Boli infecţioase caracteristica clinică, epidemiologică Şi de laborator a botulismului de tip b la adulţI În republica moldova constantin Andriuţă, Iulita Botezatu, Irina Rusu, Tiberiu Holban, Gheorghe Plăcintă, Lilia Baba
Yüklə 0,58 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- UNELE ASPECTE CLINICE, EPIDEMIOLOGICE ŞI DE LABORATOR LA BOLNAVII CU BOTULISM ÎN VÂRSTĂ DUPĂ 40 DE ANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
- Summary Some clinical, epidemiological and laboratory aspects of botulism in patients elder 40 years old in Republic of Moldova
- Rezultate obţinute şi discuţii
- Produse alimentare care au favorizat dezvoltarea botulismului
- Diagnosticurile de îndrumare şi spitalizare în staţionar a pacienţilor cu botulism
- Diagnosticul îndrumare spitalizare
- Sindromul gastrointestinal şi de intoxicaţie la bolnavii cu botulism
- Sindromul oftalmoplegic la bolnavii cu botulism
- Frecvenţa dereglărilor neurologice, respiratorii şi cardiace la bolnavii cu botulism
- ERIZIPEL. ASPECTE CLINICE ALE EVOLUŢIEI ÎN DEPENDENŢA DE GEN Irina Cucerova
|
Bibliografie
UNELE ASPECTE CLINICE, EPIDEMIOLOGICE ŞI DE LABORATOR LA BOLNAVII CU BOTULISM ÎN VÂRSTĂ DUPĂ 40 DE ANI ÎN REPUBLICA MOLDOVA Tatiana Ciudin, Veaceslav Ciudin (Conducător ştiinţific – Iulita Botezatu, dr., asistent univ.) Catedra Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală USMF “Nicolae Testemiţanu”
In this observation, was used information from 54 personal files of the patients elder 40 years old. The easy and moderate evolution of illness was determined in 46 patients, and 2 patients with severe evolution of the disease died. The botulism diagnosis was confirmed in more than a half of the patients by isolating the botulotoxine; of all obtained positive results, B toxine was determined in the majority of cases, isolated or in association with the other serotypes. The illness evolved mostly after the consumption of meat products and more seldom after the consumption of fish, mushrooms and other vegetables canned in domestic conditions. Gastrointestinal, intoxication and ophtalmoplegic syndrome was present almost in all pacients. Rezumat Examenului au fost supuse 54 foi de observaţii la persoane mai în vîrstă de 40 ani. Evoluţia uşoară şi medie era determinată la 46 (85,2%) persoane, iar decesul a survenit la 2 persoane din 8 cu forma gravă. Diagnosticul de botulism a fost confirmat prin decelarea botulotoxinei la mai mult din jumătate de bolnavi. Mai fecvent s-a determinat botulotoxina B separat sau în asociere cu alte serotipuri. Dezvoltarea botulismului mai des era în legătură cu consumul în hrană a produselor din carne preparate în condiţii casnice, mai rar - cu ciuperci şi peşte, afectînd preponderant bărbaţii. Sindroamele gastrointestinal, intoxicativ şi oftalmoplegic erau prezente aproape la toţi bolnavii. Actualitatea Bacilul botulinic elimină cea mai puternică toxină microbiană cu efect sistemic şi provoacă botulismul de gravitate uşoară până la paralizia muşchilor respiratorii cu deces. Evoluţia toxicoinfecţiei botulinice la persoanele mai mari de 40 ani are particularităţi specifice, care determină tactica diagnosticului, tratamentului şi micşorării erorilor de diagnostic (4), iar evoluţia botulismului la persoanele mai în vârstă decurge mai grav , este diagnosticată cu întârziere şi nu este bine studiată(1,2,3). Obiectivele S-a efectuat analiza botulismului la persoanele în vârstă după 40 ani pentru a evidenţia particularităţile clinice, evolutive, epidemiologice, diagnostic de laborator şi tratament specific, în scopul depistării precoce a maladiei şi aplicării tratamentului adecvat. Materiale şi metode Au fost examinate 54 foi de observaţii a bolnavilor cu botulism în vârstă după 40 ani. S-au utilizat metode clinice, anamnestice, epidemiologice şi de laborator, fiind examinat tratamentul adecvat efectuat. Rezultate obţinute şi discuţii Analizei au fost supuse 54 foi de observaţie a bolnavilor cu botulism, în vârsta după 40 de ani. Dintre ei de 41-50 ani au fost 35 ( 64,8%) bolnavi, de 51-60 ani - 9 (16,7%), de 61-70 ani – 8 (14,8%), de 71-80 ani – 2 (3,7%). De genul masculin erau 34 (63%) bolnavi, cel feminin – 20 (37%). Din localităţi urbane erau 26 (48,1%) pacienţi , cele rurale – 28 (51,9%). La 24 (44,4%) bolnavi botulismul s-a dezvoltat în grup, iar la 30 (55,6%) – sporadic. Produsele alimentare care au favorizat dezvoltarea botulismului la pacienţii supravegheaţi sunt prezentate în tab. 1. Tabelul 1 Produse alimentare care au favorizat dezvoltarea botulismului
Din tab. 1 se observă că botulismul s-a dezvoltat mai frecvent în legătură cu consumul în hrană a produselor de carne (70,4%) , mai rar de ciuperci(16,7%), de peşte (11,1%) şi de legume (1,8%) conservate în condiţii casnice. Diagnosticul primar de botulism a fost suspectat la îndrumarea în spital de către medicul de familie la 34 (63%) pacienţi. La ceilalţi s-au suspectat: toxiinfecţii alimentare (13%), gastroenterite sau gastroenterocolite (7,4%), alte maladii - meningita, infecţii virale, abdomen acut, encefalopatie ( 7,4 %), otrăviri cu ciuperci (1,8%). Fără diagnostic au fost îndrumaţi 4 (7,4%) pacienţi (tab.2). Tabelul 2 Diagnosticurile de îndrumare şi spitalizare în staţionar a pacienţilor cu botulism
La spitalizarea bolnavilor în secţiile de boli infecţioase diagnosticul de botulism s-a stabilit la 49 (90.7%) persoane, însă încă la 5 (9,3%) bolnavi diagnosticul a fost greşit (tab.2). Perioada de incubaţie a botulismului a durat până la 24 ore la 26 (48,2%) bolnavi, între 25-48 ore – la 18 (33,3%), 49-72 ore – la 9 (16,7%) şi 73-120 ore – la 1(1,8%). S-au adresat şi au fost spitalizaţi în ziua a 2-a a botulismului numai 2 (3,7%) pacienţi, în a 3 zi – 15 (27,8%), în a 4-5 zi – 13 (24,1%), în a 6-7 zi – 5 (9,3%), în a 8-10 zi – 7 (12,9%), după a 10 zi – 12 (22,2%) bolnavi . Astfel în primele 3 zile a botulismului s-au adresat la medici numai 17 (31,5%) pacienţi, iar mai târziu de 5 zile - 24 (44,4%). Sindromul gastrointestinal caracterizat prin uscăciunea mucoasei cavităţii bucale a fost depistat la 53 ( 98,1%) pacienţi, inapetenţă - la 52 (96,3%), greaţă – la 53 (98,1%), setea, dureri în epigastru la câte 51 (94,4%) , voma la 47 (87%) şi scaunul lichid la 37 (68,5%) pacienţi (tab.3). Tabelul 3 Sindromul gastrointestinal şi de intoxicaţie la bolnavii cu botulism
Sindromul oftalmoplegic s-a exprimat mai frecvent prin : vederea dereglată, midriază, diplopie, ptoză palpebrală (tab.4). Tabelul 4
Frecvenţa semnelor de intoxicaţie sunt prezentate în tab.3. Unele simptome clinice (slăbiciune generală, cefalee, vertijuri, deglutiţie îngreunată) erau prezente aproape la toţi bolnavii cu botulism, pe când dereglarea glasului s-a evidenţiat numai la 77,7%, stare de înec – la 33,3% , iar temperatura subfebrilă (37,1-38 C) de scurtă durată a fost constatată doar la 24,1% pacienţi. Tabelul 5 Frecvenţa dereglărilor neurologice, respiratorii şi cardiace la bolnavii cu botulism
Respiraţia îngreunată s-a depistat la 13% pacienţi, regurgitaţie nazală - la 35, 2 %, şi dispnee - la 9,3% .La pacienţii examinaţi mai rar s-au depistat modificări din partea sistemului cardiovascular şi cel respirator (tab.5). Forma uşoară de botulism s-a precizat la 10 (18,5%) bolnavi, cea medie – la 36 (66,7%) şi gravă – la 8 (14,8%). Din acei 8 bolnavi cu forme grave de botulism au decedat 2. Complicaţii au fost constatate la 13 (24%) bolnavi de botulism, dintre care mai frecvent era diagnosticată miocardita la 4 (7,4%), mai rar - pneumonia, pielonefrita, sindromul bulbar . Edem pulmonar şi cerebral cu sfârşit letal s-a depistat la 2 (3,7%) pacienţi. Boli concomitente erau diagnosticate la 13 (24%) pacienţi cu botulism, dintre care cel mai frecvent (la 5 bolnavi) a fost precizată hepatita virală C cronică. Pielonefrita şi pneumonia s-au depistat la câte 2 bolnavi, iar candidoza, astmul bronşic , alcoolismul cronic şi angină foliculară – la câte 1. În sângele periferic eritropenia era prezentă la 17 (31,5%) pacienţi, leucopenia – la 21 (38,9%), neutrofilia – la 30 (55,5%), devierea neutrofilelor spre stânga – la 45 (83,3%). VSH era accelerată numai la 6 (11,1%) pacienţi cu botulism, iar încetinită – la 39 (72,2%). Diagnosticul de botulism a fost confirmat prin decelarea toxinei botulinice la 28 (51,9%) din toţi cei examinaţi prin reacţia de neutralizare a botulotoxinei la şoareci dintre care botulotoxina B separat s-a determinat numai 10 (35,7%) pacienţi mai în vârstă de 40 ani. În tratamentul bolnavilor s-au aplicat soluţii dezintoxicante, preparate desensibilizante, antibiotice (levomicetina per os sau intramuscular), vitamine, remedii cardiace şi alte preparate simptomatice. Terapia cu hormoni s-a efectuat numai la un bolnav. Tratamentul cu ser antibotulinic s-a efectuat la 38 (70,4%) pacienţi. Iniţial o doză de ser antibotulinic s-a administrat la 14 bolnavi, 2 doze – la 16, 3 doze – la 7 , 4 doze – la 1 bolnav. La cura de tratament s-au administrat de la una până la 12 doze. În medie bolnavii de botulism s-au aflat la tratament 21,7 zile. Concluzii 1. Botulismul s-a dezvoltat mai frecvent în legătură cu consum în hrană a produselor de carne mai rar - de peşte sau ciuperci conservate ori preparate în condiţii casnice, predominant sporadic la bărbaţi în vârstă după 40 ani. 2. Maladia a evoluat mai frecvent în forme uşoare şi medii. Evoluţia botulismului la bolnavii investigaţi era tipică, sindromul dispeptic , oftalmoplegic, de intoxicaţie şi neurologic fiind prezente aproape la toţi pacienţii. Mai rar s-au depistat modificări din partea sistemului cardio- vascular şi respirator. 3. Erorile de diagnostic comise la îndrumarea şi spitalizarea bolnavilor cu botulism au favorizat internarea tardivă, în legătura cu ce la 2 persoane cu forma gravă s-a produs decesul. 4. Diagnosticul de botulism confirmat prin determinarea botulotoxinei B a avut loc la circa jumătate din pacienţi. La ceilalţi pacienţi diagnosticul s-a confirmat în baza datelor clinice, a anamnezei maladiei şi a datelor epidemiologice.
