Vector european
Yüklə 2,74 Mb. Pdf görüntüsü
|
|
ISSN 2345-1106 E-ISSN 2587-358X VECTOR EUROPEAN Revistă științifico-practică Nr. 3 / 2019 CHIȘINĂU 2019 2 COLEGIUL DE REDACȚIE: CUȘNIR Valeriu - doctor habilitat, profesor universitar, redactor - șef PERU Aurelia, doctor habilitat, conferențiar universitar, redactor șef-adjunct SEDLEȚCHI Iurie, Rector USEM, dr, prof. univ., Republica Moldova BĂIEȘU Aurel, dr. hab. prof. univ., Republica Moldova BURIAN Alexandru, dr. hab., prof. univ., Republica Moldova CUȘMIR Marcel, dr. hab., conf. univ., Republica Moldova GUCEAC Ion, Academician, dr. hab., prof. univ., Republica Moldova POALELUNGI Mihai, dr. hab., prof. univ., Republica Moldova AIRAPETEAN Artur, dr. conf. univ., Republica Moldova BICHICEAN Gheorghe, dr., prof. univ., România SAMALI Serghei, dr., prof. univ., Republica Belarus CATAN Petru, dr. hab., prof. univ. interimar, Republica Moldova PARMACLI Dumitru, dr. hab., prof. univ., Republica Moldova BUNECI Petre, dr., prof. unv., România COZAC Iurii, dr., prof. univ., Ucraina FLOROIU Mihai, dr., prof. univ., România PUȘCĂ Corneliu-Andy, dr., conf. univ., România PUȘCAȘ Victor, dr., conf. univ., Republica Moldova ȘARGU Lilia, dr., conf. univ., Republica Moldova COJOCARU Aurelia, dr., conf. univ., Republica Moldova COJOLEANCĂ Bogdan, dr., prof. univ., România POSTOLACHE-ILIE Mariela, dr. hab. prof. univ., România TINTIUC Tatiana, dr., conf. univ., Republica Moldova PERJAN Carolina, dr., conf. univ., Republica Moldova VÎRLAN Maria, dr., conf. univ., Republica Moldova SOSNA Boris, dr., prof. univ. interimar, Republica Moldova ȚARANU Anatol, dr., conf. univ., Republica Moldova VALEEVA Iulia, – dr.,docent, Federația Rusă Redactor literar, dr. hab.filologie, prof. univ.: COLȚUN Gheorghe Redactor tehnic: LANGA Adrian ADRESA REDACȚIEI: Str. Ghenadie Iablocikin, 2/1, b. 500, Complexul Editorial, USEM. Cod poștal: MD-2069. mun. Chișinău, Republica Moldova tel.: 022- 509 129, fax: 022- 509 122 e-mail: vector-european@mail.ru web: http://usem.md/md/p/vector-european; http://usem.md/md/p/activitate-stiintifica Fondator: Universitatea de Studii Europene din Moldova. Revista este indexată în următoarele Baze de date Internaţionale: DIRECTORY OF OPEN ACCESS SCHOLARLY RESOURCES http://road.issn.org/en ; eLIBRARY.RU (RINTs) http://elibrary.ru/ Preluarea textelor editate în revista „Vector European” este posibilă doar cu acordul autorului. Responsabilitatea asupra conținutului articolelor aparține în exclusivitate autorilor. Formulările și prezentarea materialelor nu reprezintă întotdeauna poziția revistei și nu angajează în nici un fel redacția. Toate materialele prezentate sunt recenzate și aprobate spre publicare la ședința Senatului USEM. © UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA, 2019 3 CUPRINS ȘTIINȚE JURIDICE…………………………………………………………………………………………....5 BRAILA Maxim . CONVENȚIA ONU PRIVIND DREPTUL MĂRII DIN 1982, ROLUL ACESTEIA ÎN ELABORAREA LEGISLAȚIEI MODERNE A STATELOR DE COASTĂ PE ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ.....………………………………………………………………………………………………………….5 CEBAN Cristina, POPOVICI Mihai-Claudiu. IMPLICAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN VEDEREA COMBATEREI CRIMINALITĂŢII INTERNAŢIONALE………………………………………………………..…….9 OSTROVARI Petru. UNELE ÎNTREBĂRI, CARE STAU IN FAȚA MEDICINII LEGALE, IN TRAUMATISMELE PRODUSE PRIN ACCIDENTE RUTIERE PRIN IMPLICAREA AUTOVEHICULELOR.......13 PASCALU Inna. FORMELE ŞI METODELE DE BAZĂ ÎN ACTIVITATEA DIPLOMATICĂ CONTEMPORANĂ...........................................................................................................................................................18 PÎRȚAC Grigore, MOȘNEAGA Gheorghe. COMBATEREA CORUPȚIEI – UNA DIN PRIORITĂȚILE GUVERNĂRII DEMOCRATICE.....................................................................................................................................22 PÂNTEA Andrei. BĂNUIALA