CARACTERISTICI
|
CONDIŢII DE ADMISIBILITATE
FUNDAŢII RUTIERE
|
METODE DE VERIFICARE
|
SORT
|
0 - 63 mm
|
|
Conţinut de fracţiuni %
|
|
STAS 1913/5
|
Sub 0,02 mm
|
max. 3
|
STAS 4606
|
Sub 0,2 mm
|
3 - 18
|
0 - 1 mm
|
4 - 38
|
0 - 4 mm
|
16 - 57
|
0 - 8 mm
|
25 - 70
|
0 - 16 mm
|
37 - 82
|
0 - 25 mm
|
50 - 90
|
0 - 50 mm
|
80 - 98
|
0 - 63 mm
|
100
|
Granulozitate
|
continuă
|
Coeficient de neuniformitate (Un) minim
|
15
|
|
Echivalent de nisip (EN) minim
|
30
|
STAS 730
|
Uzura cu maşina tip Los Angeles LA % max.
|
50
|
-
Având în vedere compoziţia granulometrică a balastului din zona Satu Mare, care se încadrează în general în tipul 5 şi 6 (balast nisipos), condiţiile limită admise a compoziţiei granulometrice sunt cele corespunzătoare balastului tip 5.
-
Tip
balast
|
Compoziţia granulometrică
|
fracţiuni sub 0,2 mm
%
|
fracţiuni 0-8 mm
%
|
fracţiuni 26-63 mm
%
| |
5
|
2 .... 15
|
55 .... 65
|
5 ..... 25
|
-
Nu se admite punerea în operă a balastului tip 6 cu următoarea compoziţie granulometrică
-
Tip
balast
|
Compoziţia granulometrică
|
fracţiuni sub 0,2 mm
%
|
fracţiuni 0-8 mm
%
|
fracţiuni 26-63 mm
%
| |
tip 6
|
2 .... 18
|
65 .... 75
|
2 ..... 20
|
-
Aprovizionarea balastului la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea INGINERULUI.
-
În cazul în care la verificarea calităţii balastului, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor de la art. 3.3, 3.4, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
Art. 4 - APA
Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.
Art. 5 - CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI ÎNAINTE DE
REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE
-
Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile demai jos.
- Examinarea datelor înscrise în - la fiecare lot aprovizionat, la
certificatul de calitate aprovizionare
- Determinarea granulometrică, - o probă la fiecare lot aprovizionat
Echivalentul de nisip de 500 tone, la aprovizionare
Coeficient de neuniformitate conf.STAS 4606; STAS 730
- Umiditate - o probă pe schimb de începerea
lucrărilor şi la schimbarea
cauzată de condiţii meteorologice
la locul de punere în operă, conf.
STAS 4606
- Rezistenţă la uzură cu maşina - o probă la fiecare lot aprovizionat
tip Los angeles (LA) pentru fiecare sursă, la fiecare
5.000 tone, aprovizionare, conf.
STAS 730.
-
Pentru certificarea calităţii balastului furnizorul va prezenta la livrare o declaraţie de conformitate pe baza rezultatelor determinărilor periodice şi pe lot efectuate, consemnate în rapoarte de încercări.
Art. 6 - CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
d.u max. P.M = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în
g/cm3, din domeniul “umed” al curbei Proctor
W opt. P.M = umiditatea optimă de compactare, exprimată în %
Art. 7 - CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
-
Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare, şi anume:
d.u.c.f = densitatea în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3
W.e.f = umidtatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea
stabilirii gradului de compactare
gc
d.u.c.f
g.c = ----------------- x 100
d.u max. P.M
-
La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare din tabelul de mai jos:
-
Categoria
străzii
|
Gradul de compactare al balastului
|
În 95% din punctele de măsurare
|
În toate punctele de măsurare
| |
III
|
min. 100 %
|
min. 98 %
| Art. 8 - EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI
-
La execuţia stratului de fundaţie din balast, se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
-
Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
-
Compactarea de probă pe tronsonul experimentral se va face în prezenţa Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut,
Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea
grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
-
grosimea maximă a stratului de balast pus în operă
-
condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitate de compactare a utilajului)
Intensitatea de compactare Q/s
Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb) exprimat
în mc
S = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2
În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează.
-
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării. Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
Art. 9 - PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI
-
Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul cu autogrederul sau buldozerul cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.
-
Compactarea stratului de fundaţie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
-
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
-
Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie, sau care rămân după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.
-
Este interzisă folosirea balastului îngheţat.
-
Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
Art. 10 - GHID ORIENTATIV PENTRU EXECUTAREA
STRATULUI DE FUNDAŢIE
-
Acest “GHID” nu este obligatoriu, el este prezentat pentru a veni în sprijinul “Antreprenorului” la stabilirea tehnologiei de execuţie.
-
Descărcarea balastului la locul de punere în operă se va face prin basculare, de preferinţă din mers.
-
Împrăştierea şi nivelarea balastului se face cu autogrederul sau buldozerul.
-
Se determină umiditatea balastului aşternut, înainte de compactare, în minimum 3 puncte la 250 m bandă sau 1000 m2 suprafaţă şi se compară valoarea obţinută cu valoarea umidităţii optime de compactare stabilită în laborator.
-
Umiditatea balastului determinat înainte de compactare trebuie să fie egală cu W.opt 1. Umidităţi mai mici conduc la compactare dificilă datorită situării balastului în apropierea umidităţii critice iar la umidităţi mai mari materialul devine instabil, fiind de asemenea greu de compactat.
-
Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomandă pentru balasturile cu echivalent de nisip 30 - 40 % iar compactoarele vibratoare pentru balasturile cu echivalent de nisip de min. 40 %.
-
Compactarea se începe de la margine în sensul lungimii aşternute, avansând progresiv către axul drumului, prin treceri succesive.
Fâşiile succesive trebuie să se suprapună pe minimum 20 cm.
-
În cazul compactării prin vibrare, pentru asigurarea calităţii suprafaţa stratului compactat în condiţiile prevăzute de STAS 6400, sunt necesare la final 2 ... 4 treceri fără vibrare, eventual precedate de o uşoară umezire a stratului (cca. 5 l apă/m2).
-
În cazul compactării prin comprimare, este necesar ca prima trecere să se efectueze la viteze care să nu depăşească 2,0 ... 2,5 Km/h, iar următoarele treceri să fie efectuate la viteze de 8 ... 12 Km/h.
-
În cazul compactării prin vibrare, viteza de deplasare se recomandă să se situeze între 2 ... 4 Km/h.
-
Compactarea se consideră terminată dacă la determinarea gradului de compactare se obţin cel puţin valorile minime prescrise pentru aceasta.
Art. 11 - CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII BALASTULUI
-
În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate mai jos:
a) Încercarea Proctor modificată STAS 1913/13
b) Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii - “zilnic, dar
cel puţin un test la fiecare 250 m bandă de circulaţie” - STAS 4606
c) Determinarea grosimii stratului compactat - “minim 3 probe la o suprafaţă
de 2000 mp de strat.
d) Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S “zilnic”.
e) Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii
volumice în stare uscată - “zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe
2.000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeţe 2.000 mp de strat”
STAS 1913/15; STAS 12.288.
f) Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundare
- “în câte trei puncte situate în profiluri transversale la distanţe de max.
20 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţime mai mare de 7,5 m.
Firele marginale de măsurare vor fi la 1,00 m de marginea părţii carosabile.
-
În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativ CD 31 - 2002.
-
Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:
-
compoziţia granulometrică a balastului utilizat
-
caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată)
-
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
Art. 12 - CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
12.1 - Elemente geometrice
-
Grosimea stratului de fundaţie din balast este cea din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care
se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de stradă prezentat recepţiei.
-
Lăţimea stratului de fundaţie din balast este prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi 5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
-
Panta transversală a fundaţiei din balast este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 2 m distanţă.
-
Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast faţă de cotele din proiect pot fi
de 10 mm.
-
Condiţii de compactare
-
Stratul de fundaţie din balast trebuie compactat până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13.
Pentru străzile de categoria III:
-
100 % în cel puţin 95 % din punctele de măsurare
-
98 % în cel mult 5 % din punctele de măsurare
-
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă valoarea deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile, prezentată mai jos, conform CD-31-2002.
Grosimea stratului de fundaţie din balast - 25 cm.
Valoarea deflexiunii admisibile - 292 - 0,01 mm.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelmen
efectuate în scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin
examinarea modulului de variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie a valorii
deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din
spate de 115 kN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).
Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al
stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35 %.
Art. 12.3 - Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie
-
Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
-
în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei banzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de 2,0 cm
-
în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de 1,0 cm
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul
caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Art. 13 - Recepţia pe fază determinantă
Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, Art. 11, Art. 12.1, Art. 12.2, Art. 12.3.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse”.
Art. 14 - Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferent acestora, aprobat cu HG 273/94.
Art. 15 - Recepţia finală
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va face în condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
B.2. – Fundaţia de piatră spartă
Art. 1 – Prevederi generale
1.1. Pentru executarea fundaţiei din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
- piatră spartă 40-63; 63-90 mm
- piatră spartă (şplit) 15-25 mm pentru împănare
- nisip 0 - 7 mm
1.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile, la aer, apă sau îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase
1.3. Agregatele folosite în realizarea stratului de fundaţie nu trebuie să conţină corpuri străine şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate :
Denumirea curentă
|
Cantitatea de granule ce trec prin
ciurul
superior inferior
|
Piatra necorepunz.
dimensiunilor
% max.
|
Savură 0-8 mm
|
|
Dostları ilə paylaş: |
