreapta

(cm²)


0.362±

0.032


0.403±

0.023


0.522±

0.019


0,788±

0.022*


D 1dreapta

(cm)


1.34±

0,18


1,30±

0.14


1.20±

0.26*


0,94±

0.28*


ASTM 2 dreapta

(cm²)


0.544±

0.051


0.420±

0.043


0.621±

0.026


0,764±

0.038*


D 2dreapta

(cm)


2.91±

0.14


2.94±

0.23


2.42±

0.18


2,12±

0.24*


V stânga

(cm³)


2.79±

0.18


3.34±

0.24


4.12±

0.18


6,00±

0.14*


ASTM 1 stânga

(cm²)


0.445±

0.014


0.390±

0.020


0.620±

0.014


0,814±

0.028*


D 1stânga

(cm)


1.32±

0.10


1,28±

022


1.22±

0.16


0,98±

0.22*


ASTM 2

stânga


(cm²)

0.560±

0.044


0.434±

0.016


0.664±

0.028


0,810±

0.032*


D 2stânga

(cm)


2,80±

18


2.90±

0.14


2.45±

0.16


2.19±

0.18*


Notă: * diferenţa statistic semnificativă dintre loturile martor şi cel de studiu la finele perioadei de supraveghere.

La pacienţii din lotul de studiu peste 24 de luni după intervenţia chirurgicală, valorile AST minimale, volumului foselor nazale se delimitează semnificativ faţă de indicii corespunzători ai copiilor din lotul martor.

Opiniile autorilor referitor la tratamentul chirurgical septoplastic aplicat copiilor de vîrstă fragedă sunt contradictorii. Pe cînd unii recomandă evitarea intervenţiei chirurgicale [5] , alţii o consideră oportună  ca fiind unica posibilitate de ameliorare a respiraţiei nazale şi evitare a multiplelor complicaţii locale şi generale induse de această afecţiune.[4,7,8].

Rezultatele obţinute de către noi, lipsa complicaţiilor şi a deformaţiilor secundare a septului nazal la copiii lotului de studiu permit de a constata, că deviaţiile septului pot fi operate precoce, dacă împiedică o respiraţie nazală satisfăcătoare, utilizînd tehnici chirurgicale conservatoare adaptate particularităţilor anatomice ale septului nazal la copii.



Concluzii

        Tratamentul de elecţie al deviaţiei de sept nazal la copii este cel chirurgical.

        Riscul intervenţiei chirurgicale nu este mai mare decît multitudinea de complicaţii locale şi generale induse de o respiraţie nazală compromisă.

        Chirurgia septului nazal la copii, septoplastia, este concepută astazi nu numai ca o operaţie funcţională, ci şi conservatoare. Ea cuprinde mai multe tehnici chirurgicale prin care se urmăreşte nu atît îndepartarea septului deviat, cît remodelarea lui şi reimplantarea sa în poziţie mediană, într-un pat reamenajat.



Bibliografie

    1. Buruiană M. „Otorionolaringologie pediatrică” Bucureşti 1998, p.105-109

    2. Ciuchi „Curs postuniversitar ORL” Editura SYLVI 2000,p 20-29.

    3. Gîrbea Ş., Dimitriu Al., Firică D. „Chirurgie ORL”, Bucureşti p.258-269

    4. Gîrbea, Moga “Rinologie. Patologia nasului şi a sinusurilor paranazale” Bucureşti 1985 p.271-288

    5. Păunescu C. „Otorionolaringologie pediatrică” Ediţia II, Bucureşti 1981,p.100

    6. Sarafoleanu D, Sarafoleanu C., „Compendiu ORL” Bucureşti 1997, p.153

    7. Юнусов А.С.,Богомильский М.Р. Вестник оториноларингологий 2003, 1:23-27

    8. Юнусов А.С., Маслов Э.Ю., Рыбалкин С.В., Росииская оториноларингология 2004, 4:87-90.


DESPRE REZULTATELE EVIDĂRII PETROMASTOIDIENE TOTALE

Sergiu Vetricean, Andrei Antohi, Andrei Bajureanu, Eduard Cernolev, Boris Chirtoacă, Natalia Golovin, Aliona Portarescu, Iurie Gafenco

Catedra Otorinolaringologie USMF “N. Testemiţanu”, Centrul ORL IMSP SCR


Summary

About the resualts of total petromastoidiene evadation

The cronical medial Otites still remains one of the most important and complicated problems in otorinolaringology.In Republic of Moldova aproximatevly 2,78% of population suffer from this disease;the number of patients increases not only in cases of adult people but in minor`s too.The huge experience of University`s Clinic of otorinolaringology,where every ear 600-700 patients are cured from the disease metioned earlier,their number constitute 42% from the total number of interned patients.This fact shows the gravity of chronicall medial otites in our country.