REZONABILĂ ÎN LEGISLAȚIA REPUBLICII MOLDOVA: ASPECTE TEORETICO-PRACTICE, TEZE ȘI CONTROVERSE...................................................................................................26 TIZU Svetlana. EVOLUȚIA ISTORICĂ A INSTITUȚIONALIZĂRII REGIMULUI JURIDIC AL REFUGIAȚILOR POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR INTERNAȚIONALE................................................................31 ZAHARIA Virginia. UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND RECRUTAREA COPIILOR-COMBATANȚI...................35 ȘTIINȚE ECONOMICE………………………………………………………………………...……….……39 CATAN Petru. CĂILE DE SPORIRE A CALITĂȚII ȘI EFICIENȚEI DECIZIILOR MANAGERIALE ÎN SECTORUL AGRAR..........................................................................................................................................................39 COJOCARU Virginia. MIGRAȚIA INTERNAȚIONALĂ A FORȚEI DE MUNCĂ SCHIMBĂ LUMEA.................44 DUHLICHER Grigore. SISTEMUL FINANȚELOR PUBLICE A REPUBLICII MOLDOVA……………………...49 DUHLICHER Grigore. ASISTENȚA FINANCIARĂ EXTERNĂ ACORDATĂ REPUBLICII MOLDOVA............53 FRĂSÎNEANU Pantelemon, DUHLICHER Grigore, DUHLICHER Aliona. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ACTIVITĂŢILOR ÎN ASPECT AGREGAT ȘI ANALIZA EI……………………………………………………..57 GRIBINCEA Alexandru, WAWDI Badera A, FAYED Nesleen, GRIBINCEA Alexandru. INOVAȚIA ÎNSPRIGINUL CONCURENȚEI ÎN ECONOMIA MONDIALĂ………………………………………………….….63 TROFIMOV Victoria, MAXIMIUC Ariadna-Cristina. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVINDIMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI BAZAT PE PROIECTE.........................................................69 TROFIMOV Victoria, PINTILEI Nicoleta-Aura. UNELE ASPECTE MANAGERIALE DE COMBATERE A ABANDONULUI ȘCOLAR PRIN DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚII EXTRACURRICULARE.................................74 LAMA MASHAL. TEACHER TRAINING IN GLOBALIZATION WORLD………………………………………79 ДЕРЕВЕНЧУК К.А. ОСОБЕННОСТИ НОРМИРОВАНИЯ ТРУДА НА ПРЕДПРИЯТИИ……………………...82 . КРОТЕНКО Юрий, ЖИГАРЕВА Елена. ЕВРОПЕЙСКИЙ ВЕКТОР МЕЖДУНАРОДНОГО ТУРИЗМА МОЛДОВЫ И ЕГО ИНТЕГРАЦИОННЫЙ АСПЕКТ……………………………………………………………..…86 ПАРМАКЛИ Д.М., ТОДОРИЧ Л. П., ДУДОГЛО Т. Д. МЕТОДИКА РАСЧЕТОВ ПРЯМОГО И СОПУТСТВУЮЩЕГО ЭФФЕКТА РОСТА ОБЪЕМОВ РЕАЛИЗАЦИИ ПРОДУКЦИИ НА ПРОМЫШЛЕННЫХ ПРЕДПРИЯТИЯХ……………………………………………………………………….……94 4 СОРОКА Лариса. АЛГОРИТМ И МЕТОДЫ ВЫБОРА ПОСТАВЩИКОВ………………………………….….100 ЯКОВЕНКО Елена. ИССЛЕДОВАНИЕ СОДЕРЖАНИЯ И ОСОБЕННОСТЕЙ МАРКЕТИНГОВОГО ПОДХОДА В УПРАВЛЕНИИ УЧЕБНЫМ ЗАВЕДЕНИЕМ………………………………………………..……103 PSIHOLOGIE………………………………………………………...............................................................108 COJOCARU Aurelia. FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE EFICIENTĂ ÎN CUPLURILE TINERE............................................................................................................................................................................108 COJOCARU Aurelia, PANCZI Violina. CONSECINȚELE ABUZULUI ȘI MALTRATĂRII ÎN F AMILIE ASUPRA DEZVOLTĂRII PSIHICE A COPILULUI.....................................................................................................116 COZĂRESCU Mihaela, DAVIDESCU Elena. GENEZA COMPETENŢEI DE RELAŢIONARE ÎN SISTEMUL RELAŢIILOR SOCIALE.................................................................................................................................................120 DAVIDESCU Elena. COMPETENŢELE VIITORULUI: NOI PROVOCĂRI PENTRU CONSOLIDAREA EDUCAŢIEI PERMANENTE.........................................................................................................................................123 DIȚA Maria, VÎRLAN Maria. PROBLEMATICA PSIHOSOCIALĂ A MEDIULUI PENITENCIAR ŞI EFECTELE PSIHOSOCIALE ALE PRIVĂRII DE LIBERATE....................................................................................130 DODON Daniela. DIMENSIUNILE ESENŢIALE ALE CREATIVITĂŢII UMANE..................................................134 GLAVAN Aurelia. ÎMBUNĂTĂȚIREA MODALITĂȚILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ A PERSOANELOR ÎN URMA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL BAZATĂ PE CONCEPTELE DE POTENȚIAL DE ÎNVĂȚARE ȘI DE MODIFICABILITATE COGNITIVĂ REUVEN FEUERSTEIN…………………………….…..139 GLAVAN Aurelia, VÎRLAN Maria. EDUCAȚIE ȘI ASISTENȚĂ PSIHO-SOCIALĂ A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI CRONICE ÎN PROCESUL DE REABILITARE COMPLEXĂ...........................................................143 MANEA Nela. IMPORTANTA MANAGEMENTULUI TIMPULUI IN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A INSTITUTIILOR DE INVATAMANT...........................................................................................................................145 MICLEUŞANU Zinaida. ADOLESCENTUL ȘI CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ACESTUIA ÎN INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT.................................................................................................................................148 ROȘCA Tatiana. ROLUL STRUCTURILOR COMPLEXE DE CATEGORIZARE ÎN CONSTRUCȚIA IDENTITĂȚII SOCIALE............................................................................................................................. ....................153 5 ȘTIINȚE JURIDICE CZU 341.225.5 CONVENȚIA ONU PRIVIND DREPTUL MĂRII DIN 1982, ROLUL ACESTEIA ÎN ELABORAREA LEGISLAȚIEI MODERNE A STATELOR DE COASTĂ PE ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ BRAILA Maxim, Doctorand, Universitatea de Studii Europene din Moldova braila.maxim@gmail.com REZUMAT Problema studierii și dezvoltării oceanelor este una dintre problemele globale cu soluția la care este conectat viitorul omenirii. Oceanele, care ocupă două treimi din suprafața planetei noastre, au jucat întotdeauna un rol important în viața popoarelor și a statelor. În această privință, problemele regimului juridic al oceanelor din perioada modernă sunt de o importanță deosebită și fac obiectul discuțiilor la multe conferințe internaționale. Este destul de evident că interesele tuturor statelor ar face față procesului larg de aliniere a legislației naționale cu prevederile Convenției din 1982, pentru că legea și ordinea în Oceanul Mondial este imposibilă fără o aplicare uniformă a sursei principale de drept internațional al mării. Cuvinte-cheie: convenția ONU, spațiile maritime, dreptul internațional al mării, zone maritime, statele costiere, regimul marilor. THE UN CONVENTION ON THE LAW OF THE SEA OF 1982, ITS ROLE IN THE ELABORATION OF THE MODERN LEGISLATION OF THE COASTAL STATES ON THE EXCLUSIVE ECONOMIC ZONE BRAILA Maxim, PhD student in law, University of European Studies of Moldova braila.maxim@gmail.com SUMMARY The problem of the study and development of the oceans is one of the global problems with the solution to which the future of humanity is connected. The oceans, which occupy two thirds of the surface of our planet, have always played an important role in the lives of peoples and states. In this regard, the problems of the legal regime of the oceans of the modern period are of particular importance and are the subject of discussions at many international conferences. It is quite obvious that the interests of all states would face the broad process of aligning national law with the provisions of the 1982 Convention, because law and order in the World Ocean is impossible without uniform application of the main source of international sea law. Key words: UN convention, maritime areas, international law of the sea, maritime areas, coastal states, regime of the seas. Recent, interesul multor state pentru problemele oceanelor a crescut semnificativ în legătură cu rolul jucat de navigația internațională și navigația navală, dezvoltarea resurselor vii ale mării, dezvoltarea resurselor minerale din fundul mării, protecția mediului marin ca componentă a întregului mediu, științific cercetarea oceanică folosind cele mai noi tehnologii etc. [12, p.76]. În plus, este imposibil să nu vezi conflictele interstatale în curs de dezvoltare în legătură cu încălcarea legislației statelor de coastă sau a drepturilor statului de pavilion, drepturile navei în apele străine etc.[10, p.29]. Într-adevăr, spațiile maritime diferă în regimul lor juridic și acest lucru afectează în mod direct situația navelor maritime și a echipajelor lor. Regimul spațiilor maritime este determinat de normele dreptului internațional al mării, care sunt incluse în prezent într-un astfel de tratat internațional precum Convenția ONU privind dreptul mării din 1982 (în continuare - Convenția) [8, p.93]. În Rezoluția N 55/7, Oceans și Legea Mării, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 30 octombrie 2000 la cea de-a 55-a sesiune, Adunarea Generală a ONU a remarcat natura universală a Convenției și importanța sa fundamentală pentru menținerea păcii și securității. Conceptul de zonă economică exclusivă este unul dintre cei mai importanți piloni ai Convenției din 1982 privind dreptul mării. Convenția este un tratat internațional cuprinzător privind dreptul mării, o etapă istorică în domeniul codificării și dezvoltării progresive a normelor juridice 6 internaționale menite să reglementeze regimul oceanelor și să reglementeze principalele activități pentru utilizarea, studiul și dezvoltarea acesteia în societatea modernă. Convenția este un tratat internațional cuprinzător privind dreptul mării, o etapă istorică în domeniul codificării și dezvoltării progresive a normelor juridice internaționale menite să reglementeze regimul oceanelor și să reglementeze principalele activități pentru utilizarea, studiul și dezvoltarea acesteia în societatea modernă. Dispozițiile sale guvernează regimul tuturor marilor spații maritime: marea deschisă, marea teritorială, fundul mării profunde, raftul continental, zona economică exclusivă, strâmtorile utilizate pentru transportul internațional etc.[8, p.49]. Aplicarea unei convenţii reprezintă procesul de determinare a consecinţelor aplicării unei norme de drept la un caz concret, iar interpretarea poate fi numai abstractă, fără aplicare, aşa cum este posibilă şi aplicarea unei norme de drept pur şi simplu fără interpretarea ei, atunci când textul este clar şi suficient. Cele două noţiuni sunt diferite. Interpretarea convenţiilor trebuie să se facă în acord cu obiectul şi scopul lor şi aplicarea acestora trebuie să fie uniformă şi eficace, pentru că o interpretare diferită poate duce la efecte contrare scopului convenţiilor în cazul statelor părţi la convenţia respectivă. De aceea, este necesară stabilirea unor reguli şi a unor metode de interpretare pentru convenţii. Implementarea unei convenţii internaţionale este o metodă prin care o asemenea convenţie devine aplicabilă efectiv pe teritoriul statului care a ratificat-o sau care a aderat la ea. Ca metodă, implementarea este guvernată de legi naţionale, fiind foarte importantă în dreptul intern pentru interpretarea convenţiilor internaţionale. Există, potrivit literaturii de specialitate, două sisteme de implementare a convenţiilor internaţionale în dreptul intern: o convenţie semnată şi ratificată devine automat parte integrantă a dreptului intern şi constituie un izvor de drept distinct şi, un al doilea sistem, convenţia internaţională obligatorie pentru stat devine obligatorie pentru instanţele naţionale în momentul în care este încorporată în dreptul intern şi, în acest caz, izvorul de drept este chiar legea de implementare a convenţiei. Convenția este formată din 17 părți, inclusiv 320 de articole și 9 anexe. Convenția a confirmat și a completat o serie de propuneri consacrate în Convențiile de la Geneva din 1958. Cu toate acestea, a inclus multe dispoziții noi care au apărut pentru prima dată în dreptul internațional al mării și au dezvoltat substanțial regimul juridic internațional al Oceanului Mondial în noile condiții ale revoluției științifice și tehnologice și perestroika relații internaționale [10, p.65]. Au fost introduse pentru prima dată noi categorii de spații marine: regiunea internațională a fundului mării profunde (regiunea), zona economică exclusivă și apele arhipelagice. Convenția a stabilit pentru prima dată, prin contract, lățimea maximă admisibilă a mării teritoriale la 12 mile nautice (o milă nautică - 1 km 852 m), ceea ce a contribuit foarte mult la codificarea și dezvoltarea progresivă a dreptului internațional al mării [4, p.87]. Odată cu aceasta, Convenția confirmă dreptul de trecere pașnică a navelor străine prin marea teritorială și oferă garanții pentru punerea în aplicare a acesteia. O parte specială a Convenției este dedicată protecției mediului marin de toate formele posibile de poluare rezultate din activitățile umane [4, p.34-35]. Cea mai mare atenție este acordată reglementării prevenirii poluării marine de pe nave. Principala responsabilitate pentru respectarea de către nave a normelor și standardelor internaționale general recunoscute cuprinse în convențiile speciale adoptate sub auspiciile Organizației maritime internaționale (în continuare - OMI) sau în alt mod este atribuită statului de pavilion al navei. În acest scop, statul ar trebui să se asigure că navele care arborează pavilionul său respectă normele și standardele internaționale aplicabile acestora, stabilite în principal de OMI [16, p.30]. În cazul încălcării de către o navă a oricărei reguli internaționale, statul de pavilion, indiferent de locul în care a fost săvârșită încălcarea, este obligat să-l cerceteze fără întârziere și, dacă este cazul, să inițieze urmărirea penală a celor responsabili, inclusiv urmărirea penală. O inovație semnificativă consacrată în Convenție este conceptul de „jurisdicție a statului port”: orice stat care are o navă străină care intră în port are dreptul să investigheze o presupusă încălcare a normelor și standardelor internaționale săvârșite în afara jurisdicției teritoriale a unui astfel de stat (adică în mod deschis pe mare) și dacă există suficiente dovezi - să înceapă urmărirea penală pentru a pedepsi făptuitorii în conformitate cu legislația lor (art. 218). În plus, Convenția conține o secțiune specială privind garanțiile care vizează protejarea intereselor transportului internațional de eventualele abuzuri din partea țărilor costiere. Ratificarea Convenției de către Federația Rusă în 1997 a fost o contribuție semnificativă la rezolvarea problemelor de asigurare a intereselor Rusiei atât ca o mare putere marină, cât și ca un stat costier imens Regimul zonei economice exclusive este poate cel mai complex și polifacetic din întreaga convenție. Adaptarea unor probleme diverse a contribuit substanțial la acceptarea conceptului și la convenția în ansamblu. Convenția din 1982 privind dreptul mării este adesea denumită pachet. Metafora este derivată dintr-o decizie luată în cadrul celei de-a treia Conferințe a Națiunilor Unite privind dreptul mării, conform căreia Convenția va fi adoptată în totalitate, ca „acord de pachete”. Nici o problemă unică nu ar fi adoptată până când toate problemele nu au fost soluționate. Această decizie a oferit un mecanism esențial pentru concilierea intereselor variate ale statelor participante la Conferință. Dacă interesele unui stat într-o problemă nu erau pe deplin satisfăcute, acesta ar putea analiza întregul pachet 7 și poate găsi alte probleme în care interesele sale erau mai pe deplin reprezentate, diminuând astfel efectele primului. Astfel, Convenția a devenit un document elaborat pe baza unor compromisuri, mari și mici. Pachetul mai mare constă în: • mare teritorială de douăsprezece mile nautice; • zonă economică exclusivă de până la 200 de mile nautice