1. Sănătatea este definită de oms ca fiind: a o stare de bine fizic şi psihic

c) Trendelenburg.

113. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită ca pregătire urmatoarele, cu exceptia:

a) clisma evacuatoare;

b) administrarea atropinei, cu 30 de minute înaintea examenului;

c). întreruperea alimentaţiei.

114. Insuficienţa respiratorie acută poate fi determinată de urmatoarele, cu exceptia:

a) expunerea la frig, căldură;

b) obstrucţia căilor respiratorii superioare;

c)bronhoalveolite de deglutiţie.

115. Ca intervenţii de urgenţă în criza de astm bronşic se vor aplica urmatoarele, cu exceptia:

a) administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice;

b) educaţia pacientului cum să prevină crizele de astm;

c) oxigenoterapie.

116. Intervenţia de urgenţă în cazul pacientului cu edem pulmonar acut constă în urmatoarele, cu exceptia:

a) scăderea circulaţiei de întoarcere prin sângerare;

b) aplicarea garourilor la rădăcina membrelor;

c) administrarea diureticelor.

117. Flebografia reprezintă:

a) examenul endoscopic venos;

b) examenul radiologie venos;

c) măsurarea presiunii venoase.

118. Electrocardiografia constă în:

a) înregistrarea biocurenţilor produşi de miocard în cursul unui ciclu cardiac;

b) reprezentarea grafică a zgomotelor produse într-un ciclu cardiac;

c) curba rezultată din înregistrarea grafică a şocului apexian.

119. IMA apare în următoarele circumstanţe:

a) mesele copioase, efortul fizic, expunerea la frig;

b) după infecţii aerogene;

c) după imobilizarea prelungită la pat.

120. Durerea în IMA prezintă caracteristicile următoare, cu exceptia:

a) cedează la administrarea nitroglicerinei;

b) este violentă, insuportabilă;

c) durează peste 30 de minute.

121. Obiectivele imediate în îngrijirea pacientului cu IMA vizează urmatoarele, cu exceptia:

a) combaterea durerii şi anxietăţii;

b) prevenirea complicaţiilor;

c) recuperarea şi reintegrarea socială a pacientului.

122. Manifestările de dependenţă întâlnite la pacientul cu HTA sunt:

a) palpitaţii, vărsături;

b) dispnee, cefalee occipitală, tulburări de vedere;

c) dispnee, poliurie.

123. Intervenţiile autonome ale asistentei pentru îngrijirea pacientului cu HTA constau în urmatoarele, cu exceptia:

a) asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic;

b) educaţia pacientului pentru suprimarea fumatului;

c) administrarea medicaţiei antihipertensive.

124. Dnul l.S. de 54 de ani, fumător, lucrător în construcţii, afirmă că de două luni prezintă dureri la mers în gamba stângă, care s-au accentuat, determinându-l să întrerupă mersul pentru a-i ceda durerea. Care poate fi cauza durerii?

a) alterarea circulaţiei venoase;

b) alterarea circulaţiei arteriale periferice;

c) ambele.

125. Pacientului cu varice i se recomandă purtarea ciorapilor elastici pe care îi îmbracă astfel:

a) fiind aşezat în pat cu membrul inferior orizontal;

b) fiind în poziţie şezând pe scaun;

c) în ortostatism.

126. Alimentaţia pacientului cu insuficienţă cardiacă urmăreşte:

a) reducerea cantităţii de glucide / 24 h

b) reducerea numărului de mese /24 h

c) reducerea consumului de NaCl şi a cantităţii de lichide

127. Manifestările de dependenţă caracteristice unei anemii acute posthemoragice sunt:

a) coloraţie icterică a tegumentelor;

b) coloraţie palidă a tegumentelor, hipotensiune arterială, tahicardie;

c) tegumente uscate, unghii friabile.

128. Pacientul cu hemofilie este educat:

a) să evite traumatismele, să ştie să-şi acorde primul ajutor în cazul unei plăgi;

b) să aibă alimentaţie hiperproteică;

c) să evite mişcările brusce.

129. După administrarea preparatelor cu fier pe cale orală în anemiile cronice se modifică culoarea următoarelor produse eliminate de pacient:

a) urina;

b) scaunul;

c) saliva.

130. Puncţia osoasă efectuată pentru explorarea măduvei hematoformatoare se execută:

a) în oasele lungi;

b) în oasele late;

c) în orice os.

131. Testul Rumpel-Leede explorează:

a) fragilitatea capilarelor sanguine;

b) circulaţia venoasă;

c)circulaţia venoasă şi arterială.

132. La nivelul tegumentelor, în bolile hematologice nu se întâlnesc urmatoarele manifestări de dependenţă:

a) uscăciune, paliditate, hipercoloraţie;

b) vezicule, pustule;

c) elemente purpurice, ulceraţii.

133. Repausul obligatoriu la pat se recomandă pacienţilor cu boli hematologice, cu excepţia:

a) anemia cronică;

b) leucemie acută;

c) anemie acută;

134. În vederea irigoscopiei pacientul necesită pregătire alimentară:

a) două-trei zile alimentaţie neflatulentă, regim hidric în preziua examenului;

b) două-trei zile alimentaţie bogată în celuloză;

c) nu necesită pregătire.

135. Explorarea funcţională a pancreasului se face'prin metode directe şi indirecte. Enzimele pancreatice se cercetează în:

a) sânge;

b) suc pancreatic;

c) sânge, urină, suc pancreatic.

136. Colangiografia este examenul radiologic care foloseşte substanţă de contrast pe bază de iod, administrată intravenos pentru evidenţierea :

a) vezicii biliare;

b) vezicii biliare si cailor biliare;

c) vezicii urinare.

137. Expresia feţei este caracteristică unor îmbolnăviri. Astfel, ochii înfundaţi, cu cearcăne albastre, nasul ascuţit, este caracteristic în:

a) bolile infecţioase;

b) boala Basedow;

c) afecţiuni peritoneale

138 Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică sunt:

a) asigurarea alimentaţiei, măsurarea şi notarea greutăţii corporale şi a diurezei;

b) pregătirea pentru flebografie;

c) efectuarea

139. Dl I.J., 47 de ani, suferind de ciroză hepatică, cu varice esofagiene, prezintă la domiciliu hemoragie digestivă superioară - hematemeză şi melenă. Asistenta medicală instituie următoarele măsuri:

a) repaus la pat, repaus alimentar, pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică;

b) îi administrează cantităţi mici de lapte;

c) repaus la pat, pungă cu gheaţă în regiunea sternală.

140. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:

a) administrarea antivomitivelor;

b) nu se combat, sunt normale postoperator;

c) introducerea sondei nazogastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.

141. Deshidratarea izotonă poate fi cauzată de:

a) vărsături, diaree şi paracenteze;

b) polipnee, transpiraţii abundente;

c) poliurie.

142. Manifestările de dependenţă prezentate de un pacient cu deshidratare sunt:

a) piele şi mucoase uscate, oligurie, sete, hipotensiune arterială;

b) oligurie, sete;

c) creştere în greutate, edeme.

143. Pacientul cu hiperpotasemie poate prezenta următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:

a) greţurilor, diareii;

b) aritmiei cardiace severe;

c) ileusului.

144. Care dintre soluţiile enumerate mai jos, folosite pentru hidratarea şi mineralizarea organismului, este soluţie izotonă?

a) glucoza 4,7%, soluţie Ringer, NaCI 9 ‰;

b) glucoza 10%, glucoza 33%;

c) NaCI 10-20%.

145. Pentru prevenirea accidentelor transfuziei se fac probele de compatibilitate în următoarea ordine:

a) grupa sanguină, proba in vivo, proba in vitro;

b) proba in vitro, proba in vivo;

c) grupa sanguină, proba in vitro, proba in vivo.

146. În cazul unui accident grav transfuzional primul gest este:

a) instituirea tratamentului cu medicaţie simptomatică;

b) se continuă transfuzia;

c) se opreşte administrarea sângelui.

147. Semnele şocului hemolitic produs de incompatibilitatea de grup sanguin sunt următoarele:

a) febră, frisoane;

b) agitaţie, tuse, hemoptizie, puls filiform;

c) dispnee, cianoză, dureri lombare, dureri retrosternale, stare generală alterată.

148. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremurături, piele uscată;

b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;

c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.

149. Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi intravenoase?

a) insulina cristalină, actrapid;

b) insulina semilentă MC;

c) insulina lentă MC.

150. Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:

a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;

b) să mănânce după una-două ore;

c) nu are importanţă când va mânca.

151. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă:

a) halenă acetonică;

b) tremurături, transpiraţii;

c) semne de deshidratare.

152. Din alimentaţia pacientului cu obezitate se vor reduce următoarele alimente:

a) produsele rafinate (ciocolată, frişca, maioneză);

b) legumele şi fructele proaspete;

c) carnea slabă şi laptele degresat.

153. În accesul gutos, pacientul prezintă ca problemă de dependenţă durerea, cu următoarele caracteristici:

a) durere monoarticulară, violenţă, apărută brusc;

b) dureri articulare cu caracter migrator;

c)dureri ale coloanei vertebrale.

154. Din alimentaţia pacientului cu gută, sunt excluse următoarele grupe de alimente:

a) carnea - viscerele, mezelurile;

b) legumele, fructele;

c) lactatele.

155. Hipersecreţia de hormon hipofizar somatotrop la o persoană adultă determină:

1. 
   gigantismul;
   
2. 
   acromegalia;
   
3. 
   boala Cushing.
   

156. Imediat după tireoidectomie, asistenta medicală constată următoarele manifestări. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul?

a) tahicardie, hipotensiune arterială, paloare;

b) încetarea drenajului;

c) senzaţie de vomă.

157. Recoltarea urinei pentru proba Addis-Hamburger se face în modul următor:

a) prima urină de dimineaţă;

b) urina din 3 în 3 ore, timp de 24 de ore;

c) urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.

158. Urografia reprezintă:

a) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast odiston, injectat intravenos;

b) examen radiologie al aparatului renal folosind ca substanţe de contrast iodura de sodiu

10%, injectată prin cateterism ureteral;

c) examen radiologie al vezicii urinare.

159. După cistoscopie pacientul necesită îngrijiri:

a) suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;

b) clismă evacuatoare;

c) aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.

160. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin:

a) proba celor trei pahare;

b) proba Addis - Hamburger;

c) proba Zimniţki.

161. Caracteristicile durerii în colica renală sunt:

a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;

b) localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă;

c) localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.

162. Dl I.C., 32 de ani, se prezintă la spital pentru dureri lombare care iradiază spre organele genital externe, polachiurie, vărsături, anxietate, manifestări ce au apărut după mersul pe bicicletă pe un drum accidentat. Asistenta aplică următoarele intervenţii autonome şi delegate, cu exceptia:

a) pungă cu gheaţă în regiunea lombară;

b) administrare de antispastice pe cale injectabilă;

c) linişteşte pacientul.

163. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de:

a) examenul sumar de urină;

b) urocultura;

c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.

164. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă:

a) poliurie;

b) anurie;

c) disurie.

165. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială în cazul adenomului de prostată întâlnim:

a) incontinenţă urinară;

b) jet urinar fără presiune, întrerupt;

c) retenţie acută de urină.

166. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în:

a) vegetale cu restricţie de proteine;

b) sucuri de citrice;

c) produse lactate, carne.

167. Hemocultura este examenul bacteriologic care:

a) evidenţiază anticorpii din sânge;

b) identifică germenii patogeni din sânge;

c) evidenţiază antigenii;

168. Imunitatea specifică a organismului este dată de:

a) integritatea pielii;

b) transferul anticorpilor de la mamă la făt;

c) vaccinare.

169. Limba în scarlatină:

a) saburală;

b) zmeurie;

c) geografică.

170. Semnul Koplik se întâlneşte în:

a) rubeolă;

b) rujeolă;

c) scarlatină;

171. Semnul Koplik constă în:

a) micropapule albe în dreptul molarilor;

b) pete albicioase pe limbă;

c) adenopatie latero-cervicală.

172. Semnele şi simptomele caracteristice rujeolei sunt următoarele, cu excepţia:

a) febră 39°C;

b) catar oculo-nazal şi traheobronşic;

c) semnul Pastia-Grozovici;

d) erupţie maculo-papuloasă, catifelată, pruriginoasă.

173. Scarlatina este produsă de:

a) streptococul beta-hemolitic;

b) stafilococul auriu;

c) bacilul Loffler.

174. Simptomele de debut ale gripei pot fi:

a) subfebrilitate, cefalee, astenie;

b) disfagie, disfonie, tuse uscată;

c) febră ridicată (39°C-40°C), cefalee, curbatură

175. Meningita acută se caracterizează prin:

a) febră ondulantă, cefalee, redoare matinală;

b) fotofobie, opistotonus, scădere ponderală;

c) cefalee, fotofobie, redoarea cefei, semnul Brudzinski pozitiv.

176. Vaccinarea reprezintă:

a) metoda profilactică de provocare a unei imunităţi active specifice, fără ca persoana să facă boala;

b) tratamentul unor boli infecto-contagioase cu seruri imune care conţin anticorpi specifici germenilor bolii respective sau toxinelor ei;

c) ambele.

177. Vaccinurile sunt:

a) suspensii de microbi sau toxinele acestora, omorâte sau atenuate, care şi-au pierdut proprietăţile patogenice şi le-au păstrat pe cele antigenice;

b) seruri obţinute de la animale prin imunizare cu microbi sau cu toxinele lor;

c) seruri obţinute de la persoane imunizate activ.

178. Reacţiile locale postvaccinale sunt următoarele, cu excepţia:

a) eritem, edem;

b) induraţie locală;

c) febră.

179. Reacţiile generale postvaccinale sunt următoarele, cu excepţia:

a) cefalee;

b) indispoziţie;

c) edem local.

180. Testul ELISA şe utilizează pentru:

a) punerea în evidenţă a anticorpilor anti-HIV;

b) detectarea antigenelor specifice;

c) identificarea gonoreei.

181. Manifestarile de dependenta care determină suspiciunea de SIDA pentru o persoană sunt următoarele, cu excepţia:

a) febră timp îndelungat;

b) scădere ponderală mai mare de 10% din greutatea maximală;

c) constipatie pe o perioadă mai lungă de două luni;

d) hepato-splenomegalie;

e) diaree pe o perioadă mai lungă de două luni.

182. De la infecţia cu virus HIV până la declanşarea simptomelor bolii SIDA poate trece un interval de:

a) 6 luni - 7 ani;

b) se instalează imediat;

c) peste 15 ani.

183. Vezicula, ca manifestare a bolilor de piele, poate fi definită:

a) ridicătură a epidermului, de dimensiune mică, plină cu lichid clar;

b) abcese mici, pline cu puroi;

c) ridicătură circumscrisă, solidă, a pielii.

184. Prevenirea suprainfectării leziunilor cutanate se realizează prin:

a) igiena riguroasă a tegumentelor intacte, tăierea unghiilor;

b) administrarea antibioticelor;

c) izolarea pacientului.

185. Leziunile primare cutanate sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) macula, papula, vezicula;

b) scuama, crusta, cicatricea;

c) bula, pustula.

186. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:

a) oligurie, polakiurie;

b) polakiurie;

c) poliurie, polakiurie.

187. Ritmul consultaţiilor prenatale pentru gravide fără ROC este:

a) lunile I-VI lunar; lunile VII-VIII bilunar; luna a IX-a săptămânal:

b) lunile I-VIII lunar; luna a IX-a săptămânal;

c) lunile l-ll lunar: lunile IV—VII bilunar; lunile VIII—IX săptămânal.

188. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii:

a) data ultimei menstruaţii, data primelor mişcări fetale, înălţimea fundului uterin;

b) data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;

c) data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.

189. Involuţia uterină în primele 12 zile după naştere este supravegheată zilnic. Asistenta medical constată în lăuzia fiziologică:

a) involuţie cu 1-1,5 cm/zi;

b) involuţie cu 2 cm/zi;

c) involuţie nesemnificativă.

190. Mobilizarea lăuzei cu naştere eutocică, fără intervenţii obstetricale se face astfel:

a) precoce, primele 6-12 ore;

b) la 4 zile după naştere;

c) nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează.

191. Manifestările de dependenţă: edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în:

a) disgravidie precoce;

b) iminenţă de avort;

c) disgravidie tardivă.

192. Testul cu Lugol (Lahm - Schiller) detectează:

a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterrn;

b) sarcina extrauterină;

c) evidenţiază permeabilitatea trompelor uterine.

193. Histerosalpingografia reprezintă:

a) examen endoscopic al cavităţii uterine;

b) examen radiologie al corpului şi istmului uterin;

c) examen cu ultrasunete pentru evidenţierea unor tumori.

194. Durerea în afecţiunile ginecologice are caracteristicile următoare:

a) este localizată în hipogastru, nu iradiază;

b) este localizată în hipogastru şi fosele iliace, iradiază către vulvă, vagin;

c) este generalizată în tot abdomenul.

195. Leucoreea reprezintă:

a) scurgere vaginală albicioasă, gălbuie, în cantitate redusă;

b) scurgere uşor roşiatică premenstrual;

c) pierdere abundentă de sânge menstrual

196. În vederea recoltării secreţiilor vaginale, ginecopata este pregătită astfel:

a) se face spălătura vaginală cu două ore înainte;

b) cu două zile înainte se întrerupe tratamentul local;

c) nu se face pregătire.

197. Pneumoencefalografia reprezintă:

a) examen radiologie al spaţiilor subarahnoidiene, folosind ca substanţă de contrast

aerul;

b) examen radiologie al spaţiilor subarahnoidiene, folosind ca substanţă de contrast

iodul;

c)examen radiologie ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.

198. EEG reprezintă:

a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;

b) înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;

c) examen radiologie al conţinutului cranian.

199. Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului şi ortostaţiunii:

a) tremurăturiie, convulsiile;

b) ataxia statică şi locomotorie;

c) monoplegia.

200. Tulburările de sensibilitate, subiective sunt:

a) anestezia, hipoestezia, hiperestezia;

b) paresteziile;

c) ambele.

201. În leziunile nervului I cranian, pacientul prezintă ca problemă ca problema de dependenţă:

a) anosmie, hiposmie;

b) lipsa vederii;

c) midriază.

202. Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:

a) au totdeauna conţinut alimentar;

b) sunt spontane, în jet, neprecedate de greţuri;

c)sunt precedate de greţuri.

203. Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele, în afară de:

a) se decleştează dinţii, se pune un rulou între dinţi;

b) se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;

c) se aşază apărători laterale la paturi pentru a preveni accidentele.

204. În comoţia cerebrală, pacientul prezintă:

a) stare comatoasă profundă;

b) pierderea conştientei pentru scurt timp;

c)pareze, paralizii.

205. Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia:

a) decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;

b) şezând, susţinut de două persoane;

c) decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.

206. Starea de comă se defineşte astfel:

a) pierderea parţială sau totală a conştientei;

b) pierderea parţială sau totală a conştientei cu alterarea funcţiilor vitale;

c) pierderea parţială sau totală a conştientei, motilităţii, sensibilităţii cu conservarea celor mai importante funcţii vegetative.

207. Problemele pacientului cu tulburări psihice sunt următoarele, cu excepţia:

a) alterarea nutriţiei;

b) potenţial de alterare a integrităţii fizice;

c) pneumonia.

208. Schizoafazia reprezintă:

a) o tulburare de gândire;

b) o tulburare de mişcare;

c) o tulburare de vorbire constând într-o înşiruire de expresii şi fraze fără nici o legătură între ele.

209. Toxicomania este o autointoxicaţie:

a) conştientă;

b) inconştientă;

c) ambele.

210. Delirium tremens este o complicaţie a alcoolomaniei:

a) acută;

b) subacută;

c) cronică.
211. În afecţiunile urechii externe, pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:

a) hipoacuzie, ameţeli, disconfort auricular;

b) secreţii purulente;

c) tulburări de echilibru.

212. Pentru recoltarea secreţiei otice, în cazul unui pacient cu otită supurată, asistenta pregăteşte:

a) seringa de 5 ml;

b) tampon montat pe port tampon;

c) ansa de platină.

213. Determinarea acuităţii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:

a) vede de la 5 m - ultimul rând al optotipului;

b) vede de la 10 m - ultimul rând al optotipului;

c) vede de la 5 m - penultimul rând al optotipului.

214. Pacientul cu cataractă senilă prezintă ca manifestări de dependenţă:

a) scăderea progresivă a acuităţii vizuale;

b) secreţie oculară purulentă;

c) dureri oculare şi perioculare vii.

215. Pentru determinarea tensiunii intraoculare, pacientul se pregăteşte astfel:

a) două zile nu se instilează medicamente în ochi;

b) se face anestezie locală;

c) nu se face pregătire.

216. Perioada de nou-născut este cuprinsă între:

a) 0-5 zile;

b) 0- 1 an;

c) 0 - 28 zile;

d) 0 - 3 luni;

217. Frecvenţa pulsului la nou-născut este cuprinsă între:

a) 80-100p/min;

b) 130-140p/min;

c) 60 - 80 p/min.

218. Frecvenţa respiraţiei la nou-născuti este cuprinsă între:

a) 40-60r/min;

b) 16-i8r/min;

c) 35-45r/min;

d) 25-35r/min.

219. Căderea bontului ombilical se produce între;

a) zilele 2 - 5 de viaţă;

b) zilele 5 - 10 de viaţă;

c) zilele 10 - 14 de viaţă

220. Icterul nou-nascutului fara semnificatie patologica este:

a) icterul hemolitic;

b) icterul fiziologic;

c) icterul mecanic.