1. Andriuţă C., Botezatu Iulita, Pîntea V. şi alţ. Caracteristica botulismului confirmat prin metode de laborator. Conferinţa a VI a infecţioniştilor din Republica Moldova „Actualităţi în patologia infecţioasă”, Chişinău 2006, p.86-90. 2. Andriuţă C., Botezatu Iulita, Pîntea V şi alţ. Consideraţii privind aspectele clinice, evolutive ale botulismului pe parcursul a 27 ani în Republica Moldova. Anale ştiinţifice USMF „N.Testemiţanu”. Vol.II. Probleme clinico-terapeutice: medicina internă, tradiţională, boli infecţioase. Ed.V. Chişinău 2004, p.262-769. 3.Rebedea I. Boli infecţioase. Bucureşti 2000, p. 495-500. 4.Lobzin Iu. Tratat de boli infecţioase. Sanct-Petersburg 2000, p.252-264.
(Conducătorul ştiinţific – Liviu Iarovoi, dr., conf. univ.) Catedra Boli Infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală USMF „Nicolae Testemiţanu”
70 patients aged 23—80 years, with erysipelas were included in the study. For the first time in Moldova the evolutional peculiarities of this disease in women and men have been studied. This has allowed determining some characteristics of erysipelas depending on sex. The purpose of the study was to compare the evolution of erysipelas in women and men. The results obtained revealed common features and differences of erysipelas in women and men. Rezumat În studiu au fost incluşi 70 bolnavi de erizipel cu vîrsta cuprisa între 23 şi 80 ani. În premieră în Republica Moldova pe larg au fost studiate particularităţile bolii la femei şi bărbaţi. Aceasta a permis stabilirea unor particularităţi ale erizipelului în dependenţă de gen. Rezultatele obţinute au pus în evidenţa trăsăturile comune şi diferenţele evoluţiei erizipelului la femei şi bărbaţi. Actualitatea În zilele noastre erizipelul are o răspândire cu caracter sporadic şi reprezintă o problemă extrem de importantă atât în plan medical, cât şi în cel social. Datele statistice indică, că frecvenţa formelor grave şi a complicaţiilor nu are o tendinţă spre micşorare [9,14,26]. Totodată, după părerea unor autori se constată o majorare a morbidităţii, a frecvenţei complicaţiilor şi a recidivărilor, erizipelul ocupând al doilea loc după amigdalite, conform cazurilor de streptococoze înregistrate [1,3,11,14]. Formele repetate şi recidivante ale maladiei în 20 - 43% cazuri duc la indisponibilitatea de muncă îndelungată, iar cronicizarea procesului dezvoltă patologii vasculare şi limfatice cu o posibilă invalidizare [17]. În unele estimări se demonstează o incidenţă variată (în dependenţă de regiunea geografică), dar oricum sporită, ce oscilează de la 10 la 200 cazuri la 100 000 populaţie/an [4,24]. Referitor la diverse zone climaterice ale fostei U.R.S.S., morbiditatea prin această infecţie constituie 12 – 30 cazuri la 100 000 locuitori [23]. Cota parte a daunei economice cauzate de erizipel constitue peste 10% din totalul de streptococoze [15]. Existenţa variantelor diferite de forme clinice ale erizipelului (în dependenţă de localizare, caracterul afectării, frecvenţa apariţiei şi gradului de gravitate) şi discrepanţa datelor în descrierea acestor forme de la un autor la altul argumentează necesitatea cercetării, mai ales în condiţiile Republicii Moldova, unde această patologie a fost studiată insuficient şi pe un număr mic de cazuri [5,10,22]. Caracterul afectări, posibilitatea apariţiei, frecvenţa recidivării, gradul de gravitate, tipul şi frecvenţa complicaţiilor în erizipel depind nu numai de virulenţa agentului patogen (streptococcus pyogenes), dar şi de bolile cronice concomitente, localizarea procesului şi genul pacientului [2,3,13,14,26]. Datele privind evoluţia erizipelului în dependenţă de gen în unele cazuri sunt incomplecte, în altele contradictorii. Cele menţionate argumentează oportunitatea studierii complexe a diferitor forme de erizipel, cu determinarea particularităţilor decurgerii bolii la persoane de sex diferit. Yüklə 0,58 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||