As an example of 77 patientes we studied causes why “operaeted ear disease“ appears. We studied and understood that the illness is caused by the longness of the sicknees, the volume of the mastoidal cavity, technical mistakes in radical mastoidectomy,microflora.

After our studies about opperated ear we concluded that for stopping the illness one more opperation should be performed.



Rezumat

Otita medie cronică supurată rămîne una dintre cele mai importante şi complicate probleme otorinolaringologice. În Republica Moldova această cifră constitue 2,78% şi are o tendinţă spre creştere, atît la populaţia matură cît şi la copii. Experienţa de mulţi ani a clinicii de otorinolaringologie a Universităţii de stat de medicină şi farmacie N.Testemiţanu unde anual se tratează 600-700 pacienţi cu patologia în cauză, ceea ce constituie aproximativ 42% din numărul total de bolnavi spitalizaţi. Aceşti factori demonstrează importanţa deosebită a acestei probleme în ţara noastră. Pe exemplu a 77 de pacienţi noi am studiat cauzele apariţiei „bolii urechii operate”. Noi am studiat şi am înţeles că această patologie este cauzată de durata bolii, de volumul cavităţii mastoidale, de greşelele în tehnica efectuării evidării petromastoidiene totale şi microflora.

În studiile noastre despre „urechea operată” am ajuns la concluzia, că pentru stoparea procesului patologic mai este necesar de o intervenţie chirurgicală.

Actualitatea problemei

În structura patologiei otorinolaringologice otita medie cronică supurată ocupă unul din locurile de frunte, rămînînd una dintre cele mai importante şi complicate probleme. Conform datelor din literatură, circa 2-4% din populaţia globului pămîntesc suferă de diferite forme de otită medie cronică supurată (Legent, Bordure, Beauvillain-1997). În Republica Moldova această cifră constitue 2,78% şi are o tendinţă spre creştere. Experienţa bogată a clinicii de otorinolaringologie a Universităţii de stat de medicină şi farmacie N.Testemiţanu arată că anual se tratează 600-700 pacienţi cu patologia în cauză. Din numărul total de bolnavi spitalizaţi, aproximativ 42% suferă de otită medie cronică supurată, demonstrînd importanţa acestei probleme în ţara noastră.

Aceste date sunt demonstrate în cercetările ştiinţifice petrecute de către otorinolaringologii autohtoni, consacraţi epidimiologiei, diagnosticului şi tratamentului otitei medii cronice supurate (Ababii, Sandul-1994, 1996, Ababii, Antohi, Taran-1985).Inflamaţia cronică supurată a urechii medii deseori duce la invalidizarea bolnavilor şi perderea capacităţii de muncă pe lungă durată, ceea ce constituie cauza pierderilor economice considerabile.

Cauza principală a mortalităţii bolnavilor otorinolaringologici sunt complicaţiile intracraniene de origine otogenă. Metodele conservative nu asigură sanarea adecvată a focarului de inflamaţie purulentă în sistemul urechii medii, astfel cea mai efectivă metodă de tratament a otitei medii cronice supurate este metoda chirurgicală atît în practica mondială şi autohtonă .

Cu toate că otochirurgia a progresat mult în ultimii 25-30 de ani , cura radicală sau evidarea petromastoidiană totală pînă în prezent nu şi-a pierdut actualitatea. Trebuie de menţionat că bolnavii care au suportat operaţie radicală acuză postoperator otoree, cefalee, dereglări a funcţiei vestibulare, hipoacuzie. Cauza apariţiei acestor simptome este aşa numita „maladia urechii operate” ( Ю. Толстов,И.Аникин, 2001 ).

Scopul

Studierea efecacităţii evidării petromastoidiene totale,ca metodei de tratament chirurgical a OMCS.



Sarcinile

  1. Stabilirea factorilor care influenţează asupra rezultatelor evidării petromastoidiene totale.

2. Determinarea incidenţei şi aaliza manifestărilor clinice ale “maladiei urechii operate”.

Materiale şi metode

Au fost cercetaţi 77 pacienţi care în trecut au suportat evidare petromastoidiană totală (epartizarea bolnavilor după vîrstă şi gen este prezentată în anexa N1)




Vîrsta

Gen


20-30

ani


30-40

ani


40-50

ani


Mai mult de 50 ani

Total

Bărbaţi

13

18

9

5

45

Femei

9

12

6

5

32

La toţi bolnavii s-a efectuat otoscopia, otomicroscopia, audiometria.În caz de necesitate s-a practicat examenul funcţiei de echilibru, radiografia oaselor temporale după Schiiller.La recomandarea medicului neurolog la 31 din bolnavi s-a practicat tomografia computerizată sau RMN.



Yüklə 0,65 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©azkurs.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin