P. F. A. Beregszászy ştefan rezoluţie nr

10.1.1. Verificarea trasării axului şi amprizei străzii şi a tuturor celorlaţi

reperi de trasare

Această verificare se face înainte de începerea lucrărilor de execuţie

a terasamentelor, urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor

proiectului.

Toleranţa admisibilă fiind de  0,10 m în raport cu reperii pichetajului

general.

10.1.2. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie şi compactării

Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea

gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m²

suprafeţe compactate, repartizate stânga ax, dreapta.

Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei,

situate pe o lungime de maxim 250 m.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea

densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare

uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.

În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare,

celor prevăzute se va dispune fie continuarea compactării, fie

scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.

Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după

obţinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a

stratului ne mai fiind posibilă.

Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu

penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

10.1.3. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat

în patul drumului

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor

caracteristici ale pământului, conform Art. 4.1.

10.1.4. Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea

execuţiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi

determinarea deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie

la nivelului patului drumului.

Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt

 0,05 m faţă de prevederile proiectului.

Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale.

Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu

deflectometrul cu pârghie.

Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la

nivelul patului drumului se consideră realizată dacă, deformaţia

elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are

valori mai mari decât cele admisibile, indicate mai jos, în cel mult

10 % din numărul punctelor măsurate
Nisip prăfos, nisip argilos 350 1/100 mm

Praf nisipos, praf argilos nisipos,

praf argilos, praf 400 1/100 mm

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă,

argilă prăfoasă nisipoasă, argilă 450 1/100 mm
Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de inginer.

În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime.

RECEPŢIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.
Art. 11 RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

1. 
   În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini.
   
2. 
   În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
   
3. 
   Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
   

• 
  trasarea şi pichetarea lucrării
  
• 
  compactarea terenului de fundare
  
• 
  în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
  

1. 
   Recepţia pe faze se efectuează de către “Beneficiar” şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta semnături.
   
2. 
   Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
   
3. 
   La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acesta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
   

• 
  concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de execuţie
  
• 
  natura pământului din corpul drumului.
  

1. 
   Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
   

• 
  nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect
  
• 
  nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului (atestat de procesul verbal de recepţie pe fază)
  
• 
  nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei
  
• 
  lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare
  
• 
  se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor
  
• 
  nu se asigură capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
  

Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat în care se va stabili şi modul şi termenele de remediere.

Art. 12 - RECEPŢIA PRELIMINARĂ LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273.

Art. 13 - RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele, în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

b. lucrări de suprastructură
B.1. FUNDAŢIE DE BALAST

Art. 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia stratului de fundaţie din balast din sistemul rutier .

El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.

Art. 2 - PREVEDERI GENERALE

1. 
   Stratul de fundaţie din balast se realizează la grosimea stabilită în proiect.
   
2. 
   Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
   
3. 
   Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
   
4. 
   În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.
   

Art. 3 - AGREATE NATURALE

1. 
   Pentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast, cu granula maximă de 63 mm.
   
2. 
   Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
   
3. 
   În conformitate cu prevederile SR 662 pct. 2.3.4.2, balastul folosit în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici calitative.