în care statele costiere au drepturi economice preeminente și care evită necesitatea unei mări teritoriale de 200 de mile nautice revendicate de unele state; • extinderea regimului de raft continental la marjă, cu obligații de împărțire a veniturilor dincolo de zona economică exclusivă; • un regim pentru trecerea tranzitului prin strâmtorile utilizate pentru navigația internațională și pentru trecerea pe căile aripelagice; • acces garantat la și dinspre mare pentru statele fără lacuri; • un regim de administrare și dezvoltare a resurselor comune de patrimoniu ale zonei de pe fundul mării internaționale; • protecția și conservarea mediului marin; și mecanisme adecvate de soluționare a litigiilor privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor convenției. În cadrul acestui pachet mai mare sunt multe pachete mai mici din care zona economică exclusivă este unul dintre cele mai interesante exemple. Dispozițiile cuprinse în articolele 55 și 75 reflectă o serie de interese: • drepturile suverane ale statelor de coastă de a gestiona cu bună credință zona; • respectarea intereselor economice ale statelor terțe; reglementarea anumitor activități din zonă, precum cercetarea științifică marină, protecția și conservarea mediului marin, precum și crearea și utilizarea unor insule, instalații și structuri artificiale; • libertatea de navigație și suprasolicitare; • libertatea de a pune cabluri și conducte submarine; utilizări militare și strategice ale zonei; și problema drepturilor reziduale în zonă. Convenția din 1982 privind legea mării definește o zonă economică exclusivă ca „o zonă situată în afara și adiacentă mării teritoriale”, cu o lățime de cel mult "200 de mile nautice, care sunt măsurate din liniile de bază din care se măsoară lățimea mării teritoriale" [11, p.39]. Convocarea celei de-a III-a Conferințe a ONU privind dreptul mării (1973-1982) g.), vizând, printre altele, revizuirea dispozițiilor de la Geneva Convențiile din 1958, s-a datorat unui număr de politici, condiții și circumstanțe legale internaționale [14, p.34]. În primul rând, dezvoltarea progresului științific și tehnologic în 1950-1970.a stimulat apariția de noi forme de dezvoltare și utilizarea spațiilor și resurselor oceanelor pe lângă cele tradițional - pescuit și transport maritime dezvoltare tehnologiile de comunicare, în principal fibra optică, au transformat oceanele în spațiul global de comunicare. Prin utilizarea zonelor și spațiilor marine, se subînțelege activitatea statelor, persoanelor fizice și juridice în explorarea și exploatarea tuturor resurselor marine (biologice și naturale) navigația maritimă comercială și militară, navigația maritimă necomercială, realizarea cercetărilor științifice, construirea de diferite obiecte artificiale, inclusiv insule, turismul marin, cercetări arheologice sau oricare altă activitate în spațiile și zonele Oceanului Mondial, inclusiv a fundului și subsolului marin [12, p.38]. În calitate de subiecți ai dreptului internațional maritim public1 , în raporturile juridice maritime, participă statele suverane, organizațiile internaționale interguvernamentale, popoarele care luptă pentru eliberarea națională, formațiunile de tip statal și în anumite rapoarte persoanele juridice și fizice . Apariția de oportunități pentru adâncimea mării cercetarea a contribuit la dezvoltarea de noi cunoștințe științifice despre procesele oceanice și apariția arheologiei subacvatice. Extinderea practicilor de cercetare a permis identificați nu numai depozitele de resurse minerale și energetic zone de raft, dar și zone de mare adâncime [11, p.6-7]. Acest tratat internațional guvernează regimul juridic internațional al spațiilor marine, inclusiv regimul zonei economice exclusive. Convenția din 1982, care a fost rezultatul activității celei de-a III-a Conferințe a ONU privind dreptul mării, a avut și continuă să aibă un impact semnificativ asupra activităților statelor în utilizarea și dezvoltarea resurselor naturale ale oceanelor. Crizele energetic 1973 și 1979 a devenit un impuls pentru dezvoltarea offshore depozite. Au fost începute activități miniere majore în Marea Nordului. În anii 1960-1970.perioada de început așezat pe fundul primelor conducte de petrol și gaze. Întrucât regulile privind zona economică exclusivă sunt rezultatul compromisului atins, textul Convenției din 1982 conține dispoziții care permit în acest sens posibilitatea unei interpretări diferite. Toate acestea se referă, în primul rând, la înțelegerea și interpretarea statutului juridic al zonei economice exclusive [12, p.61]. Clarificarea acestei probleme are o semnificație teoretică și practică importantă, în special în perioada modernă, când Convenția din 1982 a intrat deja în vigoare, iar discuțiile despre instituția unei zone economice exclusive nu se opresc. În conformitate cu Convenția din 1982, statelor costiere din zona lor economică exclusivă li se acordă drepturi și jurisdicții suverane, ale căror domenii de aplicare și limite sunt clar definite și limitate de acest tratat internațional. Convenția ONU privind dreptul mării din 1982 recunoaște, de asemenea, dreptul statului costier la zona contiguă în care poate exercita controalele necesare pentru: ▪ să prevină încălcarea legilor și reglementărilor vamale, fiscale, de imigrare sau sanitare pe teritoriul său sau pe marea teritorială; ▪ pedeapsa pentru încălcarea legilor și reglementărilor menționate mai sus pe teritoriul sau marea sa teritorială (art. 33 alin. 1). Cu toate acestea, Convenția ONU privind dreptul 8 mării, spre deosebire de Convenția privind marea teritorială și zona contiguă, indică faptul că zona contiguă nu se poate extinde dincolo de 24 de mile nautice, măsurată de la liniile de bază pentru măsurarea lățimii mării teritoriale. Aceasta înseamnă că zona adiacentă poate fi stabilită și de acele state a căror lățime a mării teritoriale atinge 12 mile nautice. Convenția din articolul 56 din 1982 stabilește drepturile și jurisdicția unui stat costier în zone strict definite [14, p.54]. O inovație semnificativă consacrată în Convenție este conceptul de „jurisdicție a statului port”: orice stat care are o navă străină care intră în port are dreptul să investigheze o presupusă încălcare a normelor și standardelor internaționale săvârșite în afara jurisdicției teritoriale a unui astfel de stat (adică în mod deschis pe mare) și dacă există suficiente dovezi - să înceapă urmărirea penală pentru a pedepsi făptuitorii în conformitate cu legislația lor (art. 218). În plus, Convenția conține o secțiune specială privind garanțiile care vizează protejarea intereselor transportului internațional de eventualele abuzuri din partea țărilor costiere. Cu toate acestea, legislația națională, în unele cazuri, conține dispoziții contrare dispozițiilor Convenției din 1982 privind exercitarea de către statele de coastă a drepturilor și obligațiilor. Aceasta se referă în special la următoarele dispoziții din Convenția din 1982. • stabilirea jurisdicției statului de coastă, în conformitate cu litera b), c) p 1 s d 60, în raport cu instalațiile artificiale și structurile situate în zona sa exclusivă economică • inadmisibilitatea închisorii ca formă de pedeapsă pentru încălcarea legilor și reglementărilor statului de coastă privind pescuitul în zona economică exclusivă (și articolul 3 din articolul 73); • proclamarea jurisdicției statului de coastă în legătură cu protecția și conservarea mediului marin în zona economică exclusivă (subpunct. b) „w” p 1 articolul 56) și restricționarea pedepsei cu amenzi pentru încălcarea legilor naționale și a normelor și standardelor internaționale pentru prevenirea, reducerea și menținerea controlul poluării mediului marin comis de navele străine în afara mării teritoriale (articolul 230 articolul 1) [5, p.30]. Yüklə 2,74 Mb. Dostları ilə paylaş:
|